Știri
Știri din categoria Externe
Declarațiile ambasadorului britanic sugerează o recalibrare a dependenței de securitatea SUA în Europa, într-un moment în care Londra încearcă să-și repoziționeze relația cu Washingtonul pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit Digi24.
Sir Christian Turner, ambasadorul Regatului Unit în SUA, a spus că singura țară care are o „relație specială” cu Statele Unite este „probabil Israelul”. Afirmațiile au fost făcute în februarie, în fața unui grup de elevi interesați de relațiile transatlantice, și au devenit publice după scurgerea unei înregistrări audio. Contextul este vizita de stat a regelui Charles al III-lea în SUA și o perioadă de tensiune crescută legată de războiul cu Iranul, relatează BBC (citată de Digi24).
În înregistrare, Turner spune că evită expresia „relație specială”, pe care o consideră „nostalgică” și „orientată spre trecut”, cu „mult bagaj asociat”. El a adăugat că, deși SUA și Marea Britanie împărtășesc „o istorie și o afinitate profunde”, mai ales în securitate și apărare, iar economiile sunt „foarte apropiate”, relația bilaterală ar fi la finalul unei etape.
„Suntem cu siguranță la sfârșitul unei ere, iar era se schimbă. Noi, în Europa, nu ne putem baza doar pe umbrela de securitate a Statelor Unite.”
Mesajul central, cu impact de politică de securitate, este că Europa ar trebui să-și ajusteze așteptările privind garanțiile americane și să-și definească mai bine contribuția proprie, în condițiile în care Turner nu vede un „moment de ruptură” între Londra și Washington, dar anticipează o relație „diferită”.
Ministerul britanic al Afacerilor Externe, al Commonwealth-ului și al Dezvoltării (FCDO) a transmis că au fost „comentarii private, informale” care „nu reflectă în niciun fel” poziția guvernului.
Turner este diplomat de carieră și a fost numit ambasador al Regatului Unit în SUA în decembrie, mai notează Digi24.
Recomandate
Schimbul de lovituri SUA–Iran ridică riscul de perturbare a traficului prin strâmtoarea Ormuz , după ce Garda Revoluționară Islamică (IRGC) a anunțat atacuri asupra unor baze americane din Iordania, pe fondul unei noi escaladări regionale, potrivit Mediafax . IRGC susține că a lansat atacurile ca răspuns la loviturile SUA asupra insulei iraniene Larak, informație relatată de Al Jazeera. Televiziunea de stat iraniană IRIB afirmă că atacul american ar fi provocat morți și răniți în rândul militarilor iranieni și al civililor. De partea cealaltă, Statele Unite spun că au lovit două lansatoare ale Gardienilor Revoluției, pe motiv că ar fi fost pregătite pentru lansarea unor mine marine în strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru transportul global de petrol. Iordania anunță interceptarea a opt rachete, dar legătura cu atacul revendicat de Iran rămâne neclară Forțele armate ale Iordaniei au transmis că au interceptat opt rachete care au intrat în spațiul aerian al țării în cursul zilei de luni, potrivit televiziunii de stat iordaniene. Publicația notează că nu este clar, deocamdată, dacă rachetele interceptate fac parte din atacul revendicat de Iran asupra bazelor americane din Iordania. Tensiuni paralele în Cisiordania: cel puțin șapte răniți În același timp, cel puțin șapte persoane au fost rănite în satul al-Mughayyir din Cisiordania ocupată. Cele mai multe victime ar fi fost rănite de gloanțe reale în timpul unei incursiuni în care au fost implicați coloniști israelieni și militari israelieni, potrivit informațiilor disponibile. Locuitorii susțin că intrarea în sat a fost blocată. Situația este în evoluție, iar informațiile privind amploarea atacurilor și eventualele victime sunt așteptate în continuare. [...]
Benjamin Netanyahu a condamnat public violențele coloniștilor din Cisiordania , un semnal cu miză de control intern și de poziționare externă într-un moment în care autoritățile israeliene încearcă să gestioneze escaladarea incidentelor din teritoriu, potrivit Agerpres . Premierul israelian a denunțat „acte de violență criminală” comise în satele palestiniene Qusra și Jalud de „un pumn de protestatari” care „încalcă legea”, afirmând că astfel de acțiuni „împiedică acțiunea Tsahal” (armata israeliană) și „dăunează poziției Israelului în lume”. Declarația a fost transmisă într-un comunicat publicat de biroul său. Ce s-a întâmplat în Qusra și cum a reacționat armata În aceeași zi, zeci de coloniști israelieni au atacat satul palestinian Qusra, în nordul Cisiordaniei ocupate, pe fondul unor tensiuni care durează de circa trei săptămâni în zonă, potrivit armatei israeliene și unui locuitor citat de AFP. Un localnic, Yousef Abdul Karim Hassan, a declarat pentru AFP că săteni care lucrau la o casă au fost abordați inițial de un grup mic de coloniști, care ulterior au revenit „în număr de câteva zeci”, i-au încercuit pe palestinieni și au început să arunce cu pietre. Armata israeliană a anunțat că a desfășurat soldați și polițiști de frontieră după informații privind sosirea unor „protestatari israelieni” și izbucnirea unor „înfruntări violente”. Potrivit comunicatului militar, forțele de securitate au identificat zeci de protestatari baricadați într-o casă palestiniană în timp ce locuitori palestinieni se aflau în interior. Armata a menționat și „informații potrivit cărora există palestinieni răniți”, fără alte detalii. Context: intensificarea violențelor și bilanțul victimelor Violențele comise de coloniști s-au intensificat după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, pe fondul unor episoade de hărțuire și intimidare care, potrivit relatării, sunt urmate rar de consecințe juridice. Conform unui bilanț al AFP bazat pe date ale Ministerului palestinian al Sănătății, soldați sau coloniști au ucis cel puțin 1.103 palestinieni în Cisiordania de la 7 octombrie (combatanți și civili). Datele israeliene indică, în aceeași perioadă, cel puțin 48 de israelieni uciși (civili și membri ai forțelor de securitate) în atacuri palestiniene sau în cadrul unor operațiuni militare israeliene. [...]
NATO spune că nu vede o amenințare iminentă asupra unui stat membru , deși Rusia își intensifică atât atacurile asupra Ucrainei, cât și „acțiunile hibride” în Europa, potrivit Mediafax . Mesajul are relevanță directă de securitate pentru regiune și pentru mediul economic european, prin riscul de escaladare și prin presiunea pe măsurile de protecție și reziliență. Un oficial NATO a explicat că, în pofida „rezistenței foarte puternice” întâmpinate de Rusia în Ucraina, Moscova își intensifică acțiunile, inclusiv pe componenta „hibridă” – un termen folosit pentru operațiuni sub pragul războiului deschis, precum sabotaj, atacuri cibernetice, dezinformare sau presiuni indirecte. Declarațiile oficialului sunt atribuite de Mediafax agenției Reuters. „În timp ce se confruntă cu o rezistență foarte puternică din partea Ucrainei, rușii își intensifică atacurile asupra acesteia, precum și acțiunile hibride în Europa.” „În acest moment, nu observăm nicio amenințare iminentă de atac.” De ce contează: semnal de vigilență, fără alarmă oficială Poziția NATO vine după o evaluare a serviciilor secrete americane, care avertizează că Vladimir Putin ar putea „testa hotărârea” Alianței prin acțiuni limitate, chiar în timp ce războiul din Ucraina continuă. În acest context, mesajul NATO încearcă să țină echilibrul între două obiective: menținerea vigilenței și evitarea unei escaladări prin retorică de criză. Oficialul a mai spus că NATO rămâne „vigilentă” și că Alianța continuă să lucreze „non-stop” pentru securitatea cetățenilor săi, reiterând sprijinul pentru Ucraina. Context regional: avertismentul Poloniei și poziția României Declarația NATO este plasată și pe fondul avertismentului premierului polonez Donald Tusk , care a spus că Polonia și Alianța trebuie să fie pregătite pentru scenarii diferite și că o provocare rusească împotriva unui stat membru nu poate fi exclusă. În paralel, directorul CIA, John Ratcliffe , a efectuat o vizită în Rusia și a avut o întâlnire scurtă cu oficiali ai serviciilor de informații ruse, avertizând Moscova să nu recurgă la astfel de demersuri, potrivit informațiilor citate în material. În același cadru, președintele României, Nicușor Dan, a declarat că ipoteza unui atac al Rusiei nu este susținută de probe în acest moment. „Există această ipoteză de escaladare din partea Rusiei, dar pentru moment nu există informații care să o susțină.” [...]
Mesajul Phenianului că își consolidează arsenalul nuclear prelungește riscul de tensiuni regionale , cu efect direct asupra stabilității din Asia de Nord-Est și, implicit, asupra costurilor de securitate și a predictibilității pentru companii și piețe, potrivit Mediafax . Coreea de Nord a transmis luni că politica „ostilă” a Statelor Unite „nu s-a schimbat deloc” și a prezentat armele nucleare drept o „garanție absolută” a suveranității țării, afirmând că această capacitate va continua să fie consolidată. Mesajul indică faptul că regimul de la Phenian nu intenționează să își modifice poziția față de Washington și își menține strategia de dezvoltare a capabilităților nucleare. Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe de la Phenian , citat de presa de stat KCNA, orice așteptare privind o diminuare a tensiunilor din regiune este „lipsită de sens”, relatează Reuters. De ce contează: semnal de continuitate, nu de deschidere Poziția exprimată sugerează că Phenianul nu vede, în acest moment, motive pentru o schimbare a politicii sale nucleare sau pentru o apropiere de Statele Unite. În termeni practici, mesajul reduce probabilitatea unei detensionări pe termen scurt și menține un nivel ridicat de incertitudine într-o zonă critică pentru lanțuri de aprovizionare și rute comerciale. Ce urmează, pe baza declarațiilor Din comunicarea oficială reiese că direcția rămâne aceeași: politica față de SUA este prezentată ca neschimbată; programul nuclear este descris ca element central al securității și suveranității; așteptările privind reducerea tensiunilor sunt respinse explicit. [...]
Kremlinul condiționează orice summit Trump–Putin–Zelenski de un acord de pace pregătit pentru semnare , ceea ce mută discuția din zona „diplomației de imagine” în cea a negocierilor tehnice și reduce șansele unei întâlniri rapide, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a spus că o întâlnire între Vladimir Putin, Donald Trump și Volodimir Zelenski ar avea sens doar pentru a „parafa” un acord, nu pentru a-l negocia de la zero. Peskov a descris ajungerea la o înțelegere drept un „proces foarte complex”, cu multe elemente de luat în calcul, potrivit Kyiv Post. „Cunoașteți bine poziția șefului nostru de stat: o astfel de întâlnire este posibilă doar pentru a parafa acorduri.” În același timp, Kremlinul a acuzat Kievul că refuză ceea ce Moscova numește o „soluționare reală” a războiului, semnalând că diferențele de fond rămân, iar un summit fără un text de acord agreat în prealabil este, în logica Rusiei, inutil. De ce apare acum reacția Moscovei Potrivit informațiilor citate, reacția Kremlinului vine în contextul în care directorul CIA, John Ratcliffe , ar fi propus organizarea unui summit trilateral în timpul unei vizite secrete la Moscova, pe 25 august. Surse citate de Axios au spus că Ratcliffe a discutat despre posibilitatea unei întâlniri între Trump, Putin și Zelenski. Ideea unui astfel de summit a fost lansată de Trump încă din august 2025, când afirma că pregătirile sunt în curs și că întâlnirea ar putea avea loc în două săptămâni. La mai bine de un an distanță, summitul nu a avut loc. Ce indică poziționările recente despre negocieri Publicația „The Wall Street Journal” a relatat că Trump l-a trimis personal pe Ratcliffe la Moscova, fără să îi informeze dinainte pe unii dintre cei mai apropiați colaboratori și pe comandanții militari. În timpul vizitei, Ratcliffe s-a întâlnit cu oficiali ruși de rang înalt din securitate, inclusiv cu șeful SVR, Serghei Narîșkin, și cu directorul FSB, Alexandr Bortnikov. „The New York Times” a relatat că Ratcliffe i-ar fi prezentat lui Bortnikov o „evaluare sumbră” a situației armatei și economiei rusești și ar fi cerut Moscovei să ajungă la un acord înainte ca poziția sa să se înrăutățească. Totuși, declarațiile Kremlinului sugerează că Putin este „încă departe” de a accepta discuții în formatul propus. Dinspre Ucraina, șeful Biroului Prezidențial, Kyrylo Budanov, a spus că discuțiile mediate de SUA între delegațiile ucraineană și rusă ar putea avea loc în septembrie. În paralel, adjunctul lui Budanov, Pavlo Palisa, a afirmat că Putin ar fi ordonat pregătirea unor scenarii pentru o ofensivă în nordul Ucrainei, inclusiv posibile înaintări spre Kiev și Cernihiv. Pe fondul acestor semnale, Kremlinul își menține și cererea ca Ucraina să cedeze restul teritoriilor din Donbas aflate încă sub control ucrainean; forțele Kievului controlează în prezent aproximativ 20% din acest teritoriu, conform informațiilor din material. [...]
Tucker Carlson cere o „linie roșie” instituțională pentru opțiunea nucleară , susținând că un președinte american ar trebui destituit „imediat” dacă ia în calcul în mod activ folosirea armelor nucleare în războiul împotriva Iranului, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare și funcționare a puterii executive: unde se trasează, politic și constituțional, limita deciziei prezidențiale în materie de escaladare nucleară. Într-un episod din „The Tucker Carlson Show”, Carlson a spus că simpla analizare a unei astfel de opțiuni ar trebui să fie o „linie roșie” pentru un șef de stat. Declarațiile sunt atribuite de Mediafax publicației The Hill. „În momentul în care un președinte ia în considerare în mod activ utilizarea, în primul rând, a armelor nucleare, acea persoană ar trebui destituită imediat din funcție, deoarece aceasta trebuie să fie linia roșie: distrugerea întregii umanități printr-un atac nuclear.” Contextul politic: de la opoziția față de impeachment la apelul la destituire Carlson a făcut afirmațiile într-o discuție cu Joe Kent, fost director al Centrului Național de Combatere a Terorismului, care a demisionat la începutul acestui an în semn de protest față de războiul cu Iranul. Comentatorul conservator a precizat că s-a opus celor două proceduri de destituire declanșate împotriva lui Donald Trump în timpul primului mandat, dar a argumentat că același principiu ar trebui aplicat dacă un președinte ar lua în calcul un prim atac nuclear. El a mai spus că orice președinte care ar accepta astfel de discuții din partea unui subordonat ar fi, în opinia sa, „nepotrivit pentru funcție”. Ce a spus (și ce nu a spus) Trump despre opțiunea nucleară Mediafax notează că Donald Trump nu a declarat public că ia în considerare lansarea unui atac nuclear ca primă măsură în războiul împotriva Iranului. În schimb, Trump a formulat în repetate rânduri amenințări militare dure, legate de programul nuclear iranian, și a repetat că nu va permite Iranului să obțină o armă nucleară. Evoluții militare recente în conflictul SUA–Iran În noaptea de duminică spre luni, forțele americane au atacat lansatoare de rachete iraniene din zona strâmtorii Ormuz , în prima operațiune militară confirmată a SUA împotriva Iranului după o pauză de o lună, potrivit informațiilor prezentate. Ulterior, Gardienii Revoluției au anunțat un atac cu rachete balistice asupra unor baze americane din Iordania; nu au fost raportate imediat victime sau pagube. În același timp, publicații semioficiale din Iran au relatat despre explozii în apropierea insulei Larak, în strâmtoarea Ormuz. Ultimul atac american confirmat anterior ar fi avut loc pe 29 iulie, când armata SUA a anunțat o serie amplă de lovituri asupra unor obiective ale Gardienilor Revoluției, inclusiv instalații de supraveghere și apărare de coastă. Pe 1 august, Trump a declarat că va amâna noi atacuri la solicitarea unor aliați din Golf, între care Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. [...]
