Știri
Știri din categoria Externe
Marina franceză a reținut în vestul Mării Mediterane petrolierul Deyna, suspectat că ar face parte din „flota fantomă” a Rusiei, potrivit Digi24.
Nava, care transporta petrol, arbora pavilionul Mozambicului și provenea din Murmansk (Rusia). Interceptarea a avut loc vineri, iar prefectura maritimă a anunțat cazul într-un comunicat citat de Le Monde, conform informațiilor preluate de Digi24.
Operațiunea a vizat verificarea legalității pavilionului, iar controlul a confirmat suspiciunile militarilor. În urma constatărilor, autoritățile au sesizat procurorul Republicii din Marsilia, iar nava urmează să fie escortată la ancoraj pentru continuarea verificărilor.
Cazul este prezentat drept al treilea petrolier presupus a aparține „flotei fantomă” ruse interceptat de Franța. În contextul sancțiunilor impuse Moscovei după invazia Ucrainei, termenul de „flotă fantomă” este folosit pentru nave care ar fi utilizate pentru a ocoli restricțiile internaționale, inclusiv în comerțul cu petrol.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a salutat reținerea petrolierului și a legat subiectul de menținerea sprijinului pentru Ucraina. Într-un mesaj publicat pe X, el a afirmat că războiul din Iran „nu va abate Franța de la sprijinul acordat Ucrainei”, unde „războiul de agresiune al Rusiei continuă”.
Macron a mai susținut că navele care eludează sancțiunile și încalcă dreptul maritim „sunt profitori de război”, adăugând că acestea ar finanța efortul de război al Rusiei și că Franța nu va permite astfel de practici.
Recomandate
Traian Băsescu spune că SUA nu și-au atins obiectivele inițiale în Iran , iar între timp au apărut mize noi care pun Washingtonul „într-o situație dificilă”, potrivit HotNews.ro . Fostul președinte a făcut declarațiile vineri, la B1 TV, în contextul evoluțiilor din Orientul Mijlociu. Băsescu a afirmat că Statele Unite ar fi intrat „în acest război împreună cu Israelul”, indicând două obiective: distrugerea uraniului îmbogățit din programul nuclear iranian și schimbarea regimului de la Teheran. În opinia sa, până acum nu a fost atins niciunul dintre aceste obiective. „Statele Unite sunt într-o situație dificilă în Orientul Mijlociu în momentul de față.” În schimb, fostul șef al statului susține că au apărut „obiective fundamentale noi”, primul fiind redeschiderea „în siguranță și în deplină libertate” a traficului prin Strâmtoarea Ormuz. Băsescu a argumentat că SUA nu vor putea pretinde că au câștigat un război cu Iranul atât timp cât Teheranul controlează traficul prin Ormuz și a spus că această dificultate ar fi fost subestimată. Al doilea obiectiv nou invocat este recâștigarea încrederii aliaților SUA din regiune, în condițiile în care, spune el, infrastructuri din țările din Golf ar fi fost lovite de atacuri iraniene, deși Washingtonul „trebuia să le garanteze securitatea”. În același context, Băsescu a amintit rolul statelor furnizoare de petrol în consacrarea dolarului ca monedă de plată pentru hidrocarburi, prin mecanismul petrodolarilor. Referitor la o ofensivă anunțată de SUA pentru redeschiderea Ormuzului, Băsescu a susținut că strâmtoarea este „ușor de apărat de către iranieni” și a insistat că nu ar fi minată, invocând faptul că Teheranul permite trecerea unor nave ale „țărilor prietene”. În evaluarea sa, scoaterea strâmtorii de sub control iranian ar fi „o operațiune extrem de dificilă”, deoarece partea de nord este dominată de teritoriul iranian, iar securizarea traficului ar presupune neutralizarea mijloacelor de lovire ale Iranului de pe propriul țărm. [...]
China a condiționat „securitatea energetică” a Taiwanului de acceptarea suveranității Beijingului , potrivit Antena 3 CNN , care citează informații publicate de Taiwannews.com . Mesajul a fost transmis de Chen Binhua, purtător de cuvânt al Agenției pentru Afaceri Taiwaneze, instituție a Chinei care gestionează relația cu insula. Chen a afirmat că integrarea Taiwanului în statul chinez ar rezolva vulnerabilitățile energetice ale guvernului de la Taipei, în special dependența de gaz natural lichefiat (GNL) și de importurile de petrol din Orientul Mijlociu. În context, el a invocat perturbările provocate de războiul din Iran asupra rutelor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz. Taiwanul își acoperă aproximativ o treime din consumul de GNL din Qatar, însă autoritățile de la Taipei au indicat că au asigurat surse alternative pentru următoarele două luni. Până la acest moment, guvernul taiwanez nu a anunțat un răspuns oficial la propunerea formulată de Chen. Președintele Taiwanului, William Lai , a declarat că stocurile de energie pentru lunile martie și aprilie sunt stabile și că importurile din SUA ar urma să crească din iunie. În paralel, Chen a susținut că noul plan cincinal al Chinei prevede un sistem energetic „diversificat”, bazat pe cărbune, petrol, gaze naturale, energie nucleară și surse regenerabile, și a invocat un consum record de electricitate în China în iulie și august anul trecut, acoperit fără raționalizări sau majorări de prețuri. Pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, adjunctul secretarului apărării al SUA, Kurt Campbell, a spus că Washingtonul monitorizează dacă situația ar putea influența acțiunile altor actori, inclusiv ale Chinei. Separat, Chen a mai susținut că misiunile diplomatice chineze au ajutat cetățeni taiwanezi blocați în regiune, afirmație respinsă de Consiliul pentru Afaceri Continentale al Taiwanului, care, prin ministrul adjunct Shen Yu-chung, a descris astfel de acțiuni drept parte a unei strategii de „război cognitiv” menite să submineze încrederea publică în guvernul de la Taipei. [...]
Marea Britanie a aprobat ca SUA să folosească baze britanice pentru lovituri în Iran , într-un context de escaladare în Strâmtoarea Ormuz, despre care sursa afirmă că ar fi fost blocată de Iran de la începutul lunii martie. Guvernul condus de Keir Starmer a confirmat vineri decizia, după o reuniune a miniștrilor dedicată situației din regiune, relatează Reuters . Acordul ar viza operațiuni destinate distrugerii unor baze de rachete iraniene care ar fi fost folosite pentru atacarea navelor din Strâmtoarea Ormuz. Conform informațiilor citate, Starmer respinsese inițial solicitarea SUA, invocând nevoia de a fi convins că orice acțiune militară este legală. Ulterior, și-ar fi schimbat poziția după ce Iranul a atacat aliați britanici din regiune, notează aceeași relatare. Accesul SUA ar fi fost autorizat la RAF Fairford și la baza comună SUA–Marea Britanie Diego Garcia, în Oceanul Indian. Reuters indică faptul că aceste facilități ar urma să fie folosite în cadrul operațiunilor menționate. Teheranul a reacționat imediat, iar ministrul de externe Abbas Araqchi l-a acuzat pe Starmer că „pune în pericol viețile britanicilor” și a spus că Iranul „își va exercita dreptul la autoapărare”, potrivit relatării citate. În paralel, Downing Street a cerut „o dezescaladare urgentă și o rezolvare rapidă a războiului”. Totodată, un sondaj YouGov menționat de Reuters arată că 59% dintre britanici se opun atacurilor SUA–Israel asupra Iranului. [...]
Donald Trump a declarat că „nu mai sunt lideri în Iran” cu care să discute , potrivit Reuters , pe fondul continuării loviturilor militare americane care, conform agenției, vizează oficiali iranieni. Declarația a fost făcută vineri, 20 martie, la Washington, iar președintele SUA a susținut că nu mai există interlocutori la Teheran pentru discuții despre război. „Nu mai sunt lideri în Iran” cu care să discute. Reuters consemnează că atacurile continuă să aibă ca ținte oficiali iranieni, fără să ofere în acest material detalii suplimentare despre amploarea operațiunilor sau despre eventuale canale diplomatice rămase deschise. Mesajul transmis de la Casa Albă sugerează o înăsprire a poziției americane și împinge, cel puțin la nivel declarativ, perspectiva unor negocieri în plan secund. În absența unor precizări despre pașii următori, efectul imediat este menținerea incertitudinii privind durata conflictului și riscurile de escaladare, cu potențial impact asupra stabilității regionale și a piețelor energetice. [...]
România s-a alăturat declarației privind libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz , iar președintele Nicușor Dan spune că Bucureștiul este pregătit să participe la eforturile internaționale menite să mențină deschis acest culoar strategic, fără ca România să se implice militar în conflictul din Orientul Mijlociu. Mesajul vine într-un moment în care tensiunile din zonă afectează deja piețele energetice și se văd inclusiv în România, mai ales prin creșterea prețurilor la carburanți. În mesajul citat de sursa menționată, șeful statului afirmă că alăturarea României are loc pe fondul consecințelor grave pe care blocarea Strâmtorii Ormuz le poate avea asupra economiei mondiale. El leagă direct decizia de impactul asupra costurilor energiei și combustibililor, subliniind că autoritățile române susțin măsurile internaționale care pot contribui la menținerea prețurilor la un nivel suportabil pentru populație. În același timp, Nicușor Dan insistă că România își păstrează poziția de a nu intra în conflict și că lucrează alături de partenerii externi pentru dezescaladare. Declarația la care România aderă a fost lansată după atacurile atribuite Iranului asupra navelor comerciale și infrastructurilor energetice din Golf. Documentul cere asigurarea trecerii în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz , condamnă atacurile asupra infrastructurilor civile, în special a instalațiilor petroliere și gaziere, și solicită un moratoriu imediat asupra unor astfel de acțiuni. Textul mai arată că statele semnatare sunt dispuse să contribuie la eforturile necesare pentru securizarea rutei maritime și iau în calcul măsuri pentru stabilizarea piețelor energetice, inclusiv colaborarea cu țări producătoare pentru creșterea producției. De ce este importantă Strâmtoarea Ormuz: este una dintre cele mai sensibile rute maritime din lume pentru transportul de energie; prin acest culoar trece aproximativ 20% din petrolul mondial, potrivit datelor citate de sursă; orice blocaj sau atac în zonă se propagă rapid în prețurile internaționale la energie și carburanți. Pentru România, miza este în primul rând economică și diplomatică. Decizia anunțată vineri, 20 martie 2026, arată că Bucureștiul se aliniază unei inițiative occidentale și asiatice de protejare a libertății de navigație, dar încearcă în același timp să transmită că nu dorește extinderea implicării sale dincolo de cadrul politic și de cooperare [...]
Primarul Londrei, Sadiq Khan , cere ca laburiștii să promită revenirea în UE . Edilul, membru al Partidului Laburist, a declarat că formațiunea ar trebui să intre în alegerile generale din 2029 cu un angajament explicit privind reintegrarea Regatului Unit în Uniunea Europeană. Khan a făcut afirmațiile într-un interviu acordat ziarului italian La Repubblica , preluat de presa britanică. El susține că Brexitul „a făcut rău” țării și că actualul context internațional, inclusiv politicile tarifare ale președintelui american Donald Trump, a adus „incertitudine economică”, diferită de situația de dinaintea referendumului din 2016. În argumentația sa, primarul Londrei afirmă că ieșirea din UE a însemnat „mai puține investiții” în Regatul Unit și „mai puține exporturi” către Uniune. Khan spune că partidul ar trebui să fie „fără echivoc” în privința beneficiilor apartenenței la UE, invocând efectele economice ale perioadei post-Brexit. Sadiq Khan propune și o succesiune de pași pentru o eventuală revenire: refacerea relațiilor cu UE - proces pe care, în opinia sa, guvernul laburist condus de Keir Starmer l-ar fi început deja - urmată de reintrarea în Uniunea Vamală și în piața unică în timpul actualei legislaturi. Uniunea Vamală presupune reguli comune pentru tarifele aplicate importurilor, iar piața unică se referă la libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalurilor și persoanelor. Primarul, aflat în funcție din mai 2016, a spus că „i-a frânt inima” să vadă cum Brexitul a determinat mulți europeni să părăsească Londra, cu efecte asupra economiei și societății. În plan politic intern, Partidul Laburist - la guvernare din iulie 2024 - urmează să treacă printr-un test electoral la scrutinurile locale și regionale din 7 mai, în timp ce formațiunea populistă de dreapta Reform UK, condusă de Nigel Farage , este creditată cu 25% în intențiile de vot pentru alegerile generale din 2029, notează sursa, care citează Agerpres. [...]
