Știri
Știri din categoria Externe
Recordul de 36,6°C în Danemarca indică o presiune tot mai mare asupra economiei europene, prin riscuri crescute pentru productivitate, infrastructură și consumul de energie, în contextul în care valurile de căldură apar mai devreme și mai des, potrivit Antena 3.
Institutul Meteorologic Danez a anunțat sâmbătă cea mai ridicată temperatură măsurată vreodată în țară: 36,6°C, înregistrată la nord de Odense. Recordul vine pe fondul unui „dom de căldură” care afectează din nou Europa, la câteva săptămâni după primul episod major de caniculă din acest an, de la finalul lunii mai.
Serviciile meteorologice din mai multe state au emis alerte pentru temperaturi extreme. În unele regiuni din Germania și Elveția au fost emise coduri roșii de caniculă, iar Franța, Elveția, Cehia, Slovacia și Austria se află sub avertizări de nivel portocaliu. Specialiștii estimează că în zilele următoare avertizările ar putea fi extinse și actualizate.
Materialul leagă frecvența tot mai mare a episoadelor de caniculă de schimbările climatice, subliniind că astfel de valuri apar tot mai devreme în an. Ca exemplu, sunt citate datele Aemet (serviciul meteorologic din Spania): între 1975 și 2000 au fost înregistrate doar două valuri de căldură în iunie în Spania continentală, iar între 2000 și 2025 numărul a crescut la zece.
Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice, este citat astfel:
„Cei mai călduroși 11 ani înregistrați la nivel global au fost ultimii 11 ani. Aceasta nu este o simplă anomalie statistică.”
În România, meteorologii au emis o avertizare Cod roșu de caniculă pentru duminică și luni, vizând 16 județe, alături de alerte Cod galben și portocaliu valabile în trei sferturi din țară. Potrivit sursei, temperaturile pot depăși 40°C la umbră în vestul țării și în Câmpia Română.
Recomandate
Respingerea de către Hezbollah a acordului-cadru SUA–Israel–Liban complică implementarea și crește riscul de blocaj politic la Beirut , într-un moment în care documentul ar urma să deschidă calea către retrageri și măsuri de securitate pe teren. Potrivit News , liderul Hezbollah, Naim Qassem , a calificat acordul semnat vineri de Liban cu Israelul, sub egida Statelor Unite, drept „o greșeală gravă” și l-a denunțat ca fiind „nul și neavenit”. Într-un comunicat, Qassem a susținut că înțelegerea „umilește” Libanul și reprezintă o renunțare la suveranitate, acuzând Guvernul libanez că ar „legitima” prin acest acord ocupația israeliană. „Acordul-cadru de la Washington este umilitor, rușinos și reprezintă o abandonare a suveranității” De ce contează: acordul riscă să rămână fără susținere internă Poziția Hezbollah este relevantă pentru aplicarea practică a acordului, în condițiile în care gruparea are o influență majoră în arhitectura de securitate și în echilibrul politic intern al Libanului. Contestarea publică a documentului de către liderul său indică un potențial conflict între direcția asumată de Guvern și poziția uneia dintre cele mai puternice forțe armate și politice din țară. Qassem a afirmat că ar trebui aplicate, în schimb, „prevederile protocolului acordului iraniano-american”, referindu-se la un text semnat de Statele Unite și Iran la 17 iunie, în vederea unei încetări a Războiului din Iran, care ar include și o încetare a ostilităților în Liban. „Acest acord este nul și neavenit, iar prevederile protocolului acordului iraniano-american sunt cele care trebuie să fie aplicate” Ce urmează Din informațiile disponibile în material, nu reiese o reacție a Guvernului libanez sau a părții israeliene la declarațiile lui Qassem. În lipsa unor clarificări oficiale, respingerea acordului de către Hezbollah sugerează că implementarea ar putea întâmpina rezistență internă, cu efect direct asupra stabilității de securitate și a capacității statului libanez de a aplica angajamentele asumate. [...]
Argentina pregătește un program de „cetățenie prin investiție” ca să atragă dolari pentru plata datoriei , potrivit Ziarul Financiar . Planul, asociat administrației președintelui libertarian Javier Milei , ar urma să ofere pașaport argentinian în schimbul unei contribuții financiare semnificative, într-un moment în care țara caută soluții alternative de finanțare. Guvernul ar viza lansarea programului chiar în acest an, conform unor persoane familiarizate cu discuțiile. Variantele aflate pe masă sunt: o donație nerambursabilă de aproximativ 500.000 de dolari (aprox. 2,3 mil. lei); achiziția de obligațiuni suverane cu cupon zero (adică fără dobândă, câștigul venind din diferența dintre prețul de cumpărare și valoarea la scadență) în valoare de aproximativ 1 milion de dolari (aprox. 4,6 mil. lei). Detaliile pot fi modificate pe măsură ce autoritățile își finalizează planurile, notează publicația. De ce contează: o încercare de a finanța rambursări de „zeci de miliarde” Miza declarată este să ajute la acoperirea rambursărilor de datorii de „zeci de miliarde de dolari” pe care Argentina trebuie să le facă în următorii ani. Țara nu a revenit încă pe piețele internaționale de capital după restructurarea datoriei din 2020 și a căutat alternative pentru a atrage valută, în special dolari. Ministerul Economiei din Argentina , care coordonează planurile, a refuzat să comenteze, potrivit sursei. Ce ar însemna programul în piața „pașapoartelor de aur” Dacă va fi implementat, Argentina ar deveni una dintre cele mai mari țări care oferă cetățenie prin investiție și ar oferi acces fără viză în mai multe țări decât orice program existent de acest tip, conform informațiilor citate de Ziarul Financiar. Astfel de programe, cunoscute și ca „pașapoarte de aur”, s-au extins în mai multe regiuni, pe fondul încercărilor guvernelor de a atrage contribuții financiare de la persoane cu averi mari. [...]
Atacurile Ucrainei asupra infrastructurii petroliere din Rusia vizează direct logistica de alimentare și export , după ce Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat un nou atac cu drone asupra unei stații de pompare a petrolului din localitatea rusă Vtorovo , la circa 200 km de Moscova, potrivit Agerpres . SBU susține că unitatea „Alfa” a lovit „stația de producție și control” de la Vtorovo, în regiunea Vladimir. Conform informațiilor „preliminare” invocate de instituția ucraineană, dronele ar fi lovit instalațiile tehnice ale complexului, după care „s-a produs o detonare”. Ținta este descrisă de SBU drept „un nod logistic cheie” pentru pomparea produselor petroliere ușoare către porturi pentru export și către consumatorii interni din Rusia, infrastructură care „alimentează cu combustibil Moscova”. În aceeași comunicare, SBU amintește că un atac anterior cu drone asupra Vtorovo ar fi avut loc pe 10 iunie. De ce contează: presiune pe buget, logistică și venituri din export Mesajul SBU indică o miză economică și operațională: reducerea resurselor disponibile pentru efortul de război și creșterea costurilor pentru autoritățile ruse. Instituția ucraineană afirmă că fiecare instalație lovită înseamnă „o reducere a resurselor pentru război” și „un preț mai mare” pe care Kremlinul ar fi obligat să îl plătească pentru a continua agresiunea. „Inamicul trebuie să suporte consecințele agresiunii sale nu doar pe câmpul de luptă, ci și în propriul buget, logistică și veniturile din exporturi.” Agerpres notează că informațiile provin din raportarea SBU, iar relatarea este atribuită agenției EFE; în material nu sunt prezentate confirmări independente privind amploarea pagubelor sau impactul imediat asupra fluxurilor de combustibil. (HotNews a preluat informația, în aceeași cheie, citând Agerpres.) [...]
Iran a anunțat că a lovit ținte legate de forțele SUA, escaladând riscul de extindere a conflictului , după ce Washingtonul a efectuat lovituri aeriene pe coasta sa sudică, potrivit Reuters . Teheranul susține că atacurile americane au încălcat Carta ONU și un „memorandum de încheiere a războiului” dintre cele două țări, conform unui comunicat al Ministerului iranian de Externe citat de publicație. Iranul nu a identificat țintele și nici nu a precizat unde ar fi avut loc loviturile, ceea ce face imposibilă, pe baza informațiilor disponibile în acest stadiu, evaluarea amplorii operațiunii sau a eventualelor efecte imediate. [...]
Burkina Faso rupe relațiile diplomatice cu Franța , o decizie care accelerează reconfigurarea de securitate din Sahel și consolidează desprinderea fostelor colonii franceze de influența Parisului, potrivit Antena 3 . Guvernul de la Ouagadougou a anunțat că măsura intră în vigoare „începând de astăzi, 26 iunie 2026”, acuzând Franța de nerespectarea principiilor „respectului reciproc” și „neamestecului în afacerile interne”, conform unui comunicat difuzat la televiziunea națională. Schimbarea de orientare: de la Paris la Moscova Decizia vine pe fondul schimbării de politică externă după lovitura de stat din septembrie 2022 , când regimul militar a denunțat unilateral colaborarea militară cu Franța și a inițiat o apropiere de Rusia. Antena 3 notează că o traiectorie similară au urmat și alte state din Sahel, foste colonii franceze, tot după lovituri de stat militare. Efect de bloc: Alianța Statelor din Sahel În acest context, Niger, Mali și Burkina Faso au format în aprilie 2024 o confederație – Alianța Statelor din Sahel (AES) – axată pe securitate și apărare, într-o regiune în care operează grupări jihadiste. Retragerea Franței din Sahel și acuzații în lanț Franța, constrânsă să-și retragă trupele din zonă, și-a încheiat în ianuarie anul trecut retragerea din Sahel, odată cu închiderea ultimei baze militare în Ciad, potrivit informațiilor din articol. Între timp, Rusia și aliații săi africani care s-au distanțat de Franța au acuzat Ucraina că ar antrena și înarma cu arme occidentale grupările teroriste active în regiune; articolul nu oferă detalii suplimentare sau dovezi pentru aceste acuzații. [...]
Planul OMI a deblocat ieșirea a 115 nave din Golf, dar riscul de securitate menține presiunea pe rutele comerciale : 115 nave și circa 2.500 de marinari au părăsit Golful Persic prin Strâmtoarea Ormuz începând de marți, în cadrul unui plan de evacuare coordonat de Organizația Maritimă Internațională (OMI), potrivit Agerpres . Operațiunea vizează reducerea blocajului naval apărut după închiderea strâmtorii de către Iran, pe fondul războiului declanșat pe 28 februarie de SUA și Israel împotriva Iranului. Secretarul general al OMI, Arsenio Dominguez , a precizat că evacuarea a fost suspendată „ieri” (în contextul bilanțului publicat vineri) după un atac asupra unei nave, însă unele nave continuă să tranziteze partea de sud a Strâmtorii Ormuz. Cât de mare este blocajul și ce urmărește planul Planul OMI prevede evacuarea în total a aproximativ 11.000 de marinari aflați la bordul a circa 600 de nave rămase blocate în Golf. Bilanțul comunicat de organizație indică, până acum, ieșirea a: 115 nave circa 2.500 de marinari Cum se face evacuarea și de ce contează operațional Evacuarea se desfășoară pe două rute separate , una în apropierea coastei Iranului și cealaltă în apropierea coastei Omanului, în coordonare cu autoritățile celor două țări. Ruta navigabilă folosită în mod obișnuit înainte de război rămâne impracticabilă din cauza minelor instalate acolo de Iran, potrivit informațiilor transmise de OMI. Riscuri de securitate: suspendări, atacuri și amenințări Operațiunea a fost suspendată joi, după un atac cu un proiectil asupra unei nave. În aceeași zi, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a amenințat că va răspunde prin „măsuri adecvate” oricărei tentative de traversare a strâmtorii fără autorizația sa prealabilă. OMI a anunțat că a obținut garanții de securitate pentru a se asigura că navele nu vor fi atacate, iar Dominguez a spus că evacuarea va fi reluată de îndată ce vor fi „obținute confirmări suplimentare” în acest sens. [...]
