Știri
Știri din categoria Externe
Marina franceză a reținut în vestul Mării Mediterane petrolierul Deyna, suspectat că ar face parte din „flota fantomă” a Rusiei, potrivit Digi24.
Nava, care transporta petrol, arbora pavilionul Mozambicului și provenea din Murmansk (Rusia). Interceptarea a avut loc vineri, iar prefectura maritimă a anunțat cazul într-un comunicat citat de Le Monde, conform informațiilor preluate de Digi24.
Operațiunea a vizat verificarea legalității pavilionului, iar controlul a confirmat suspiciunile militarilor. În urma constatărilor, autoritățile au sesizat procurorul Republicii din Marsilia, iar nava urmează să fie escortată la ancoraj pentru continuarea verificărilor.
Cazul este prezentat drept al treilea petrolier presupus a aparține „flotei fantomă” ruse interceptat de Franța. În contextul sancțiunilor impuse Moscovei după invazia Ucrainei, termenul de „flotă fantomă” este folosit pentru nave care ar fi utilizate pentru a ocoli restricțiile internaționale, inclusiv în comerțul cu petrol.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a salutat reținerea petrolierului și a legat subiectul de menținerea sprijinului pentru Ucraina. Într-un mesaj publicat pe X, el a afirmat că războiul din Iran „nu va abate Franța de la sprijinul acordat Ucrainei”, unde „războiul de agresiune al Rusiei continuă”.
Macron a mai susținut că navele care eludează sancțiunile și încalcă dreptul maritim „sunt profitori de război”, adăugând că acestea ar finanța efortul de război al Rusiei și că Franța nu va permite astfel de practici.
Recomandate
Emmanuel Macron refuză să se alăture unei operațiuni „în forță” pentru Strâmtoarea Ormuz , cerând în schimb o redeschidere „concertată” între SUA și Iran, pe fondul riscurilor de escaladare care pot afecta direct fluxurile de transport maritim din Golf, potrivit News . Președintele francez a făcut declarațiile la sosirea în Armenia, la al optulea summit al Comunității Politice Europene (CPE), unde și-a exprimat scepticismul față de „Project Freedom”, o operațiune lansată de președintele american Donald Trump pentru redeschiderea acestei rute maritime strategice. Franța cere coordonare SUA–Iran și respinge „cadrul neclar” al operațiunii Macron a spus că, dacă SUA sunt pregătite să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, „este foarte bine”, însă a precizat că Franța nu va participa la o operațiune de tip intervenție, într-un cadru pe care îl consideră „neclar”. „Dacă Statele Unite sunt pregătite să redeschidă (Strâmtoarea) Ormuz este foarte bine. Asta cerem încă de la început. Însă noi nu vom participa la nicio operaţiune în forţă, într-un cadru care mi se pare că nu este clar.” În același timp, liderul francez a cerut o redeschidere „concertată” a strâmtorii de către „Iran și Statele Unite”. Context: operațiunea anunțată de Trump și reacția Iranului Donald Trump a anunțat începerea, de luni, a unei operațiuni pentru deblocarea navelor blocate de două luni în Golful Persic. La scurt timp, un comandant militar iranian a avertizat că armata americană va fi atacată dacă încearcă să se apropie de Strâmtoarea Ormuz. Macron a reiterat și că o inițiativă lansată împreună cu premierul britanic Keir Starmer , vizând securizarea navigației în Strâmtoarea Ormuz, nu va fi pusă în aplicare atât timp cât ostilitățile dintre SUA și Iran continuă. Mesaj separat despre Liban În marja summitului, Macron a mai spus că este „esențial” ca armistițiul să fie respectat în Liban, după noi atacuri ale Israelului soldate cu un mort în sudul Libanului. [...]
MAE începe să scoată din zona „secret de serviciu” mii de dosare diplomatice din 1990–1992, un pas cu impact direct asupra transparenței instituționale și a accesului public la documente despre momente-cheie ale tranziției , potrivit news.ro . Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, spune că declasificarea ar trebui să permită României „să se poată uita direct” la acea perioadă și la „lecțiile” ei. Într-o intervenție la Euronews România, Țoiu a legat demersul și de solicitările venite din partea supraviețuitorilor Mineriadei, care, potrivit ministrului, au transmis că accesul la telegramele și documentele din acea perioadă este „un drept” și că așteaptă consultarea lor. Ce se declasifică și ce teme acoperă Săptămâna trecută, MAE a anunțat declasificarea a peste 5.000 de dosare diplomatice din primii ani ai tranziției. Conform informațiilor prezentate, setul de documente vizează inclusiv: alegerile din mai 1990 ; mineriadele; vizita Regelui Mihai; corespondența cu URSS. Printre exemplele de dosare menționate se numără: „Reacţii în URSS faţă de Revoluţia din 22 decembrie 1989”, „ Reunificarea Germaniei (1990) ”, „Relaţii bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai” și „Tratat de colaborare, bună vecinătate şi amiciţie cu URSS”. De ce contează: schimbarea regimului de acces și pașii următori Ministrul afirmă că documentele „nu mai au încadrarea de secret de stat de peste un deceniu”, dar au rămas inaccesibile publicului fiind tratate drept „secrete de serviciu”. MAE susține că va schimba această practică „an cu an” și că procesul va continua, inclusiv prin pași viitori de digitalizare și publicare. „Aceste documente nu mai au încadrarea de secret de stat de peste un deceniu. Au fost ţinute, totuşi, departe de public ca secrete de serviciu. Schimbăm asta an cu an şi vom continua procesul, inclusiv cu paşi viitori de digitalizare şi publicare. O democraţie matură nu se teme de propria istorie. O publică spre consultare cetăţenilor şi o studiază.” [...]
Parlamentul Ucrainei pregătește o strategie națională de securitate biologică, chimică și nucleară , pe fondul riscului ca Rusia să recurgă la arme de distrugere în masă, potrivit Libertatea . Miza imediată este una operațională: stabilirea unor proceduri și responsabilități instituționale pentru scenarii de criză, inclusiv o posibilă utilizare a armelor nucleare. Roman Kostenko , secretarul comitetului de apărare din Rada Supremă , a spus într-un interviu pentru postul NTA că Ucraina trebuie să ridice „la cel mai înalt nivel” gradul de pregătire, în condițiile în care se confruntă cu „cel mai mare arsenal de arme de distrugere în masă”. Ce se discută în Rada Supremă și de ce contează Strategia analizată vizează securitatea biologică, chimică și nucleară, într-un context în care, potrivit lui Kostenko, Ucraina și-a pierdut în timp o parte din capacitățile și măsurile de siguranță din aceste domenii. Deputatul a comparat situația cu abordarea unor state din NATO, despre care afirmă că au strategii și cadre de acțiune mai bine definite. În acest cadru, parlamentarul cere o „revizuire urgentă” care să definească rolurile instituțiilor-cheie în gestionarea amenințărilor de acest tip. Doctrina nucleară a Rusiei, un factor de presiune Un element care alimentează îngrijorarea este modificarea doctrinei nucleare a Rusiei în 2024, despre care Kostenko afirmă că ar extinde circumstanțele în care Moscova ar putea folosi arme nucleare, inclusiv preventiv, dacă există percepția unui atac iminent. „Dacă rușii consideră pur și simplu că cineva ar putea să-i atace, pot să le folosească preventiv. Practic, și-au dat mână liberă pentru a folosi armele nucleare. Ucraina trebuie să fie pregătită pentru acest scenariu. Toate serviciile trebuie să fie pregătite.” Cine ar urma să fie implicat și ce urmează Kostenko spune că strategia trebuie să stabilească explicit responsabilitățile instituțiilor implicate, menționând Ministerul Apărării, DSNS (serviciul ucrainean pentru situații de urgență) și Ministerul Afacerilor Interne. „Trebuie să anticipăm totul și să fim pregătiți pentru orice, pentru că știm cu cine luptăm.” În paralel, materialul amintește că Vladimir Putin a transmis în februarie un mesaj de intimidare nucleară la adresa Ucrainei și a Occidentului, într-un discurs ținut la Serviciul Federal de Securitate (FSB), la împlinirea a patru ani de la declanșarea războiului la scară largă. În forma prezentată, strategia este „analizată” de Rada Supremă, iar publicația notează că parlamentul „urmează să discute” documentul, fără a indica un calendar sau o dată pentru adoptare. [...]
Donald Trump a amenințat că Iranul va fi „șters de pe fața Pământului” dacă vase americane sunt atacate în Strâmtoarea Hormuz , pe fondul escaladării tensiunilor maritime și al menținerii unei blocade americane asupra Iranului, potrivit The Jerusalem Post . Declarația a fost făcută într-un interviu la FOX News, în care Trump a susținut că SUA au „mai multe arme și muniție” și „cel mai bun echipament”, invocând inclusiv rețeaua de baze americane din lume și capacitatea de a folosi rapid resursele militare „dacă va fi nevoie”. Contextul operațional: atacuri și interceptări în regiune Comentariile lui Trump au venit la scurt timp după ce mai multe rachete ar fi fost lansate din Iran către Emiratele Arabe Unite. În același interval, șeful Comandamentului Central al SUA (CENTCOM) , amiralul Brad Cooper, a declarat că SUA au distrus șase ambarcațiuni mici iraniene și au interceptat rachete de croazieră și drone lansate de Teheran. Cooper a spus că a „sfătuit ferm” forțele iraniene să stea departe de activele militare americane în timpul operațiunii și a adăugat că blocada SUA asupra Iranului — care împiedică navele să ajungă în Iran sau să plece din apele/teritoriul iranian — rămâne în vigoare și „depășește așteptările”. Incidentul cu nava sud-coreeană și presiunea pentru coaliție Tot luni, o navă sud-coreeană care naviga în apropierea Strâmtorii Hormuz a fost atacată, potrivit publicației sud-coreene Chosun Daily, care citează un oficial guvernamental. Trump a confirmat în interviu că a existat un atac, dar a insistat că nu au fost raportate alte pagube în strâmtoare. În același context, Trump a spus că Coreea de Sud ar trebui să se alăture eforturilor SUA de protejare a traficului maritim în apropierea Iranului și a indicat că secretarul Apărării, Pete Hegseth, va susține marți o conferință de presă împreună cu șeful Statului Major Interarme, Dan Caine. Dispută pe informații: Iranul revendică lovirea unei nave americane, SUA neagă Agenția Fars News, afiliată Gardienilor Revoluției (IRGC), a susținut că două rachete ar fi lovit o fregată americană în apropierea portului Jask, la intrarea sudică în strâmtoare, forțând-o să se întoarcă. Un oficial american a declarat ulterior pentru The Jerusalem Post că afirmația IRGC este falsă, iar CENTCOM a precizat că două nave sub pavilion american au tranzitat cu succes Strâmtoarea Hormuz luni — lucru negat de IRGC. Publicația notează că, în ultimele luni, Iranul a revendicat în mod repetat lovirea unor nave militare americane din regiune, inclusiv portavionul USS Abraham Lincoln, la începutul lunii martie. [...]
Ucraina și Slovacia pregătesc o reuniune comună de guvern la final de iunie , un pas care poate debloca proiecte bilaterale cu efect direct în conectivitatea regională, inclusiv pe transport, după o perioadă de tensiuni între Kiev și Bratislava, potrivit Digi24 . Întâlnirea dintre premierul slovac Robert Fico și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut loc la Erevan, în marja summitului Comunității Politice Europene (CPE). Cei doi au convenit să pregătească o reuniune comună a guvernelor de la Kiev și Bratislava, menită să consolideze relațiile bilaterale și sprijinul Slovaciei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Robert Fico a spus, într-un comunicat preluat de EFE, potrivit Agerpres, că reuniunea comună ar urma să aibă loc „la sfârșitul lunii iunie”, fie la Bratislava, fie la Kiev. Premierul slovac a susținut că formatul ar trebui să producă „rezultate concrete”, dând ca exemplu crearea de legături de transport între cele două țări. Zelenski a transmis, într-un mesaj pe rețeaua X, că Slovacia sprijină Ucraina în procesul de aderare la UE și este pregătită să o asiste „pe acest drum”. Înaintea întâlnirii de la Erevan, cei doi au avut și o discuție telefonică, după care Fico a confirmat sprijinul pentru aspirațiile Ucrainei de aderare la Uniune. Contextul tensiunilor: conducta Drujba și acuzațiile de „șantaj politic” Relațiile dintre Ucraina și Slovacia (și, separat, Ungaria) s-au deteriorat suplimentar de la sfârșitul lunii ianuarie, după oprirea tranzitului petrolului rusesc prin conducta Drujba pe teritoriul Ucrainei, în urma unui atac cu drone al Rusiei. În acest context, Zelenski a invocat durata reparațiilor, în timp ce Viktor Orban și Robert Fico au acuzat Ucraina că ar fi tergiversat lucrările, descriind situația drept o formă de presiune politică, pe fondul disputelor legate de sprijinul pentru Ucraina și de perspectiva aderării la UE. Potrivit informațiilor citate, după ce Orban a pierdut alegerile din 12 aprilie, Ucraina a finalizat reparațiile, iar Zelenski a anunțat pe 21 aprilie repunerea conductei în funcțiune. Ce urmează Dacă reuniunea comună de guvern va avea loc la final de iunie, aceasta ar putea deveni primul cadru formal pentru relansarea cooperării practice dintre cele două state, cu accent pe proiecte de transport și pe coordonarea politică legată de parcursul european al Ucrainei. În acest stadiu, sursa nu oferă detalii despre agenda exactă sau despre proiecte concrete deja agreate. [...]
Pentagonul a relaxat regulile de angajament în Strâmtoarea Ormuz , permițând lovirea rapidă a unor ținte iraniene considerate „amenințări imediate” pentru navele comerciale , într-o mișcare care poate schimba riscul operațional pentru transportul maritim printr-un coridor-cheie al comerțului global cu energie, potrivit Mediafax . Decizia vizează forțele americane din Orientul Mijlociu și le autorizează să atace ținte care reprezintă o „amenințare imediată” pentru navele care tranzitează strâmtoarea, a relatat jurnalistul Axios Barak Ravid, citând un oficial american de rang înalt. Permisiunea se aplică, conform aceleiași relatări, ambarcațiunilor rapide ale Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) și lansatoarelor de rachete iraniene. Ce se schimbă pentru tranzitul comercial Strâmtoarea Ormuz este blocată de la începutul operațiunii militare americane și israeliene împotriva Iranului, în februarie. Pe 3 mai, președintele SUA Donald Trump a anunțat Operațiunea „Proiectul Libertate” în strâmtoare, programată să înceapă pe 4 mai, cu obiectivul de a îndepărta navele blocate de la începutul blocadei. În ziua începerii operațiunii, IRGC a refuzat accesul navelor de război americane și israeliene, mai notează materialul. Primele nave sub pavilion SUA au ieșit din Golf, cu sprijin militar Două nave comerciale sub pavilion american au ieșit luni din Golf prin Strâmtoarea Ormuz cu asistența Marinei SUA, potrivit unui comunicat al CENTCOM . Acestea au fost primele două nave care au tranzitat strâmtoarea de când armata americană a lansat „Proiectul Libertate” pentru a „ghida” navele luni dimineață. CENTCOM a mai transmis că distrugătoare ale Marinei SUA cu rachete ghidate au tranzitat din Marea Arabiei prin Strâmtoarea Ormuz și operează în prezent în Golf. Un oficial american citat în articol susține că cele două nave nu au fost escortate, ci au navigat printr-o zonă defensivă desemnată și că iranienii nu au tras asupra navelor. Mesaje contradictorii și risc de escaladare Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat pentru Fox News că SUA „deschid” strâmtoarea și că armata americană are „control absolut” asupra căii navigabile, dar va trage „doar atunci când va fi atacată” de iranieni. De partea cealaltă, forțele armate iraniene au avertizat, într-un comunicat, că „acțiunile agresive ale SUA nu vor face decât să complice situația actuală” și să pună în pericol securitatea navelor din Golf, cerând navelor comerciale și petrolierelor să evite trecerea fără coordonare cu armata iraniană. Agenția de știri iraniană Fars, afiliată IRGC, a susținut că două rachete iraniene au lovit luni o navă a marinei americane care încerca să traverseze strâmtoarea; după ce CENTCOM a negat, IRGC a afirmat că a tras „focuri de avertisment” în direcția navei americane. [...]
