Știri
Știri din categoria Externe
Comerțul România–Grecia a urcat la 3,6 miliarde euro în 2025, iar cele două guverne vor să transforme creșterea schimburilor într-o cooperare mai strânsă în energie și transporturi, potrivit Economedia. Tema a fost discutată într-o convorbire telefonică între premierul României, Luca Niculescu, și prim-ministrul Greciei, Kyriakos Mitsotakis.
Miza economică este dublă: pe de o parte, extinderea proiectelor bilaterale și regionale în energie și conectivitatea de transport; pe de altă parte, consolidarea prezenței investițiilor grecești în România, într-un context în care relațiile comerciale sunt în creștere, conform datelor prezentate de premier.
Premierul Luca Niculescu a indicat că discuția a vizat „promovarea proiectelor bilaterale și regionale”, cu accent pe energie și conectivitatea în transporturi. În mesajul publicat pe rețeaua X, acesta a descris Grecia drept un partener strategic pentru România, atât în relația bilaterală, cât și în cadrul UE și NATO.
În România, investitorii greci sunt prezenți în mai multe domenii, potrivit informațiilor transmise de premier, inclusiv:
Pe lângă proiectele economice, cei doi oficiali au discutat și despre intensificarea colaborării între ministerele de finanțe și autoritățile fiscale, cu focus pe consolidarea fiscală și administrarea veniturilor publice. Niculescu a arătat că experiența Greciei ar putea fi utilă României pentru schimb de expertiză și bune practici.
La finalul convorbirii, premierul român a mulțumit Atenei pentru sprijinul acordat în procesul de aderare a României la OCDE.
Recomandate
UE a deschis un proces împotriva IBM, Atos și Leonardo , acuzând întârzieri și dispute contractuale legate de dezvoltarea noului sistem automatizat de control la frontiere, potrivit Digi24 . Miza este una operațională și de guvernanță a marilor proiecte IT publice: UE încearcă să sancționeze derapajele din faza de livrare, chiar dacă sistemul funcționează deja. Acțiunea în justiție a fost anunțată de eu-LISA , agenția europeană responsabilă de sistemele IT la scară mare din domeniul justiției și afacerilor interne. Țintele sunt grupul american IBM, compania franceză de IT Atos și grupul italian de apărare Leonardo, care au lucrat într-un consorțiu. Ce este EES și de ce contează Sistemul de intrare/ieșire (Entry/Exit System – EES) a fost introdus treptat începând din octombrie 2025 și presupune înregistrarea călătorilor la frontiere prin scanarea pașapoartelor, prelevarea amprentelor digitale și realizarea unor fotografii. Scopurile declarate sunt identificarea persoanelor care depășesc perioada legală de ședere, combaterea fraudelor de identitate și prevenirea migrației ilegale, relatează Reuters, citată de News.ro. De ce a ajuns UE în instanță cu furnizorii Potrivit Financial Times , care a relatat inițial despre proces, demersul a fost declanșat după ce consorțiul ar fi depășit în mod repetat termenele contractuale și ar fi contestat avertismentele și amenzile aplicate de eu-LISA. Publicația britanică mai notează că o corespondență consultată indică dispute privind întârzierile și sancțiunile financiare care ar data de mai mulți ani. Într-un punct important pentru utilizatori și autorități, eu-LISA susține că litigiul vizează etapa de dezvoltare, nu funcționarea curentă a sistemului. „Întrucât procedurile judiciare sunt în desfăşurare, nu comentăm detaliile cazului. Acestea vizează etapa de dezvoltare a sistemului şi nu afectează funcţionarea sa actuală”, a declarat un purtător de cuvânt al eu-LISA. Agenția afirmă, de asemenea, că EES este „pe deplin operațional” în Europa, în pofida problemelor care au dus la proces. Reacția companiilor IBM și Atos nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, iar Leonardo a refuzat să comenteze, potrivit informațiilor citate. În lipsa unor detalii publice despre pretențiile financiare sau termenele contestate, rămâne de urmărit dacă litigiul va produce consecințe contractuale sau de reputație pentru furnizori în viitoare proiecte IT europene. [...]
Sprijinul public al lui Trump pentru șeful Pentagonului ridică miza unui vot rapid în Congres : Donald Trump a spus că îl va susține pe secretarul Apărării, Pete Hegseth , dacă va fi supus procedurii de destituire, după ce deputatul republican Thomas Massie a depus actele de punere sub acuzare, potrivit Digi24 . Trump a făcut declarațiile într-o discuție cu jurnalista Kaitlan Collins de la CNN, citată de News.ro, și l-a atacat pe Massie, pe care l-a numit „un ratat fără scrupule”. Președintele american a mai spus că Massie „are multă ură în suflet” și a sugerat că nu își va „pierde timpul” cu el, amintind că un candidat susținut de Trump l-a învins pe congresmanul din Kentucky în alegerile primare de la începutul anului. Un element cu efect imediat este calendarul: depunerea articolelor de destituire înseamnă că va trebui să aibă loc un vot până miercuri, conform informațiilor din articol. Ce a spus Hegseth și cum își justifică Trump poziția Hegseth a respins demersul de punere sub acuzare și a afirmat că este de acord cu Trump că ar „face-o din nou” în privința declanșării războiului cu Iranul. Trump, la rândul lui, a spus că secretarul Apărării „a făcut o treabă foarte bună” și a reluat comparații cu fosta administrație, făcând aluzie la spitalizarea discretă a fostului secretar al Apărării, Lloyd Austin, la finalul lui 2023 și începutul lui 2024. Miza politică: Massie anticipează o plecare înainte de finalul anului Massie a declarat că vede „o probabilitate ridicată” ca Hegseth să nu rămână în funcție până la 31 decembrie și a susținut, într-o intervenție la CNN, că destituirea acum ar fi o măsură „politicoasă” comparativ cu ce ar urma dacă democrații vor prelua controlul Camerei Reprezentanților în ianuarie. „Nu propun ca el să ajungă la închisoare. Nu propun ca el să fie supus răspunderii civile. Spunem doar că trebuie să-și piardă funcția chiar acum.” În același context, Massie a afirmat că, odată cu schimbarea majorității, ar putea urma audieri și convocarea unor persoane care au lucrat sub conducerea lui Hegseth, inclusiv pe teme care „nici măcar nu au fost făcute publice încă”, potrivit declarațiilor sale citate în articol. [...]
Kremlinul ridică miza negocierilor de pace, sugerând că frontierele Ucrainei sunt deja schimbate , pe fondul declarațiilor lui Donald Trump despre o „formă puțin diferită” a țării la finalul războiului, potrivit HotNews . Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a afirmat că „realitatea de pe teren” ar face ca Ucraina să fie „deja o altă țară” din punct de vedere geografic față de 2022. Declarația vine ca răspuns la comentariile lui Trump, care a spus că, odată încheiat războiul, teritoriul Ucrainei „va avea o altă formă” decât la începutul invaziei ruse. „Din punct de vedere geografic, Ucraina este deja o altă țară. Realitatea de pe teren este evidentă. Cred că nimeni nu poate nega aceasta.” Context: negocieri Rusia–Ucraina, mediate de SUA, la Abu Dhabi Declarațiile lui Trump au fost făcute publice cu o zi înainte de negocierile dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programate pentru 10 și 11 noiembrie la Abu Dhabi. În interviul acordat emisiunii „60 minutes” de la CBS News, Trump a spus că se așteaptă la un acord de pace și a respins ideea că Vladimir Putin ar prelungi deliberat negocierile. Trump a evitat să spună dacă are mai multă încredere în Putin sau în președintele ucrainean Volodimir Zelenski, afirmând că are relații bune cu ambii. Totodată, a susținut că războiul se va termina „datorită” lui. „Cred că acest război se va termina și se va termina curând. Și singurul motiv pentru care se va termina este datorită mie.” Miza teritorială: poziții incompatibile Potrivit informațiilor citate de HotNews din agențiile EFE și Agerpres , Rusia insistă de ani de zile asupra recunoașterii internaționale a cinci teritorii anexate: Crimeea (anexată după referendumul organizat de Moscova în 2014); Donețk; Luhansk; Herson; Zaporojie. Moscova consideră cele patru regiuni din est și sud drept parte a teritoriului său în granițele administrative din 1991 și spune că această recunoaștere este inclusă în Constituția Rusiei, deși armata rusă nu controlează complet aceste teritorii. De cealaltă parte, Zelenski a anunțat în octombrie că Ucraina este deschisă să discute problema teritorială doar într-o întâlnire directă între președinții Rusiei și Ucrainei, în condițiile în care, „în principiu”, Kievul nu este dispus să cedeze teritorii. Europa, pe margine: Rusia exclude UE, Franța spune că va fi reprezentată Kremlinul a exclus „vehement” participarea Uniunii Europene la negocierile de pace. În replică, șeful diplomației franceze, Jean-Noël Barrot, a declarat că Europa va fi „bine reprezentată” la discuțiile de la Abu Dhabi. În acest context, mesajul Moscovei despre „realitatea de pe teren” indică faptul că tema teritoriilor rămâne punctul central și cel mai dificil al negocierilor, în timp ce părțile rămân „profund divizate” atât asupra concesiilor teritoriale, cât și asupra garanțiilor de securitate după un eventual armistițiu. [...]
Rusia și Ucraina iau în calcul „flexibilitate” la teritorii , semnal care poate debloca negocierile privind garanțiile de securitate și, implicit, arhitectura postbelică – elemente cu efect direct asupra riscului geopolitic din regiune, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Un oficial american a spus că reprezentanți ai ambelor părți au transmis în discuții private, înaintea negocierilor de la Abu Dhabi , că sunt dispuși să arate „o anumită flexibilitate” în privința unui posibil schimb de teritorii, deși public Kievul și Moscova își mențin poziții dure pe tema teritorială. Oficial, Ucraina urmărește revenirea la granițele de dinainte de război, iar Kremlinul revendică întregul Donbas. Ce se negociază la Abu Dhabi și de ce contează ordinea subiectelor În perioada 10–11 noiembrie sunt programate, la Abu Dhabi, primele negocieri din februarie în format SUA–Ucraina–Rusia, cu obiectivul declarat de a pune capăt războiului. Potrivit sursei citate de Reuters, tema centrală este setul de garanții de securitate pentru Ucraina, inclusiv protecția pe modelul articolului 5 din Statutul NATO (clauza de apărare colectivă). Același oficial a indicat că o înțelegere privind teritoriile ar putea fi posibilă abia spre finalul negocierilor, după ce ar fi convenite alte puncte, inclusiv arhitectura de securitate din perioada postbelică. Presiunea pe teren și condițiile puse în discuție În material este menționat că Financial Times a scris anterior că Vladimir Putin ar fi cerut predarea părții din Donbas care nu este ocupată ca o condiție prealabilă pentru încetarea focului. Potrivit uneia dintre sursele ziarului, Putin ar aștepta concesii teritoriale suplimentare în cadrul acordului final, care ar include și înțelegeri cu NATO privind garanțiile de securitate. În paralel, președintele rus ar urmări intensificarea bombardamentelor asupra orașelor și infrastructurii ucrainene pentru a-și recâștiga avantajul la masa negocierilor, mai notează articolul. Semnalul politic de la Washington Cu o zi înainte, președintele Donald Trump a declarat că Moscova și Kievul sunt aproape de un acord de pace, dar a sugerat că granițele Ucrainei s-ar putea modifica după încheierea războiului. În acest stadiu, informațiile despre „flexibilitatea” privind teritoriile sunt prezentate ca rezultate ale unor discuții private, iar conturul unui compromis rămâne condiționat de evoluția negocierilor și de pachetul de garanții de securitate care ar putea fi acceptat de părți. [...]
Semnalele de flexibilitate privind un posibil schimb de teritorii cresc șansele unui cadru de negociere, dar miza imediată rămâne arhitectura de securitate pentru Ucraina , înaintea discuțiilor mediate de SUA de la Abu Dhabi, potrivit HotNews , care citează declarațiile unui oficial american relatate de Reuters. Negocierile dintre Rusia și Ucraina, programate pentru 10 și 11 noiembrie la Abu Dhabi , sunt prezentate ca un nou efort al administrației Donald Trump de a obține progrese către încheierea conflictului început în 2022. Oficialul american a spus că, deși pozițiile publice rămân ferme, în discuții private există „o oarecare flexibilitate” de ambele părți în privința unui posibil compromis teritorial. Miza operațională a discuțiilor: garanțiile de securitate Potrivit oficialului american citat, un subiect major al negocierilor îl vor reprezenta garanțiile de securitate pentru Ucraina, inclusiv posibilitatea unei formule de apărare „de tipul articolului 5” din Tratatul NATO (clauza de apărare colectivă). În această logică, un acord teritorial ar urma să fie discutat mai degrabă spre final, după ce se conturează un consens pe alte elemente, inclusiv arhitectura de securitate postbelică. Eforturile de mediere ale SUA urmează să fie conduse de emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner, iar oficialul a indicat că este posibil ca aceștia să meargă ulterior în Rusia pentru o întâlnire cu Vladimir Putin. Deși a avertizat că negocierile vor dura, oficialul a vorbit despre un „optimism prudent” privind posibilitatea unor progrese. Teritoriul, linia roșie publică și spațiul de compromis „în privat” În plan public, pozițiile rămân incompatibile: Ucraina cere retragerea Rusiei la granița inițială, în timp ce Vladimir Putin urmărește obținerea întregii provincii Donbas (Donețk și Luhansk). Totuși, oficialul american a afirmat că ambele părți arată, în privat, o disponibilitate limitată pentru compromis, inclusiv în ideea unui schimb de teritorii. În paralel, Kremlinul a transmis că Ucraina „este deja o altă țară ” din punct de vedere geografic față de 2022, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, care a invocat „realitatea de pe teren”. Mesajul vine după ce Donald Trump a spus că, la finalul războiului, Ucraina „va avea o altă formă” decât în 2022. Context: UE, anexările și condițiile politice ale Kievului Rusia insistă de ani de zile asupra recunoașterii internaționale a celor cinci teritorii anexate: Crimeea, Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie. Moscova consideră Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie parte a teritoriului său în granițele administrative din 1991, deși nu controlează complet aceste regiuni. În același timp, Kremlinul a exclus „vehement” participarea UE la negocieri, însă ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a spus că Europa va fi „bine reprezentată” la discuțiile din capitala Emiratelor Arabe Unite. Dinspre Kiev, președintele Volodimir Zelenski a anunțat în octombrie că Ucraina este deschisă să discute problema teritorială doar într-o întâlnire între președinții Rusiei și Ucrainei, menținând totodată poziția de principiu că nu este dispusă să cedeze teritorii. [...]
Cancelarul Friedrich Merz avertizează că escaladarea antisemitismului pune Germania în fața unui „test istoric” privind capacitatea statului de a garanta securitatea comunității evreiești , pe fondul creșterii accelerate a incidentelor și al unei prezențe tot mai vizibile a măsurilor de protecție în jurul instituțiilor evreiești, relatează HotNews . Merz a făcut declarațiile într-un discurs la o sinagogă din München, la comemorarea pogromului din 1938 cunoscut ca „ Noaptea de cristal ”, spunând că antisemitismul a devenit „omniprezent”. El a descris drept „înfiorătoare” imaginea grădinițelor și sinagogilor păzite de polițiști înarmați și protejate cu geamuri antiglonț. „Îl vedem și îl auzim pe străzile noastre, în orașele noastre, în orașele vecinilor noștri europeni și în întreaga lume, în parlamente, în cluburi și în școli.” Creșterea incidentelor și presiunea asupra autorităților Potrivit celui mai recent raport anual al RIAS, organizație care monitorizează incidentele antisemite, acestea au fost înregistrate la o „scară dramatică” de la începutul războiului din Fâșia Gaza, în 2023. În 2025 au fost raportate 8.725 de incidente, de peste trei ori mai multe decât în 2022, adică aproximativ 24 pe zi. În acest context, Merz a spus că guvernul său va face „tot ce îi stă în putere” pentru a proteja viața evreiască în Germania și în străinătate și a reafirmat sprijinul tradițional al Germaniei pentru Israel, pe care l-a legat de „responsabilitatea istorică” a țării. Continuitate politică și semnalul din Bavaria HotNews notează că și predecesorii lui Merz, Angela Merkel și Olaf Scholz, au făcut angajamente similare privind protejarea comunității evreiești și combaterea antisemitismului. În aceeași zi, Ilse Aigner, președinta Parlamentului landului Bavaria, desemnată de Merz drept candidata conservatorilor pentru funcția de președinte al Germaniei, a spus că nesiguranța resimțită de mulți evrei este „o rușine pentru țara noastră”. În plan mai larg, articolul plasează evoluțiile pe fundalul războiului din Gaza început după atacul din 7 octombrie 2023 , menționând bilanțurile comunicate de părți. [...]
