Știri
Știri din categoria Externe
Ministerul de Externe leagă redeschiderea Strâmtorii Ormuz de stabilizarea prețurilor la energie, într-o reacție la memorandumul de înțelegere convenit între SUA și Iran, potrivit Digi24. MAE susține că reluarea rapidă a traficului maritim și comercial, „negrevat de taxe”, este „vitală” atât pentru stabilitatea regională, cât și pentru economia globală.
În comunicatul citat, ministerul indică două efecte economice directe ale deblocării rutei: „stabilizarea treptată a prețurilor la energie” și „accesul la timp la îngrășămintele necesare în agricultură”. Mesajul plasează Strâmtoarea Ormuz în centrul lanțurilor de aprovizionare cu resurse energetice și inputuri agricole, cu impact în costuri și inflație.
MAE mai precizează că România a subscris, alături de alte 25 de state, la declarația liderilor adoptată de Franța, Marea Britanie, Germania și Italia (E-4), privind înțelegerea de pace SUA–Iran și „mecanismele comune” pentru asigurarea tranzitului în condiții de siguranță și coordonarea eforturilor diplomatice.
Președintele american Donald Trump a anunțat luni că acordul SUA–Iran a fost semnat și că Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă total.
„Acordul a fost semnat. Și strâmtoarea este deja parțial deschisă, după cum știți. Vineri, va fi deschisă complet”, a declarat acesta.
Recomandate
Un proiect de memorandum SUA–Iran ar putea debloca rapid fluxurile de petrol și transport prin Ormuz , prin ridicarea blocadei navale și emiterea de derogări de sancțiuni pentru exporturile iraniene, potrivit Digi24 . Documentul, în 14 puncte, ar urma să fie semnat pe 19 iunie, în Elveția, și ar deschide o fereastră de 60 de zile pentru negocieri către un acord final. Textul proiectului a fost consultat și publicat de Bloomberg , însă nu este clar dacă varianta aparține SUA sau provine de la un terț, notează Digi24. Ce se schimbă pentru transport și energie: Ormuz și exporturile iraniene Proiectul prevede ca, imediat după semnare, SUA să ridice blocada navală și să prevină interferențe împotriva Iranului, cu obiectivul de a restabili traficul „la capacitate maximă” în cel mult 30 de zile. În paralel, Iranul ar urma să ia măsuri pentru reluarea deplasării navelor comerciale între Golful Persic și Marea Oman, tot într-un orizont de 30 de zile, inclusiv prin eliminarea obstacolelor tehnice și neutralizarea minelor. Pe partea de sancțiuni, proiectul include două elemente cu efect direct asupra pieței: emiterea de derogări (excepții) de către Departamentul Trezoreriei SUA pentru exporturile de țiței iranian, produse petrochimice și servicii conexe (bancare, asigurări, transport); eliberarea fondurilor și activelor înghețate/restricționate ale Iranului, pe măsură ce negocierile avansează, astfel încât acestea să fie „pe deplin disponibile”. Digi24 mai notează că există îngrijorări legate de „taxe de servicii maritime” pe care Iranul le-ar putea percepe după 60 de zile pentru navele comerciale care tranzitează strâmtoarea, iar incertitudinea privind guvernanța Ormuz ar putea descuraja unele nave să intre pe ruta maritimă. Dimensiunea financiară: plan de minimum 300 de miliarde de dolari Un punct central al proiectului este un plan de „reabilitare și dezvoltare economică” pentru Iran, cu o finanțare de cel puțin 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.380 miliarde lei). Mecanismul de implementare ar urma să fie formulat în 60 de zile, ca parte a acordului final. Potrivit Digi24, planul ar presupune un angajament financiar major din partea statelor din Golf, afectate de războiul de trei luni, inclusiv de atacuri iraniene asupra unor instalații energetice. Fondul este prezentat ca alternativă la cererea Iranului de compensații din partea SUA și Israelului. Condiții politice și calendarul negocierilor Documentul prevede încetarea imediată și permanentă a războiului „pe toate fronturile, inclusiv în Liban”, angajamente de respectare a suveranității și un termen de maximum 60 de zile pentru a ajunge la un acord final (cu posibilitate de prelungire prin acord reciproc). Acordul final ar urma să fie aprobat printr-o rezoluție obligatorie a Consiliului de Securitate al ONU. În context, Digi24 relatează că șeful diplomației iraniene, Abbas Araghci, a spus că un acord de pace cu SUA ar impune retragerea Israelului din Liban. Publicația amintește și o analiză din The Guardian , potrivit căreia unii experți europeni se tem că Iranul ar putea fi mai înclinat să caute o armă nucleară după atacuri americane succesive, chiar dacă închiderea Strâmtorii Ormuz s-a dovedit o formă eficientă de descurajare. Digi24 mai menționează că au existat semne că blocada americană asupra porturilor iraniene ar fi fost ridicată, „un număr tot mai mare de nave” începând să se deplaseze, în linie cu informațiile dintr-un material anterior al publicației despre tranzitul unor petroliere iraniene prin zonă (link în articolul sursă). [...]
Ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene și perspectiva redeschiderii Strâmtorii Ormuz fără taxă de trecere reduc riscul de blocaj logistic și de costuri suplimentare în comerțul energetic , într-un moment în care Teheranul și Washingtonul pregătesc semnarea unui protocol de acord vineri, în Elveția, potrivit news.ro . Un adjunct al ministrului iranian de Externe, Majid Takht-Ravanchi , a anunțat că blocada „a fost ridicată înaintea semnării oficiale” a protocolului, măsură prezentată drept una dintre cerințele „cruciale” ale Iranului pentru a ajunge la un acord cu Statele Unite. Contextul este cadrul de acord anunțat luni de Teheran și Washington, în vederea opririi războiului declanșat la 28 februarie de Statele Unite și Israel. Acest cadru urmează să fie semnat oficial vineri, în Elveția. Strâmtoarea Ormuz : redeschidere „completă” și discuția despre taxe Vicepreședintele american J. D. Vance a declarat că se așteaptă ca Iranul să nu aplice o taxă de trecere în Strâmtoarea Ormuz, rută esențială pentru comerțul global cu petrol brut și gaze naturale lichefiate (GNL). Întrebat dacă redeschiderea fără taxă ar viza doar cele 60 de zile de negocieri care ar urma să înceapă vineri sau o perioadă mai lungă, Vance a indicat o așteptare pe termen lung, subiect ce ar urma să fie abordat în „negocierile tehnice”. La rândul său, președintele american Donald Trump a anunțat că strâmtoarea va fi „redeschisă complet” vineri, în ziua ceremoniei de semnare, și a susținut că „nave, unele încărcate cu petrol, încep să iasă” din Strâmtoarea Ormuz. De ce contează pentru economie și operațiuni În forma prezentată, ridicarea blocadei porturilor iraniene și semnalele privind Ormuz vizează direct riscul de întreruperi în lanțurile de transport maritim și de costuri suplimentare (inclusiv prin eventuale taxe de trecere) pe una dintre cele mai sensibile rute pentru fluxurile de petrol și GNL. Detaliile concrete despre regimul de tranzit și eventualele condiții comerciale rămân însă de stabilit în negocierile tehnice anunțate de partea americană. [...]
Un grup de 30 de state cere redeschiderea urgentă a Strâmtorii Ormuz , considerând-o o condiție pentru stabilizarea economiei globale după anunțul acordului de pace dintre SUA și Iran, potrivit G4Media . Semnatarii spun că sunt pregătiți să sprijine implementarea rapidă a memorandumului de înțelegere și să contribuie la securizarea transportului maritim comercial. În declarația comună, liderii salută semnarea memorandumului dintre SUA și Iran și îi felicită pe mediatori, menționând explicit Pakistanul și Qatarul. Documentul descrie momentul drept unul favorabil „restabilirii stabilității regionale” și „stabilizării economiei globale” și insistă că urmează partea critică: finalizarea negocierilor detaliate și punerea în aplicare „rapid și în mod cuprinzător” a acordului. Strâmtoarea Ormuz, tratată ca prioritate operațională Semnatarii cer „redeschiderea urgentă” a Strâmtorii Ormuz, cu „libertate de navigație necondiționată și fără restricții”. Ei afirmă că se angajează să contribuie la acest obiectiv în limitele constituționale ale fiecărei țări, inclusiv prin: o misiune „strict defensivă și independentă” pentru siguranța transportului maritim comercial; operațiuni de deminare. Condiții pentru dosarul nuclear și sancțiuni Declarația reia poziția că Iranul „nu trebuie să intre niciodată în posesia unei arme nucleare” și afirmă disponibilitatea de a lucra cu SUA, Iranul și AIEA (Agenția Internațională pentru Energie Atomică) . Totodată, semnatarii indică faptul că ar fi pregătiți să ridice „sancțiunile relevante” doar ca răspuns la „măsuri clare și verificabile” ale Iranului privind programul nuclear. Cine semnează și ce mai include documentul Lista statelor menționate în text include Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Japonia, Canada, Australia și mai multe țări europene, între care România. În final, semnatarii își reafirmă sprijinul pentru stabilitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a Libanului și subliniază importanța unui armistițiu solid. În lipsa unor detalii suplimentare în text despre calendar sau mecanisme concrete de implementare, rămâne de urmărit dacă și când vor fi finalizate negocierile tehnice și cum va arăta, în practică, contribuția statelor la securizarea navigației și la deminare. [...]
Emirul Qatarului a legat acordul SUA–Iran de stabilitatea regională și de miza economică a relației cu Washingtonul , potrivit Al Jazeera , într-o relatare de la o conferință de presă organizată în marja summitului G7 . Sheikh Tamim bin Hamad Al Thani i-a mulțumit fostului președinte american Donald Trump pentru încheierea unui acord cu Iranul, pe care l-a descris drept „vital pentru regiune”. Mesajul sugerează că Doha vede o reducere a tensiunilor cu Teheranul ca element-cheie pentru securitatea și predictibilitatea economică din Golf. Pe componenta economică, emirul a spus că schimburile bilaterale sunt pe cale să atingă 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5,5 trilioane lei). În contextul întâlnirii cu Trump, emirul a promovat și investițiile americane, indicând că relația politică este însoțită de o agendă comercială și investițională de amploare. Informațiile provin dintr-un material video de tip NewsFeed publicat pe 16 iunie 2026; Al Jazeera nu oferă în extras detalii despre calendarul sau structura acordului cu Iranul și nici despre perioada la care se referă estimarea de 1,2 trilioane de dolari. [...]
Declarațiile lui Donald Trump de la G7 cresc presiunea diplomatică asupra Israelului și Iranului, într-un moment în care Washingtonul încearcă să securizeze un acord cu Teheranul care să blocheze accesul la arma nucleară , potrivit Al Jazeera . La summitul G7 din Franța , președintele SUA a criticat în termeni neobișnuit de direcți ofensiva militară a Israelului în Liban și i-a transmis premierului Benjamin Netanyahu că „trebuie să fie mai responsabil” în raport cu Libanul. Trump a spus că Israelul se luptă cu Hezbollah „de prea mult timp” și că „prea mulți oameni sunt uciși”. În același context, Trump a criticat explicit amploarea loviturilor, sugerând că nu este justificată distrugerea unor clădiri rezidențiale pentru a viza persoane suspectate de apartenență la Hezbollah. „Nu trebuie să dărâmi un bloc de apartamente de fiecare dată când cauți pe cineva, pentru că sunt mulți oameni în acele apartamente – și nu sunt toți Hezbollah.” Trump a afirmat că a sugerat Israelului „să lase Siria să se ocupe de Hezbollah”, apreciind că „ar face o treabă mai bună”. Totodată, el a reluat nemulțumirea față de un atac israelian asupra Beirutului, despre care a spus că a avut loc cu „două ore” înainte de semnarea acordului cu Iranul, precizând că „nu i-a plăcut deloc” și că a transmis acest lucru părții israeliene. Acordul SUA–Iran: calendar și miza nucleară Trump a susținut că înțelegerea cu Iranul este concepută ca o barieră împotriva obținerii armei nucleare și a avertizat că „iadul se va dezlănțui” dacă Teheranul ar încerca să obțină o astfel de armă. În formularea sa, acordul ar garanta că Iranul „nu poate avea o armă nucleară”. „Acest acord este un zid împotriva unei arme nucleare.” Potrivit informațiilor prezentate, un memorandum de înțelegere între SUA și Iran urmează să fie semnat oficial la Geneva, vineri, după care cele două părți ar avea la dispoziție 60 de zile pentru a negocia un acord final. Trump a spus că a doua fază a negocierilor „ar trebui să fie de fapt mai ușoară”. Iranul, notează publicația, a afirmat în mod repetat de-a lungul anilor că nu intenționează să dezvolte arme nucleare și că activitățile sale nucleare sunt orientate către producția de energie. De ce contează: risc de deraiere a negocierilor din cauza escaladării în Liban Mesajele publice ale lui Trump indică faptul că Washingtonul încearcă să limiteze escaladarea dintre Israel și Hezbollah pentru a proteja fereastra diplomatică deschisă cu Teheranul. Întrebat dacă acordul SUA–Iran poate supraviețui chiar și în cazul unor noi atacuri israeliene în Liban, Trump a răspuns că „poate” și a descris conflictul din Liban drept „războiul minor”, în timp ce „Iranul e cel mare”. Pentru perioada imediat următoare, punctul de referință rămâne semnarea de vineri de la Geneva și apoi negocierile din următoarele 60 de zile, pe fondul tensiunilor regionale care pot complica implementarea politică a înțelegerii. [...]
Semnele de întrebare din interiorul administrației Trump riscă să fragilizeze calendarul de 60 de zile al negocierilor nucleare cu Iranul , în condițiile în care CIA și o parte dintre principalii miniștri pun la îndoială disponibilitatea Teheranului de a accepta concesiile cerute de SUA, potrivit Antena 3 , care citează Axios. Directorul CIA, John Ratcliffe , l-a avertizat pe președintele Donald Trump și pe alți oficiali de rang înalt că există îndoieli serioase privind șansele ca Iranul să facă concesii pe dosarul nuclear într-un acord final. Conform Axios, Ratcliffe nu este singurul sceptic: secretarul de stat Marco Rubio și secretarul apărării Pete Hegseth și-au exprimat, în discuții private, îngrijorarea față de memorandumul de înțelegere (MOU) anunțat duminică. În același timp, vicepreședintele JD Vance și emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner ar fi susținut memorandumul, semnalând o divizare internă asupra fezabilității și conținutului înțelegerii. Ce alimentează scepticismul: discrepanțe în mesajele Iranului Înaintea anunțului de duminică, Trump și consilierii săi au avut mai multe întâlniri la nivel înalt, în care au analizat informații colectate de mai multe agenții. Potrivit a două surse citate de Axios, aceste date ar indica faptul că modul în care oficialii iranieni au discutat acordul între ei nu ar corespunde cu mesajele transmise mediatorilor și Statelor Unite. „Informațiile indică faptul că intențiile Iranului nu se aliniază cu angajamentele sale asumate în temeiul acordului”, a declarat una dintre surse pentru Axios. Miza operațională: 60 de zile pentru un acord mai detaliat Elementele nucleare ale memorandumului depind de negocierea unui acord mai detaliat în următoarele 60 de zile, termen care poate fi prelungit de comun acord. Vance, Witkoff și Kushner urmează să se întâlnească vineri cu președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Qalibaf , și cu ministrul de externe Abbas Araghchi, împreună cu mediatori din Pakistan și Qatar, pentru a discuta „următoarea fază”. Textul integral al acordului inițial, în 14 puncte, nu a fost publicat. O sursă familiarizată cu documentul a declarat pentru Axios că „iranienii vor câștiga mai mult decât oferă”. Ce ar prevedea memorandumul, potrivit descrierii din surse Conform descrierii citate, memorandumul ar include: angajamentul SUA și Iranului de a „rezolva situația stocurilor de materiale îmbogățite” și de a discuta îmbogățirea viitoare și alte aspecte legate de nevoile nucleare ale Iranului, într-un cadru ce ar urma să fie stabilit în acordul final; menținerea intactă a programului nuclear iranian pe durata negocierilor; absența unor noi sancțiuni americane și a desfășurării de forțe suplimentare în regiune, cât timp negocierile continuă. Dacă se ajunge la un acord final, SUA ar urma să își retragă forțele mobilizate în termen de 30 de zile și să ridice toate sancțiunile împotriva Iranului, conform unui calendar convenit, potrivit aceleiași descrieri. [...]
