Știri
Știri din categoria Externe

Declarațiile ambasadorului britanic sugerează o recalibrare a dependenței de securitatea SUA în Europa, într-un moment în care Londra încearcă să-și repoziționeze relația cu Washingtonul pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit Digi24.
Sir Christian Turner, ambasadorul Regatului Unit în SUA, a spus că singura țară care are o „relație specială” cu Statele Unite este „probabil Israelul”. Afirmațiile au fost făcute în februarie, în fața unui grup de elevi interesați de relațiile transatlantice, și au devenit publice după scurgerea unei înregistrări audio. Contextul este vizita de stat a regelui Charles al III-lea în SUA și o perioadă de tensiune crescută legată de războiul cu Iranul, relatează BBC (citată de Digi24).
În înregistrare, Turner spune că evită expresia „relație specială”, pe care o consideră „nostalgică” și „orientată spre trecut”, cu „mult bagaj asociat”. El a adăugat că, deși SUA și Marea Britanie împărtășesc „o istorie și o afinitate profunde”, mai ales în securitate și apărare, iar economiile sunt „foarte apropiate”, relația bilaterală ar fi la finalul unei etape.
„Suntem cu siguranță la sfârșitul unei ere, iar era se schimbă. Noi, în Europa, nu ne putem baza doar pe umbrela de securitate a Statelor Unite.”
Mesajul central, cu impact de politică de securitate, este că Europa ar trebui să-și ajusteze așteptările privind garanțiile americane și să-și definească mai bine contribuția proprie, în condițiile în care Turner nu vede un „moment de ruptură” între Londra și Washington, dar anticipează o relație „diferită”.
Ministerul britanic al Afacerilor Externe, al Commonwealth-ului și al Dezvoltării (FCDO) a transmis că au fost „comentarii private, informale” care „nu reflectă în niciun fel” poziția guvernului.
Turner este diplomat de carieră și a fost numit ambasador al Regatului Unit în SUA în decembrie, mai notează Digi24.
Recomandate

Amenințarea Londrei de a urca la bordul navelor „flotei-umbră” ruse nu a redus traficul prin apele britanice , iar în luna de după declarația premierului Keir Starmer au tranzitat zona cel puțin 98 de nave rusești aflate sub sancțiuni, potrivit unei analize Reuters . Datele analizate de Reuters arată că volumul navelor sancționate care trec prin apele Regatului Unit a rămas „aproximativ la fel” ca în fiecare dintre ultimele trei luni. Până acum, nu a existat niciun anunț public privind vreo operațiune de îmbarcare sau reținere a acestor nave, deși Starmer a spus pe 25 martie că armata britanică ar putea urca la bordul vaselor din apele britanice. Ce arată datele de urmărire a navelor Conform datelor de urmărire LSEG citate în analiză: 63 de nave au trecut la mai puțin de 12 mile marine (aprox. 22 km) de coastă, în Canalul Mânecii , ruta directă dintre Marea Baltică și sudul Europei; alte 35 au tranzitat Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Marii Britanii, care se întinde până la 200 de mile marine (aprox. 370 km) de la țărm, în principal în jurul nordului Scoției; cel puțin 10 dintre navele care au trecut ar fi folosit „spoofing” – oprirea sau manipularea sistemelor de urmărire – în timpul traversării apelor britanice. „Flota-umbră” este termenul folosit pentru nave cu structuri de proprietate opace, utilizate pentru transporturi precum petrol, cereale sau arme, inclusiv în sprijinul războiului Rusiei în Ucraina, potrivit Reuters. Miza: credibilitate și capacitate operațională Elisabeth Braw, expert în securitate maritimă la Atlantic Council, a avertizat că lipsa unor acțiuni rapide riscă să transforme mesajul politic într-un semnal de slăbiciune pentru operatorii acestor nave. „Trebuie să urmezi rapid cu îmbarcări, altfel acele nave vor concluziona că a fost o amenințare goală — și aceasta este, din păcate, situația în care ne aflăm acum.” Ministerul britanic al Apărării nu a răspuns solicitării Reuters privind lipsa de acțiune. Analiza notează și presiunile mai largi asupra capacităților militare britanice: marina Regatului Unit este cea mai mică de la secolul al XVII-lea, în timp ce aliații cer sprijin pentru operațiuni în Europa de Est, Arctica și Orientul Mijlociu. De ce e greu de aplicat în practică Potrivit analiștilor citați, lipsa de „follow-through” reflectă mai multe obstacole, între care: absența unei gărzi de coastă cu atribuții dedicate de aplicare a legii, spre deosebire de Franța sau Suedia; complicații juridice și economice legate de gestionarea unui număr mare de nave. Marea Britanie are pe lista sa de sancțiuni 544 de nave legate de „flota-umbră” a Rusiei, potrivit Reuters. Context european și reacția Moscovei În ultimele luni, alte state europene – inclusiv Franța, Belgia și Suedia – au urcat la bordul și au reținut nave asociate „flotei-umbră”, arată Reuters. Kremlinul susține că sancțiunile impuse navelor rusești sunt ilegale și a descris politica britanică drept o mișcare „profund ostilă”, care ar putea atrage represalii. [...]

Statele Unite își consolidează influența energetică în Balcani prin acorduri de miliarde , inclusiv contracte pe termen lung pentru export de gaz natural lichefiat (GNL) și sprijin pentru infrastructură regională, potrivit Stirile Pro TV . Miza economică și de securitate este reducerea dependenței de gazul rusesc în sudul Europei, într-un moment în care Washingtonul își extinde prezența în regiune. Informația vine în contextul unor acorduri semnate marți de SUA și companii americane cu state balcanice, „în valoare de miliarde de dolari”, relatează Reuters, citată de publicație. În paralel cu energia, pachetul include și proiecte legate de inteligența artificială (IA), cu investiții anunțate la scară foarte mare. Contracte de GNL și proiecte de infrastructură: efect direct asupra pieței regionale La Tirana, ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, a semnat un acord pe 20 de ani, în valoare de 6 miliarde de dolari (aprox. 27,6 miliarde lei), între Venture Global și Aktor LNG USA, pentru exportul de GNL către Albania. În același material este citată o declarație a acesteia, publicată pe X: „Acest angajament consolidează securitatea energetică - şi securitatea naţională - în întreaga regiune” Tot marți, secretarul american al Energiei, Chris Wright, a participat la forumul de afaceri al Inițiativei celor Trei Mări , la Dubrovnik (Croația), unde a vorbit despre o „nouă eră de cooperare” cu Europa de Sud, Centrală și de Est, potrivit News.ro, citată de Știrile Pro TV. Conductă Krk–Bosnia și investiții anunțate: reducerea dependenței de gazul rusesc Wright a confirmat sprijinul SUA pentru un acord între Bosnia și Herțegovina și Croația privind construirea unei conducte care să transporte gaz natural american de la terminalul de GNL de pe insula croată Krk către Bosnia. Proiectul ar urma să fie finanțat și condus de compania americană AAFS Infrastructure and Energy LLC, care a anunțat că va investi aproximativ 1,5 miliarde de euro (aprox. 7,5 miliarde lei) în această inițiativă. Conform articolului, proiectul este prezentat ca o soluție de diversificare a surselor de energie ale Bosniei și de reducere a dependenței de gazul rusesc. Energie nucleară și un pariu major pe IA: centru de date de 1 GW, cu termene după 2027 Pe lângă gaz, Croația și SUA au emis o declarație comună privind cooperarea în domeniul energiei nucleare civile. Separat, compania croată de inginerie Rade Koncar și grupul de investiții american Pantheon Atlas LLC au semnat o scrisoare de intenție pentru un proiect de dezvoltare a inteligenței artificiale și a unui centru de date în centrul Croației, estimat la 50 de miliarde de euro (aprox. 250 miliarde lei). Planurile menționează o instalație cu o capacitate de 1 gigawatt pentru calcul IA și servicii de tip cloud (servicii informatice livrate prin internet), cu începerea construcției „provizoriu în 2027” și lansarea operațiunilor până în 2029, condiționat de obținerea autorizațiilor și de modernizarea rețelei electrice. [...]

Posibila schimbare de poziție a SUA față de Falkland ar redesena calculele de securitate ale Londrei și ar putea încuraja Argentina să caute o soluție internațională mai agresivă pentru arhipelag, potrivit Digi24 . În acest context, președintele argentinian Javier Milei a relansat public revendicarea asupra Insulelor Falkland (Malvine) , reaprinzând o dispută veche cu Marea Britanie. Milei a scris pe X că „Malvinele au fost, sunt și vor fi mereu argentiniene” și a declarat, într-un interviu pentru canalul digital Neura, că Argentina face „tot ceea ce este omenește posibil” pentru a readuce insulele sub controlul său, insistând că „suveranitatea este nenegociabilă”, dar trebuie gestionată „judicios”. Insulele Falkland sunt un grup de insule aflate la aproximativ 500 de kilometri est de coasta Argentinei, cu o populație de 3.600 de locuitori. Marea Britanie și Argentina le revendică, iar în 1982 au purtat un război de 74 de zile, încheiat cu capitularea Argentinei; au murit cel puțin 900 de persoane. De ce contează: semnalul dinspre Pentagon și riscul de „efect de antrenare” Relansarea demersului argentinian vine după apariția informației că Statele Unite iau în calcul revizuirea sprijinului diplomatic pentru revendicările istorice ale Marii Britanii asupra unor teritorii „imperiale”, inclusiv Falkland. Digi24 notează că informația apare într-un e-mail intern de la Pentagon , raportat de Reuters. Oficial, poziția SUA în disputa dintre Londra și Buenos Aires este de neutralitate, însă, neoficial, Washingtonul i-a sprijinit pe britanici în trecut cu arme și cooperare între servicii de informații. O eventuală susținere americană pentru revendicarea Argentinei ar fi o schimbare „semnificativă”, deoarece ar putea determina și alte state să adopte aceeași poziție, potrivit lui Ed Arnold de la Royal United Services Institute (RUSI). Într-o declarație pentru BBC, Arnold a indicat și un posibil traseu diplomatic: Argentina ar putea încerca să obțină „un fel de intervenție la ONU”, iar SUA ar putea să o susțină sau să nu o blocheze. Reacția Londrei: autodeterminarea insularilor, linie roșie Purtătorul de cuvânt al premierului britanic Keir Starmer a reafirmat că insulele aparțin Marii Britanii și că „dreptul insularilor la autodeterminare primează”, adăugând că poziția Londrei a fost exprimată „clar și constant” inclusiv în fața administrațiilor americane anterioare. Și opoziția conservatoare a transmis un mesaj similar. Kemi Badenoch a scris pe X că „Falkland sunt britanice. Punct” și a invocat faptul că insularii „au ales clar și în mod repetat”. Contextul mai larg: tensiuni SUA–Marea Britanie după refuzul aliaților de a participa la războiul din Iran Digi24 plasează discuția despre Falkland într-un climat mai tensionat între SUA și Marea Britanie, pe fondul nemulțumirii lui Donald Trump față de refuzul aliaților europeni și NATO de a participa la războiul Statelor Unite și Israelului contra Iranului. În același context, este menționat că Trump a criticat public NATO și a avertizat statele europene cu privire la consecințe dacă nu se aliniază unor obiective americane, inclusiv cele legate de Strâmtoarea Ormuz. Starmer a declarat, la 1 aprilie, că Marea Britanie nu va fi „târâtă” într-un conflict pe care îl consideră „nu războiul nostru”. În lipsa unei poziții oficiale confirmate a Washingtonului privind Falkland, rămâne neclar dacă semnalele dinspre Pentagon se vor traduce într-o schimbare de politică externă. Totuși, simpla posibilitate ridică miza pentru Londra și poate oferi Buenos Aires un stimulent să împingă disputa în foruri internaționale. [...]

O fundație asociată cu UDMR din Cluj-Napoca ar fi primit 2,781 miliarde de forinți din sponsorizări acordate de o filială a companiei naționale de loterie din Ungaria, într-un val de finanțări accelerat înainte de alegeri , potrivit Libertatea . Miza economică și de guvernanță este legată de folosirea banilor proveniți dintr-o companie de stat și de direcționarea lor inclusiv către organizații din afara Ungariei, într-un interval scurt. Conform informațiilor citate de Libertatea din publicația maghiară hvg.hu , o filială a companiei naționale de loterie ar fi distribuit 11 miliarde de forinți sub formă de sponsorizări în două luni, înaintea alegerilor, sumă descrisă ca fiind de 30–40 de ori peste nivelul lunar obișnuit al finanțărilor anterioare. Cum ar fi fost împărțiți banii și ce legătură are România În noiembrie ar fi fost alocate 90 de milioane de forinți, iar în decembrie finanțările ar fi urcat la 7,849 miliarde de forinți, împărțite între 14 beneficiari, potrivit aceleiași publicații. Cea mai mare finanțare menționată, de 2,781 miliarde de forinți, ar fi mers către o entitate numită Iskola Alapítvány (Fundația Școlară) , descrisă de jurnaliștii maghiari ca fiind o fundație cu sediul în Cluj-Napoca, asociată cu UDMR. Acordarea fondurilor ar fi avut loc cu puțin timp înaintea alegerilor din Ungaria, mai notează sursa citată. Alte finanțări invocate și lipsa reacțiilor oficiale Investigația citată susține că alte sume importante ar fi ajuns la fundații din afara Ungariei și la organizații religioase din Transilvania, fiind menționate localități precum Salonta și Oradea, precum și beneficiari care ar include organizații catolice și reformate. Totodată, materialul indică faptul că printre beneficiari s-ar fi aflat și entități asociate unor persoane apropiate guvernului condus de Viktor Orbán, inclusiv companii și fundații legate de figuri publice sau rude ale unor oficiali ungari. Distribuirea fondurilor înainte de alegeri a generat controverse în Ungaria, în special pe fondul utilizării banilor proveniți de la o companie de stat. Până la momentul relatării, nu sunt menționate reacții oficiale ale companiei sau ale autorităților la acuzațiile din investigație. Context: finanțări mai vechi către aceleași fundații Libertatea mai amintește că, la începutul lunii aprilie, o analiză a portalului de investigații Transilvania Transparentă (Átlátszó Erdély) arăta că, până la finalul lui 2025, două fundații – Iskola Alapítvány și Eurotrans – ar fi primit cel puțin 18 miliarde de forinți, echivalentul a peste 46,5 milioane de euro (aprox. 232,5 milioane lei), potrivit unui articol anterior al publicației, disponibil aici: https://www.libertatea.ro/stiri/cel-putin-46-500-000-de-euro-a-costat-pacea-budapesta-udmr-fundatii-ardeal-colosi-imobiliari-din-banii-ungariei-5694234 . În același context, fundațiile ar fi beneficiat de finanțări semnificative în ultimii ani, inclusiv prin Fondul Bethlen Gábor și alte surse din Ungaria, mai notează Libertatea. [...]

Iranul ar putea să-și supraestimeze forțele în actualul blocaj cu SUA, avertizează un expert în Orientul Mijlociu într-o discuție difuzată de CNN , pe fondul unei „stări de impas” între Washington și Teheran. În material, Bianna Golodryga discută cu Sanam Vakil , directoarea Programului pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord de la Chatham House , despre evoluția confruntării politico-diplomatice dintre cele două state. Potrivit descrierii publicate de CNN, tema centrală este tocmai acest blocaj, iar analiza pune accent pe riscul ca Iranul „să-și joace prea tare mâna” (să își supraestimeze poziția și capacitatea de a obține concesii). Din informațiile disponibile în pagina video, CNN nu oferă detalii suplimentare despre măsurile concrete aflate în discuție, termene, condiții de negociere sau posibile scenarii de dezescaladare. În lipsa acestor elemente, concluzia operațională rămâne una de avertisment: într-un context de impas, o escaladare calculată greșit poate reduce spațiul de negociere și poate crește riscul de reacții în lanț în regiune. [...]

Autoritățile fiscale din Ungaria au blocat transferuri externe suspectate de spălare de bani , într-un semnal de înăsprire a controlului asupra fluxurilor financiare înaintea schimbării de guvern, relatează HotNews . Peter Magyar , câștigătorul alegerilor, spune că măsura vizează persoane din „cercul” lui Antal Rogan , consilier de rang înalt al premierului în exercițiu Viktor Orban. Magyar, care urmează să fie învestit ca premier pe 9 mai, a afirmat pe rețelele sociale că autoritatea fiscală NAV a „suspendat mai multe transferuri” în valoare de „miliarde de forinți”, sub suspiciunea de spălare de bani. El nu a prezentat probe și nu a numit persoanele vizate. Ce se știe oficial și ce rămâne neconfirmat Potrivit informațiilor prezentate, poliția ungară a indicat existența unei anchete în curs privind suspiciuni de ascundere de fonduri sau alte active dobândite ilegal. În același timp, acuzațiile punctuale lansate de Magyar despre transferurile blocate și despre persoanele implicate nu sunt susținute public, în acest moment, de dovezi sau identificări. Magyar a mai susținut că au fost înghețate și alte conturi bancare ale unor oameni cu legături cu guvernul în exercițiu, fără a oferi detalii sau documente. Miza pentru bănci: conformitate și raportarea tranzacțiilor suspecte În mesajul video, premierul ales a cerut șefului NAV să sesizeze poliția cu privire la „fluxurile de bani suspecte” și a solicitat băncilor să își întărească departamentele de conformitate (structurile interne care verifică respectarea legislației și detectează riscuri precum spălarea banilor) și să raporteze activitățile suspecte. „Permiteți-mi să semnalez acum că oricine – fie că este vorba despre o autoritate sau despre o bancă – care nu acționează în conformitate cu litera și spiritul legii va trebui să se confrunte cu sistemul judiciar ungar”, a spus premierul ales. Context: Rogan, sancțiuni SUA și schimbarea de putere Antal Rogan (54 de ani), membru Fidesz și unul dintre cei mai apropiați consilieri ai lui Viktor Orban, a fost plasat în ianuarie 2025 sub sancțiuni de administrația Biden, pe fondul unor acuzații de corupție, potrivit Reuters. Fidesz a respins acuzațiile, iar sancțiunile au fost ulterior ridicate de administrația Trump. Orban a pierdut alegerile parlamentare din 12 aprilie, după 16 ani la putere. Magyar a declarat în repetate rânduri că se teme că aliații lui Orban ar putea folosi finalul de mandat pentru a ascunde ceea ce el descrie drept corupție pe scară largă în perioada guvernării Fidesz. [...]