Știri
Știri din categoria Externe
Premierul britanic Keir Starmer afirmă că Regatul Unit nu intră în războiul cu Iranul fără bază legală – Londra menține distanța față de ofensiva SUA și Israel În contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, premierul britanic Keir Starmer a declarat că Regatul Unit nu se va alătura oficial războiului lansat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului fără o justificare juridică solidă și fără un plan militar clar. Potrivit TVR Info, șeful guvernului de la Londra a reiterat această poziție în intervenția sa săptămânală din Camera Comunelor, precizând că decizia sa rămâne neschimbată față de cea exprimată la finalul săptămânii trecute.
Starmer a respins anterior solicitarea Washingtonului de a utiliza baze militare britanice pentru lovituri directe împotriva Iranului. El a explicat că Regatul Unit nu poate intra într-un conflict armat fără o bază legală clară și fără o strategie coerentă privind obiectivele și consecințele operațiunilor militare.
Totuși, situația s-a schimbat parțial după reacția Iranului la bombardamentele americano-israeliene. Duminică, Teheranul a lansat rachete și drone asupra bazelor militare americane din regiunea Golfului. În acest context, guvernul britanic a autorizat folosirea bazelor sale pentru acțiuni cu caracter defensiv împotriva unor obiective militare iraniene. Decizia a fost justificată de Londra prin necesitatea protejării cetățenilor britanici și a personalului militar aflat în zonă.
Premierul britanic a fost întrebat de opoziție de ce Forțele Aeriene Regale nu participă la operațiunile de bombardament alături de aliații occidentali. Răspunsul său a fost ferm: Regatul Unit nu se va implica într-un război fără o fundamentare legală și fără un plan militar viabil.
Poziția Londrei a generat tensiuni cu Washingtonul. Președintele american Donald Trump a criticat marți decizia britanică de a bloca inițial utilizarea bazei militare de pe insula Diego Garcia, din Oceanul Indian, afirmând că această poziție a obligat avioanele americane să zboare mai multe ore pentru a ajunge la ținte. Liderul american a acuzat guvernul britanic că a fost „foarte puțin cooperant” în operațiunile împotriva Iranului.
Între timp, Regatul Unit a luat măsuri pentru protejarea propriilor forțe din regiune. Londra a anunțat trimiterea în Cipru a unui distrugător și a unor elicoptere Wildcat echipate cu sisteme anti-dronă, pentru apărarea personalului britanic de la baza aeriană Akrotiri, care a fost atacată recent de o dronă iraniană.
Evoluțiile arată că Londra încearcă să mențină un echilibru delicat: sprijin pentru securitatea aliaților și protejarea propriilor interese, fără a se implica direct într-un conflict militar deschis cu Iranul.
Recomandate
Armistițiul prelungit dintre SUA și Iran ar urma să expire duminică , ceea ce menține un nivel ridicat de incertitudine în regiune și complică perspectiva unor negocieri rapide, potrivit Mediafax . Statele Unite au informat Israelul că armistițiul recent prelungit cu Iranul se încheie duminică, conform presei israeliene. Postul public de radio KAN a relatat că oficiali americani au transmis la Tel Aviv că termenul stabilit de președintele Donald Trump pentru Teheran se apropie de final. Citând o sursă diplomatică anonimă, KAN susține că Trump încearcă să ajungă la o înțelegere cu Iranul, mai degrabă decât să intre în negocieri „deschise”. În același timp, surse israeliene au indicat că un progres până duminică pare puțin probabil. Mesaje neclare și un calendar scurt Surse israeliene au descris drept „confuz” comportamentul SUA, afirmând că au aflat recent despre acțiunile lui Trump din relatările presei și din postările acestuia pe rețelele de socializare. În cursul zilei de miercuri, un oficial al Casei Albe a declarat pentru Fox News că armistițiul ar putea dura între trei și cinci zile. O sursă israeliană a spus că situația rămâne neclară și depinde în mare măsură de deciziile lui Trump, potrivit KAN, citat de Anadolu . Context: prelungirea cerută de Pakistan și escaladarea din februarie Marți, Trump a anunțat prelungirea armistițiului cu Iranul în urma unei solicitări din partea Pakistanului, precizând că acesta rămâne în vigoare până când Teheranul va prezenta ceea ce el a numit o „propunere unificată”. Potrivit informațiilor citate, ostilitățile s-au intensificat după atacurile comune ale SUA și Israelului asupra Iranului din 28 februarie, urmate de riposta Teheranului asupra Israelului și a altor țări din regiune care găzduiesc active americane. Pakistanul a găzduit discuții între Washington și Teheran în perioada 11–12 aprilie, după ce a mediat armistițiul pe 8 aprilie. Eforturile pentru o nouă rundă de negocieri sunt în desfășurare, însă incertitudinea persistă. [...]
Donald Trump intră într-un termen-limită legal care poate schimba cursul războiului cu Iranul , pentru că după 1 mai continuarea operațiunilor militare ar necesita aprobarea Congresului, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare și control instituțional: legea americană interzice președintelui să poarte un război fără acordul Congresului mai mult de 60 de zile. Bombardamentele asupra Iranului au început pe 28 februarie, iar Trump a notificat oficial Congresul pe 2 martie; de atunci curge termenul de 60 de zile, care expiră la 1 mai, notează The New York Times, citat de Digi24. Până la această dată, președintele ar avea trei opțiuni: să ceară permisiunea Congresului pentru a continua acțiunile militare, să înceapă reducerea lor sau să încerce să ocolească restricția. Presiune politică în Congres, cu o majoritate republicană strânsă Democrații din Congres au încercat de cinci ori să adopte rezoluții care să oprească acțiunile militare și să-l oblige pe Trump să se consulte cu legislatorii, însă republicanii le-au blocat. Totuși, unii republicani au transmis că termenul legal contează. Senatorul republican John Curtis a scris la începutul lunii aprilie că nu va susține continuarea acțiunilor militare după expirarea celor 60 de zile fără aprobarea Congresului. La rândul ei, Lisa Murkowski a criticat lipsa de transparență privind obiectivele, costurile și durata războiului și lucrează, împreună cu un grup de senatori, la o rezoluție care să autorizeze utilizarea forței militare împotriva Iranului, cu scopul declarat de a restabili autoritatea Congresului și de a impune „parametri clari” ai operațiunii. În Senat, republicanii au o majoritate de 53 de voturi din 100. Dacă o parte dintre senatorii republicani își înăspresc poziția, Casa Albă ar putea fi forțată să caute un compromis. Ce permite legea după 1 mai și ce precedent există Legea permite o prelungire cu 30 de zile dacă președintele confirmă în scris că timpul suplimentar este necesar pentru retragerea în siguranță a trupelor americane, dar această prelungire nu oferă autoritatea de a continua o campanie ofensivă. În trecut, președinți din ambele partide au continuat operațiuni militare fără aprobarea Congresului și după expirarea termenului de 60 de zile. Digi24 amintește cazul din 2011, când Barack Obama a susținut că legea nu se aplică operațiunii din Libia, argument care a atras critici bipartizane; unii legislatori iau în calcul că administrația Trump ar putea invoca raționamente similare și în cazul Iranului. Situația din teren: armistițiu prelungit și consolidare navală Trump a prelungit un armistițiu de două săptămâni care expirase marți, fără să precizeze o nouă dată de încheiere. Potrivit unor surse Axios, președintele ar fi dispus să acorde Iranului încă „trei-cinci zile” pentru a-și „pune ordine în gânduri”, însă Trump a respins informația ca fiind „falsă” și a spus că nu există „niciun fel de presiune în ceea ce privește termenele” legate de încetarea focului sau de stabilirea unei noi date pentru negocieri. În paralel, peste 20 de nave de război americane continuă să blocheze trecerea navelor legate de Iran la granița convențională dintre Golful Oman și Marea Arabiei. SUA au trimis și a treia grupă de atac navală în regiune, condusă de portavionul USS George HW Bush , care ar urma să ajungă în Orientul Mijlociu în „trei-cinci zile”, conform informațiilor din material. [...]
Lipsa unui calendar pentru încheierea războiului și menținerea blocadei navale cresc riscul ca tensiunile din Golf să se prelungească, cu efect direct asupra fluxurilor de petrol și asupra traficului maritim, potrivit CNN . Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că nu există un „termen limită” pentru încheierea războiului cu Iranul, pentru încetarea focului sau pentru răspunsul Teheranului la solicitarea sa privind o propunere de pace. În paralel, președintele Iranului a spus că blocada americană asupra porturilor iraniene este un obstacol major pentru negocieri, iar negociatorul-șef al Iranului a susținut că aceeași blocadă împiedică redeschiderea Strâmtorii Hormuz . Blocada afectează exporturile, dar nu le oprește O firmă de analiză a transporturilor maritime, Kpler , estimează că blocada „a perturbat” mecanismul de export de petrol al Iranului, dar „nu l-a rupt”. Conform datelor Kpler citate de CNN, fluxul de țiței din Iran către China a fost de 985.000 de barili pe zi în prima jumătate a lunii aprilie și, de atunci, „nu a fost întrerupt”. În același timp, la terminalul iranian de export de la Jask — descris ca o rută care ocolește Strâmtoarea Hormuz — Kpler indică un nivel record de 5,8 milioane de barili în stocare, iar petrolierele pot ieși în Golful Oman fără a trece prin strâmtoare. Escaladare operațională pe mare: nave redirecționate și sechestrări Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că forțele americane au redirecționat 31 de nave să se întoarcă în port sau să își schimbe ruta, majoritatea fiind petroliere, în cadrul blocadei. Tot CENTCOM a comunicat că SUA au confiscat o navă sub pavilion iranian în Golful Oman și au urcat la bordul unei nave sancționate în Oceanul Indian. Separat, CNN relatează că Iranul a difuzat un material video despre presupuse capturi de nave în Strâmtoarea Hormuz, însă analiști citați de publicație spun că imaginile ar putea să nu surprindă momentul real al capturii și să fi fost, cel puțin parțial, reconstituite. Context regional: negocieri Israel–Liban, pe fondul unui armistițiu fragil SUA urmează să găzduiască o a doua rundă de discuții între Israel și Liban, în condițiile unui armistițiu de 10 zile în Liban, descris ca fragil și marcat de acuzații de încălcare. Potrivit agenției de stat libaneze National News Agency (NNA), armata israeliană ar fi incendiat case în sudul Libanului; CNN precizează că a cerut un punct de vedere Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF). Armata israeliană a mai transmis că a interceptat o dronă lansată din sudul Libanului. Pentru mediul economic, miza imediată rămâne operațională: cât timp blocada și disputa privind Hormuz persistă fără un orizont de încheiere, rutele și volumele de export se pot adapta, dar riscul de întreruperi și costuri suplimentare de transport rămâne ridicat. [...]
O solicitare politică neobișnuită riscă să testeze autonomia FIFA înaintea Cupei Mondiale , după ce un emisar al președintelui SUA a cerut forului să înlocuiască Iranul cu Italia, deși italienii nu s-au calificat, potrivit HotNews , care citează Financial Times. Paolo Zampolli, reprezentant al lui Donald Trump și, potrivit articolului, recent vizitator în România, ar fi avansat ideea către președintele FIFA, Gianni Infantino , și către Trump, în contextul tensiunilor dintre Washington și Teheran. Argumentul invocat: palmaresul Italiei, cu patru titluri mondiale, ar justifica prezența la turneul final. Ce a cerut emisarul și de ce contează Zampolli a confirmat pentru Financial Times că a făcut propunerea, prezentând-o și ca pe o dorință personală, dat fiind că este de origine italiană. „Confirm că le-am sugerat lui Trump și Infantino ca Italia să înlocuiască Iranul la Cupa Mondială. Sunt de origine italiană și ar fi un vis să văd echipa Azzurri la un turneu găzduit de SUA. Cu patru titluri, ei au palmaresul necesar pentru a justifica includerea”, a declarat Zampolli. Miza depășește sportul: intervenția ar pune presiune pe regulile de calificare și pe capacitatea FIFA de a rămâne în afara jocurilor politice, mai ales într-un turneu co-găzduit de SUA, Mexic și Canada. Poziția FIFA și răspunsul Iranului FIFA a refuzat să comenteze demersurile de lobby, dar a indicat declarații recente ale lui Infantino, care a spus că Iranul „va veni, cu siguranță” la turneu și că echipa „s-a calificat” și „ar trebui să joace”. Iranul, la rândul său, a transmis miercuri că este pregătit pentru competiție și intenționează să participe. Articolul notează că, după atacurile lansate de SUA și Israel, Iranul anunțase inițial că nu ar mai vrea să participe, iar federația sa discutase inclusiv mutarea meciurilor în Canada sau Mexic — idee respinsă de FIFA. În paralel, Trump a declarat că fotbaliștii iranieni sunt „bineveniți” în SUA, dar a adăugat că ar fi nepotrivit și potențial periculos pentru ei. Ce spune regulamentul și unde se poate ajunge HotNews arată că regulamentul FIFA îi oferă organizației „discreție exclusivă” privind măsurile în cazul unei retrageri, inclusiv posibilitatea de a înlocui asociația participantă cu o alta. Cu alte cuvinte, o schimbare ar putea fi luată în calcul doar dacă Iranul s-ar retrage, nu ca substituire directă a unei echipe calificate. Contextul politic: relația Trump–Meloni Potrivit sursei, inițiativa ar fi și o încercare de a repara relațiile dintre Trump și premierul Italiei, Giorgia Meloni , după un conflict public legat de atacurile lui Trump la adresa Papei Leon al XIV-lea în contextul războiului din Iran. Articolul mai menționează că Trump s-a plâns ulterior de refuzul Romei de a permite avioanelor americane implicate în bombardarea Iranului să folosească o bază din Sicilia pentru realimentare și că, în Italia, războiul este asociat cu scumpiri (combustibil, fructe și legume și alte bunuri), alimentând opoziția publică. [...]
Israelul condiționează reluarea operațiunilor militare de acordul SUA , iar țintele vizate ar include infrastructura energetică și economică a Iranului, potrivit Agerpres . Mesajul, transmis de ministrul israelian al apărării, Israel Katz, indică o posibilă escaladare cu implicații directe pentru stabilitatea regională și pentru riscurile asupra fluxurilor energetice. Katz a spus, într-un mesaj video difuzat joi și citat de AFP, că Israelul este „pregătit” să reia războiul împotriva Iranului, dar „așteaptă undă verde” din partea Statelor Unite. Potrivit acestuia, armata israeliană ar fi pregătită „atât pe plan defensiv cât și ofensiv”, iar țintele din Iran „au fost stabilite”. De ce contează: ținte declarate în energie și infrastructură economică În declarațiile sale, ministrul apărării a legat explicit reluarea atacurilor de distrugerea unor obiective cu impact economic, menționând „instalațiile energetice și electrice cheie” și „infrastructura economică națională” a Iranului. În același mesaj, Katz a afirmat că Israelul ar urmări și „eliminarea dinastiei Khamenei”, referindu-se la Mojtaba Khamenei , numit lider suprem pentru a-i succeda tatălui său, Ali Khamenei, ucis pe 28 martie. Context: armistițiul SUA–Iran, prelungit unilateral de Trump Președintele american Donald Trump a anunțat marți prelungirea unilaterală și pe termen nelimitat a armistițiului dintre Statele Unite și Iran , intrat în vigoare pe 8 aprilie, pentru a permite negocieri cu Teheranul. Israelul „s-a conformat” acestui armistițiu, conform informațiilor transmise de Agerpres. Katz a avertizat că, dacă atacul va fi reluat, „va fi diferit și mortal”, cu „lovituri devastatoare” în „punctele cele mai sensibile”, după loviturile „colosale” despre care susține că au fost deja suferite de regimul iranian. [...]
China a cerut SUA să înceteze sprijinul pentru eforturile Taiwanului de a-și consolida „aliații diplomatici” , avertizând că astfel sunt transmise „semnale greșite” forțelor separatiste pro-independență, potrivit Global Times . Mesajul a fost transmis joi de purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe , Guo Jiakun, în cadrul briefingului de presă zilnic. Declarația a venit după ce SUA au făcut, în formularea Beijingului, o „declarație eronată” legată de o „amânare temporară” a vizitei planificate în Eswatini a liderului taiwanez Lai Ching-te . Din informațiile publicate nu reiese care a fost conținutul exact al declarației americane și nici detalii suplimentare despre motivul amânării vizitei. [...]
