Știri
Știri din categoria Externe
Uniunea Europeană pregătește reguli care ar limita dependența industriei de un singur furnizor – în practică, China – obligând companiile să-și diversifice achizițiile de componente, potrivit Economica. Măsurile ar viza sectoare considerate strategice, precum industria chimică și producătorii de mașini, conform unor surse citate.
Legislația aflată în lucru ar urma să introducă două constrângeri principale în lanțurile de aprovizionare:
Dacă va fi adoptat în această formă, cadrul ar forța companiile să-și redeseneze contractele și logistica, cu efecte directe asupra costurilor și a modului în care sunt gestionate riscurile de aprovizionare.
Reuters notează, în context, că Beijingul a restricționat procesarea unor minerale, a redus uneori exporturile și a controlat prețurile, acțiuni care ar submina eforturile altor țări de a-și diversifica sursele de materii prime folosite la semiconductori, vehicule electrice și armament avansat. Potrivit aceleiași surse, obiectivul ar fi menținerea unor pârghii de presiune.
Separat, comisarul european pentru comerț Maros Sefcovic ar pregăti taxe vamale de penalizare pentru produse chimice și mașini-unelte chineze, ca parte a efortului de reducere a deficitului comercial al UE în relația cu China, menționat la un miliard de dolari pe zi (aprox. 4,6 miliarde lei), și pentru a proteja companiile de „transformarea comerțului într-o armă”, conform articolului citat.
Potrivit informațiilor citate, planurile sunt încă într-o fază incipientă și ar urma să fie prezentate la reuniunea Comisiei Europene din 29 mai, dedicată Chinei, iar liderii UE ar putea să le susțină spre sfârșitul lui iunie.
Comisia Europeană nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, mai notează materialul.
Recomandate
Regulamentul UE care va interzice produsele făcute prin muncă forțată devine o pârghie în disputa comercială cu China , după ce tot mai mulți muncitori chinezi îl invocă online ca instrument de presiune asupra angajatorilor, pe fondul tensiunilor dintre Bruxelles și Beijing, potrivit HotNews . UE intră în negocieri comerciale cu China cu un argument suplimentar: nemulțumirea internă legată de orele suplimentare excesive, despre care criticii din afara țării susțin că oferă exportatorilor chinezi un avantaj neloial. Bruxellesul a dat Beijingului termen până în octombrie pentru a aborda dezechilibrele comerciale, în condițiile în care UE a avut anul trecut un deficit comercial cu China de aproape un miliard de euro pe zi . De ce contează: munca forțată devine instrument de politică comercială Regulamentul UE privind munca forțată, adoptat în 2024 și programat să intre în vigoare în decembrie 2027, interzice produsele realizate prin muncă impusă sau involuntară, inclusiv prin ore suplimentare excesive. În contextul cererii interne slabe din China — pusă, între altele, pe seama creșterilor salariale lente și a protecției insuficiente a angajaților — această temă capătă relevanță economică directă: importurile Chinei scad, iar producătorii locali sunt împinși să caute piețe externe, inclusiv în UE. În paralel, regulamentul european a început să „rezoneze” cu muncitori chinezi care critică de ani buni „ cultura 996 ” (program de 12 ore pe zi, șase zile pe săptămână), iar discuția a ajuns vizibilă chiar și pe un internet puternic cenzurat. Rețele sociale, cenzură și sesizări către autoritățile UE Un mesaj publicat pe RedNote (platformă chineză similară Instagram) care susținea sancționarea muncii forțate a strâns rapid aproape 3.000 de aprecieri înainte să fie șters, iar în comentarii utilizatorii au distribuit informații despre cum pot fi depuse plângeri către autoritățile UE. Pe Douyin (versiunea chineză a TikTok), videoclipuri etichetate „site-ul UE pentru sesizări” și „procedurile UE pentru sesizări” au depășit 200.000 de vizualizări, iar un clip explicativ despre procedura oficială de depunere a plângerilor a adunat 5.442 de aprecieri și 714 distribuiri. Xiao Qiang, fondatorul China Digital Times (publicație cu sediul în SUA care monitorizează cenzura din China), a spus că unele platforme ar limita distribuirea unor astfel de mesaje și a interpretat apariția subiectului ca semn că o parte a publicului nu mai vede automat interesele exportatorilor ca fiind identice cu interesul național și cu cel al muncitorilor. Ce indică datele și cum se vede dinspre Bruxelles Datele oficiale citate arată că în China se lucrează, în medie, peste 48 de ore pe săptămână, peste limita legală de 44 de ore, ceea ce sugerează o aplicare deficitară a protecției muncii. În plus, anul trecut unele companii chineze, inclusiv producătorul de electrocasnice Midea, au anunțat ore obligatorii de încheiere a programului. Un oficial al Comisiei Europene a declarat pentru Reuters că executivul comunitar a primit sesizări informale privind încălcări ale drepturilor muncitorilor, inclusiv legate de ore suplimentare excesive, dar că nu a observat recent o creștere semnificativă a numărului de plângeri. Context: presiune și dinspre SUA O parte dintre utilizatorii chinezi au sugerat și depunerea de plângeri la Washington. În iulie, SUA au impus taxe vamale de până la 12,5% asupra mărfurilor provenite de la 60 de parteneri comerciali, inclusiv UE și China, invocând eșecul acestora de a verifica sau limita utilizarea muncii forțate. În China, tema riscului de reacție externă a fost ridicată și intern: Lu Ming, membru al CPPCC (principalul organism consultativ politic), a cerut în martie consolidarea protecției muncitorilor, avertizând că alte țări ar putea interpreta competitivitatea prețurilor drept rezultat al unei munci excesive și al unei calități slabe a vieții, ceea ce ar putea genera bariere comerciale. [...]
Donald Trump a lăsat neclar dacă SUA vor sancționa bănci chineze , un semnal care menține incertitudinea pentru relațiile financiare dintre Washington și Beijing, potrivit Agerpres . Informația a fost relatată joi, iar materialul Agerpres citează AFP. Din conținutul disponibil public reiese doar că președintele american „a lăsat să planeze îndoiala” în legătură cu „eventuale sancțiuni economice” care ar viza unele bănci din China. Articolul integral este disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că nu sunt accesibile detalii despre ce instituții ar putea fi vizate, ce tip de sancțiuni ar fi luate în calcul sau care ar fi calendarul unei decizii. [...]
Planul Washingtonului de a strânge șurubul economic Iranului depinde de China , dar Beijingul respinge sancțiunile americane și avertizează că va riposta, ceea ce ridică riscul unei escaladări cu efecte directe asupra comerțului și finanțelor globale, potrivit CNN . Miza este simplă: China rămâne „colacul de salvare” economic pentru Teheran, cumpărând cea mai mare parte a exporturilor iraniene de petrol, evaluate de CNN la „zeci de miliarde de dolari” anul trecut, pe lângă alte schimburi comerciale. În acest context, inițiativa anunțată de secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent – „ Operation Economic Outcast ”, care amenință cu noi sancțiuni țările ce refuză să oprească afacerile cu Iranul – poate eșua fără cooperarea Beijingului. De ce e greu de adus Beijingul „de partea” SUA China respinge de mult timp sancțiunile americane pe care le numește „unilaterale” și își apără dreptul la comerț „normal” cu parteneri precum Iranul și Rusia. După conferința de presă a lui Bessent, Ministerul chinez de Externe a spus că va lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja „drepturile și interesele legitime”. Purtătorul de cuvânt Lin Jian a criticat explicit abordarea de „război economic” și „presiune maximă”, avertizând asupra efectelor de propagare în economie și finanțe: „Războiul economic și presiunea maximă nu vor ajuta la rezolvarea problemei; ele vor intensifica doar tensiunile și conflictele, vor crea riscuri de propagare și vor perturba ordinea economică și financiară globală.” În paralel, dosarul Iran se suprapune peste o agendă bilaterală sensibilă: o vizită a lui Xi Jinping în SUA este așteptată luna viitoare, iar cele două părți ar putea discuta prelungirea unui armistițiu comercial care urmează să expire în toamnă. CNN notează și că Beijingul ar presupune că Washingtonul ar evita o confruntare economică mai largă care ar lovi ambele economii, înaintea alegerilor de la mijloc de mandat din SUA. Cum funcționează „plasa” prin care intră petrolul iranian în China Potrivit analizei, importurile de petrol iranian sunt realizate printr-un sistem conceput să fie izolat de dolar și de expunerea la sancțiuni. Un rol central îl au rafinăriile private mici, așa-numitele „teapot refineries”, care cumpără și procesează țiței iranian sancționat, folosind o rețea de porturi, instituții financiare și petroliere „firewalled” (separate operațional pentru a limita expunerea internațională). China nu mai înregistrează oficial aceste achiziții de ani de zile, de când SUA au reimpus sancțiuni după retragerea primei administrații Trump din acordul nuclear cu Iranul. Unde ar putea apăsa SUA și ce riscă în schimb Deși sistemul este opac, există „puncte de presiune”, spun analiști citați de CNN. Un argument este că, în amonte, unele entități sunt deținute direct sau indirect de mari companii de stat chineze integrate în sistemul dolarului. Max Meizlish, analist la Foundation for Defense of Democracies, susține că sancționarea filialelor ar putea forța companiile-mamă să se retragă pentru a evita acuzația că sprijină entități sancționate. Bessent a spus anterior că Washingtonul a avertizat două bănci chineze nenumite pentru rolul lor în tranzacții legate de Iran. Întrebat ce măsuri ar urma pentru bănci și firme de transport care nu se conformează, el a afirmat că „nimeni nu este mai presus” de sancțiuni. Totuși, Beijingul a văzut și în trecut amenințări americane care au fost apoi retrase. În plus, China are pârghii economice semnificative asupra SUA, inclusiv controlul asupra unor lanțuri de aprovizionare cu minerale rare strategice. Un pas precum sancționarea unor bănci chineze majore ar putea declanșa reacții care să deterioreze rapid climatul politic înaintea unui summit Trump–Xi, avertizează un expert citat de CNN. Ce ar putea urma: „diplomație discretă”, nu aliniere la sancțiuni CNN descrie perioada următoare drept una de „diplomație discretă” – formularea folosită de Bessent – în care SUA ar încerca să obțină conformare prin presiuni private asupra partenerilor economici ai Iranului. În același timp, analiști chinezi văd spațiu limitat pentru cererile Washingtonului, pe ideea că Beijingul nu va accepta ca SUA să decidă ce pot tranzacționa legal companiile chineze cu țări terțe. Pe fond, China ar putea face mișcări tactice fără a valida public regimul de sancțiuni: reducerea discretă a achizițiilor de petrol sau intensificarea mesajelor politice către Teheran pentru reținere. De altfel, achizițiile chineze de petrol iranian „au scăzut deja puternic” față de anul trecut, pe fondul blocadei americane care a constrâns exporturile iraniene, mai notează CNN. În plan diplomatic, Beijingul își leagă mesajele de stabilitatea rutelor comerciale: Xi Jinping a cerut „restabilirea trecerii normale” prin Strâmtoarea Hormuz și o „soluție cuprinzătoare” a conflictului, iar vice-ministrul de Externe Miao Deyu a spus că China este „activ angajată” în promovarea discuțiilor de pace. Chiar și așa, analiza subliniază că Beijingul evită rolul de mediator direct și nu vrea ca o eventuală cooperare să fie interpretată drept „un favor” făcut lui Trump sau o aliniere la strategia americană de „presiune maximă”. [...]
China și India își reiau coordonarea instituțională pe dosarul de frontieră , într-un demers care vizează reducerea riscului de escaladare și stabilizarea relației bilaterale dintre două economii majore, potrivit Global Times . Cele două țări au avut la Beijing, pe 25 august 2026, a 25-a rundă de discuții între reprezentanții speciali pe problema graniței, într-un format pe care ambele părți îl descriu drept util pentru menținerea păcii în zonele de frontieră și pentru reluarea cooperării. Discuțiile au inclus comunicare „cuprinzătoare” și „candidă” atât pe chestiunea frontierei, cât și pe relațiile bilaterale, iar părțile implementează „în mod ordonat” consensul atins în întâlnirile anterioare, conform agenției Xinhua, citată de publicație. Wang Yi , reprezentantul special al Chinei pe dosarul de frontieră, a spus că schimburile instituționale și cooperarea se reiau și că ambele părți sunt angajate să mențină pacea și liniștea în zonele de graniță. Miza: controlul tensiunilor și un cadru de dialog mai larg Pe lângă negocierea propriu-zisă a frontierei, mecanismul întâlnirilor dintre reprezentanții speciali a evoluat într-o platformă de discuții mai largă, inclusiv pe teme internaționale și regionale, ceea ce ar susține comunicarea și „încrederea strategică”, a declarat pentru Global Times Qian Feng, de la Institutul de Strategie Națională al Universității Tsinghua. În același registru, Wang Yi a cerut ca problema frontierei să fie „pusă în poziția corectă” în ansamblul relației bilaterale și ca dialogul și consultarea să devină „curentul principal”, pentru a sprijini dezvoltarea „sănătoasă și stabilă” a relațiilor China–India. Întâlniri la nivel înalt și semnale de cooperare Tot pe 25 august, vicepreședintele Chinei, Han Zheng, s-a întâlnit la Beijing cu Ajit Doval , consilierul pentru securitate națională al Indiei și reprezentant special pe problema frontierei. Han a cerut abordarea relației „strategic și pe termen lung”, creșterea încrederii reciproce, valorificarea potențialului de cooperare și gestionarea adecvată a diferențelor, potrivit Xinhua. Doval a afirmat că India este pregătită să lucreze cu China pentru aprofundarea cooperării reciproc avantajoase, gestionarea chestiunii de frontieră și obținerea de progrese în relația bilaterală, în contextul în care cele două state sunt descrise drept cele mai populate și cu creștere rapidă economii majore. Ce urmează: runda 26 în India, în 2027 Potrivit Xinhua, cele două părți au discutat și despre: avansarea negocierilor de delimitare a frontierei; întărirea managementului și controlului la graniță; promovarea cooperării transfrontaliere. Ele au reafirmat că vor folosi mecanismul reprezentanților speciali pentru a căuta o soluție „corectă, rezonabilă și reciproc acceptabilă”, în linie cu principiile politice convenite în 2005. Următoarea rundă, a 26-a, este programată să aibă loc în India, în 2027. Publicația notează și o rezervă importantă: Qian Feng admite că disputa de frontieră este o problemă istorică „complexă”, greu de rezolvat în doar câteva runde de discuții, însă funcționarea continuă a mecanismului indică disponibilitatea ambelor părți de a gestiona diferențele prin consultare. [...]
Arestarea preventivă a unei foste șefe din anturajul lui Zelenski reaprinde presiunea anticorupție asupra Kievului , într-un moment în care Ucraina încearcă să-și susțină credibilitatea în fața Uniunii Europene. Potrivit Antena 3 , Irina Mudra , fostă șefă adjunctă a biroului prezidențial, a fost plasată în arest preventiv pentru 60 de zile într-un dosar de spălare de bani. Procurorii ucraineni au anunțat măsura marți, iar informația este atribuită agenției dpa, citată de Agerpres. Ancheta vizează mai mulți suspecți și se concentrează pe o presupusă schemă de spălare a unor sume de ordinul milioanelor de dolari. Ce acuză anchetatorii și care sunt sumele invocate Conform anchetatorilor, grupul investigat ar fi rulat circa 3,3 milioane de dolari (aprox. 15,2 milioane lei) pentru a acoperi cauțiunea fostului ministru al energiei, German Galușcenko, care este cercetat separat pentru corupție. Parchetul anticorupție a stabilit pentru Mudra o cauțiune de aproximativ 455.000 de dolari (aprox. 2,1 milioane lei). Ea a declarat presei locale că nu dispune de această sumă și că ar urma să ceară ajutorul prietenilor pentru a o strânge. Restricții dacă va plăti cauțiunea și contextul politic Dacă va achita cauțiunea, Mudra nu va avea voie să părăsească regiunea Kiev și îi va fi interzis contactul cu martorii sau victimele din dosar. Imagini video au surprins-o fiind scoasă din sala de judecată cu cătușe la mâini, notează publicația. Cazul este prezentat ca un nou semnal de presiune asupra echipei lui Volodimir Zelenski : Antena 3 arată că monitorizarea autorităților anticorupție a dus deja la plecarea fostului șef al administrației prezidențiale, Andrii Iermak. În acest context, Zelenski a promis, inclusiv în fața Uniunii Europene, o luptă fermă împotriva corupției, însă Ucraina rămâne cotată drept una dintre cele mai corupte țări din Europa, în pofida reformelor asumate și a statutului de candidată la aderarea în UE. [...]
Franța împinge UE spre „cumpără european” în finanțarea apărării Ucrainei , încercând să limiteze în timp excepțiile care permit Kievului să achiziționeze armament și componente din afara Uniunii prin împrumutul european de 90 de miliarde de euro, potrivit Antena 3 , care citează Euronews. Miza este direcționarea unei părți mai mari din fonduri către industria de apărare europeană, inclusiv cea franceză, fără a bloca însă achizițiile urgente ale Ucrainei. Împrumutul, aprobat de statele membre în aprilie, este un instrument financiar de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru 2026 și 2027, împărțit în 30 de miliarde de euro (aprox. 150 miliarde lei) pentru sprijin economic și 60 de miliarde de euro (aprox. 300 miliarde lei) pentru asistență militară. Prima tranșă a fost acordată în iunie, cu 3,9 miliarde de euro (aprox. 19,5 miliarde lei) pentru drone, urmată la începutul acestei săptămâni de o alocare de 6,1 miliarde de euro (aprox. 30,5 miliarde lei) pentru achiziții din domeniul apărării. Regula de 35% și excepțiile pentru China și SUA Condițiile împrumutului prevăd că Ucraina nu poate cumpăra din afara Uniunii Europene și a Spațiului Economic European mai mult de 35% din costul total al unui produs de apărare. Totuși, Kievul poate cere derogări dacă: nu există un echivalent produs în UE care să răspundă nevoilor operaționale imediate; producătorii europeni nu pot livra volumul necesar; producția ar dura prea mult; costurile sunt prea mari. Până acum, Ucraina a solicitat două derogări: pentru componente de drone fabricate în China și pentru rachetele interceptoare Patriot produse în Statele Unite, necesare pentru întărirea apărării antiaeriene. Comisia Europeană le-a aprobat, pe fondul limitărilor de capacitate ale industriei europene și al dependențelor în domenii-cheie ale războiului modern. Presiunea Parisului și divizarea din interiorul UE Franța cere ca derogările să fie temporare, astfel încât, pe măsură ce apar alternative europene, banii garantați de UE să susțină producția din Europa și, „posibil”, din Franța, potrivit surselor citate de Euronews. Franța are una dintre cele mai mari industrii de apărare din Europa și promovează inclusiv sistemul franco-italian SAMP/T , prezentat ca cea mai apropiată alternativă europeană la Patriot. În contrapondere, miniștrii Apărării din Suedia, Țările de Jos, Germania, Danemarca, Estonia, Polonia, Letonia, Finlanda și Lituania au cerut, într-o scrisoare adresată șefei diplomației europene Kaja Kallas și comisarului pentru Apărare Andrius Kubilius, „flexibilitate maximă” pentru achizițiile urgente ale Ucrainei, inclusiv prin utilizarea pragmatică a derogărilor pentru echipamente din țări terțe. „Continuăm să subliniem că aprobarea rapidă a listelor de produse este esențială, inclusiv prin utilizarea pragmatică a derogării pentru achiziționarea de echipamente produse de țări terțe”, se arată în scrisoare. Cum poate Comisia să „strângă șurubul” fără a schimba regulile Mecanismul descris în material presupune două etape: inițial, Ucraina prezintă o împărțire generală pe categorii (drone, apărare antiaeriană, artilerie etc.), iar alocările exacte sunt clasificate și pot fi ajustate în funcție de nevoile de pe front. Pentru produsele cu derogare, Kievul trebuie apoi să depună detalii, inclusiv contracte cu furnizorii și termene, iar Comisia eliberează fondurile doar după verificare. Un element-cheie este că derogările trebuie reînnoite la fiecare nouă tranșă de finanțare. Asta ar permite Comisiei să refuze reînnoirea dacă între timp apare un furnizor european care poate livra același volum, la același cost și în aceleași termene. Neoficial, executivul european ar putea limita și perioada în care Ucraina se bazează pe furnizori din afara UE, inclusiv prin termene mai stricte pentru executarea contractelor. În cazul furnizorilor chinezi, Comisia trebuie să verifice și dacă firmele nu sunt vizate de sancțiunile UE legate de complexul militar-industrial al Rusiei, în contextul riscului ca producători chinezi de drone să furnizeze echipamente ambelor părți ale conflictului. De asemenea, guvernul țării unde este stabilit furnizorul este solicitat să își asume un angajament privind îndeplinirea contractului, pentru a reduce riscul de neexecutare dacă se schimbă prioritățile politice. De ce contează: precedent pentru viitoarele programe europene de apărare Gestionarea acestor derogări poate deveni un precedent pentru alte instrumente financiare ale UE, inclusiv Security Action for Europe (SAFE) și European Defence Industry Programme (EDIP), potrivit materialului. În practică, Comisia va trebui să echilibreze două obiective care pot intra în tensiune: stimularea producției europene și reducerea dependențelor strategice, versus asigurarea rapidă a echipamentelor de care Ucraina are nevoie pentru a se apăra împotriva Rusiei. [...]
