Știri
Știri din categoria Externe
O lege irlandeză din 1634 blochează în practică acțiunile colective europene împotriva Big Tech, pentru că interzice finanțarea litigiilor de către terți și face aproape imposibilă susținerea costurilor în procese complexe, potrivit Antena 3, care citează Politico. Miza este una de reglementare, cu efect economic direct: fără bani pentru litigii, dreptul consumatorilor la despăgubiri rămâne, în multe cazuri, doar teoretic.
În UE, drepturile pentru acțiuni colective au fost consolidate prin Directiva din 2020 privind „acțiunile în reprezentare”, apărută în contextul scandalului „Dieselgate”. În SUA, astfel de procese au dus la despăgubiri de miliarde de dolari, inclusiv în cazul Volkswagen, care a plătit 9,5 miliarde de dolari (aprox. 43,7 miliarde lei) consumatorilor americani, notează materialul.
Problema, arată Politico, este că multe dintre marile companii tehnologice au sediile europene în Irlanda, iar legislația locală interzice ca un terț să finanțeze un proces dacă nu este implicat direct sau nu are un „interes legitim”. În același timp, directiva UE permite inițierea acțiunilor colective doar de organizații non-profit, care depind adesea de finanțare externă pentru a acoperi costurile ridicate ale litigiilor.
Irlanda este prezentată ca singura țară din UE cu o asemenea restricție, bazată pe concepte juridice introduse în legislația irlandeză în 1634. Efectul practic: activiștii și organizațiile de drepturi au dificultăți majore în a strânge fonduri pentru procese de amploare împotriva Big Tech.
Până acum, în Irlanda a fost introdusă o singură acțiune colectivă de acest tip: Irish Council for Civil Liberties a deschis anul trecut un proces împotriva Microsoft, vizând sistemul de publicitate online. Organizația a finanțat cazul din bugetul propriu, alimentat din donații și granturi filantropice.
Johnny Ryan, director în cadrul organizației, spune că un astfel de litigiu costă „cel puțin un milion de euro” (aprox. 5 milioane lei) doar în primă instanță și că, fără posibilitatea de a strânge fonduri, nu pot fi deschise mai multe procese.
„Un litigiu complex de acest tip în Irlanda costă cel puțin un milion de euro doar în primă instanță. Nu putem deschide mai multe procese dacă statul nu ne permite să strângem fondurile necesare.”
Avocatul irlandez Gerard Rudden susține că firmele Big Tech au resurse „practic nelimitate” pentru litigii, iar interdicția de finanțare face „pur și simplu imposibilă” o acțiune colectivă europeană deschisă în Irlanda împotriva unor companii precum Meta, Google sau Microsoft, din cauza costurilor.
Un purtător de cuvânt al Departamentului pentru Întreprinderi, Comerț și Ocuparea Forței de Muncă din Irlanda a declarat (sub rezerva anonimatului) că Law Reform Commission urmează să publice în cursul acestui an un raport privind posibile modificări. O eventuală schimbare ar trebui decisă de Ministerul irlandez al Justiției.
Ministrul irlandez al justiției, Jim O’Callaghan, s-a declarat „foarte reticent” față de introducerea finanțării litigiilor de către terți, invocând riscul „transformării justiției într-o marfă” și posibilitatea ca finanțatorii să ia o parte semnificativă din despăgubiri — un model asociat cu numărul mare de acțiuni colective din SUA.
În paralel, Comisia Europeană spune că este în „contact strâns” cu statele membre, inclusiv Irlanda, și evaluează aplicarea directivei. Comisia amintește că, atunci când un stat interzice finanțarea de către terți, trebuie să se asigure că cheltuielile de judecată nu devin un obstacol pentru entitățile autorizate să introducă acțiuni colective.
Guvernul irlandez a plafonat la 25 de euro (aprox. 125 lei) taxa pe care un consumator o poate plăti pentru a se alătura unei acțiuni colective și, „în săptămânile următoare”, ar urma să elimine taxele Înaltei Curți (de regulă de câteva sute de euro, în funcție de documente) pentru organizațiile non-profit autorizate, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
Lipsa avertizărilor despre rachete balistice ridică riscul operațional pentru apărarea Kievului , pe fondul suspiciunilor că SUA ar fi redus schimbul de informații cu Ucraina, potrivit Daily Mail . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că „nu a existat nicio avertizare din partea partenerilor” înainte ca cinci rachete balistice să lovească Kievul peste noapte, în timp ce Rusia a atacat din nou Ucraina cu drone și rachete. În Harkiv, atacurile au lăsat patru morți și zeci de răniți, conform aceleiași surse. Într-o declarație pe platforma X, Zelenski a argumentat că avertizările bazate pe informații despre lansarea rachetelor balistice sunt esențiale pentru salvarea de vieți. „Datele de informații despre lansările rachetelor balistice rusești ajută la salvarea de vieți, iar acesta este unul dintre cele mai critice aspecte. Când există o avertizare, tocmai aceasta ajută la prevenirea uciderilor.” Presiune politică și semne de întrebare la Washington În primul briefing, noul secretar de presă al Casei Albe, Katie Zacharia , a refuzat să nege că Washingtonul ar fi oprit schimbul de informații cu Kievul. Întrebată direct dacă SUA au oprit fluxul de informații către Ucraina, ea a răspuns: „Va trebui să revin asupra acestui lucru.” Zelenski nu a indicat explicit SUA sau pe președintele Donald Trump, însă publicația notează că, de regulă, Statele Unite avertizează Kievul când sunt lansate rachete balistice, iar momentul este „conspicu” în contextul tensiunilor politice. Ce s-a întâmplat în noaptea atacului Potrivit materialului, sirenele de raid aerian ar fi pornit abia după ce cinci explozii zguduiseră deja capitala ucraineană. Atacul a inclus „peste o sută” de arme diferite, inclusiv drone cu propulsie și muniții rătăcitoare (drone care pot „pândi” zona înainte de a lovi ținta). Daily Mail mai scrie că cele cinci rachete balistice de tip Iskander ar fi fost lansate din regiunea Briansk din Rusia, aflată la granița cu Ucraina. În acest context, viteza mare și distanța scurtă până la Kiev pot reduce timpul de avertizare. Kievul spune că informațiile americane „încă” circulă Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat la Warsaw Security Forum că schimbul de informații cu SUA continuă și a sugerat că întârzierea ar putea fi explicată de tipul de armament folosit de Rusia. „Da, continuăm această cooperare. Și este adevărat că în atacul de aseară a existat o întârziere, dar este din cauza tipului special de armament folosit de partea rusă.” Context: „armistițiul energetic” și escaladarea atacurilor Articolul plasează episodul pe fondul presiunilor exercitate de Donald Trump asupra Kievului pentru concesii către Moscova și al discuțiilor despre un „armistițiu energetic”. Zelenski a spus că Ucraina nu a lovit rafinării rusești sau sectorul energetic după ce Trump a anunțat duminică un astfel de armistițiu, dar a acuzat Rusia că a continuat atacurile asupra infrastructurii energetice și critice a Ucrainei. În același mesaj, Zelenski a avertizat că încetinirea ajutorului pentru Ucraina și îngreunarea apărării împotriva rachetelor balistice „nu vor ajuta” la apropierea păcii. [...]
Casa Albă i-a cerut demisia ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle , pe fondul unor acuzații de conduită necorespunzătoare cu potențiale implicații de integritate în relația diplomație–business , potrivit Ziarul Financiar . Decizia vine după relatări apărute în presa americană și preluate de Financial Times, care indică suspiciuni legate de promovarea intereselor unui grup energetic grec și de o solicitare către un donator înstărit privind achitarea unei facturi de 100.000 de dolari (aprox. 477.000 lei) la American Express. „I-am cerut ambasadoarei Guilfoyle să demisioneze. A fost un atu extraordinar pentru echipă şi îi dorim mult succes în continuare”, a declarat Katie Zacharia, noua purtătoare de cuvânt a Casei Albe, în cadrul unei conferinţe de presă de marţi, potrivit Financial Times. Ce acuzații sunt invocate Potrivit relatărilor The Wall Street Journal, menționate în material, acuzațiile includ: promovarea unui grup energetic din Grecia care ar fi suportat costurile unui zbor cu avion privat în perioada mandatului; oferirea de a ajuta un donator bogat dacă acesta ar fi achitat o datorie de 100.000 de dolari aferentă unui card American Express. Poziția apărării: acuzațiile sunt respinse Avocații lui Guilfoyle au respins acuzațiile de corupție. Ei susțin că solicitarea de plată către donator ar fi vizat o factură restantă pentru servicii prestate înainte ca aceasta să intre în administrația americană și că persoana respectivă era un client cu datorii neachitate. În plus, reprezentanții săi afirmă că Guilfoyle nu l-a pus, în cele din urmă, pe donator în legătură cu oficiali ai administrației americane, iar utilizarea zborurilor private ar fi fost conformă cu regulile aplicabile și aprobată de Departamentul de Stat . De ce contează: risc de integritate într-o zonă sensibilă, energia Cazul are relevanță și prin prisma rolului Greciei pentru interesele strategice și energetice ale SUA în sud-estul Europei, context în care orice suspiciune de amestec între funcția diplomatică și interese de afaceri poate deveni un subiect de integritate și control instituțional. Kimberly Guilfoyle, fostă logodnică a lui Donald Trump Jr., a negat acuzațiile prin intermediul avocaților săi, iar solicitarea de demisie apare pe fondul unor critici mai largi la adresa modului în care administrația americană gestionează relațiile cu mediul de afaceri și cu donatorii, potrivit informațiilor citate. [...]
Donald Trump spune că ia în calcul retragerea ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle , pe fondul unor controverse care riscă să complice relațiile diplomatice și să alimenteze o anchetă internă la Departamentul de Stat , potrivit HotNews . Întrebat de un jurnalist dacă ia în considerare revocarea lui Guilfoyle, președintele american a răspuns: „Analizăm situația.” Trump a mai spus că administrația „nu [este] mulțumită” de ea, conform CNBC, citat de aceeași sursă. De ce contează: un posibil recul operațional în diplomația SUA la Atena Semnalul public transmis de Trump sugerează că mandatul lui Guilfoyle la Atena ar putea deveni instabil, într-un moment în care ambasadorul este un canal-cheie de lucru între guverne. O eventuală retragere ar însemna, practic, reluarea procedurilor de numire și confirmare pentru un înlocuitor și o perioadă de tranziție care poate încetini agenda bilaterală. Declarațiile vin după o serie de dezvăluiri ale The Wall Street Journal despre comportamentul lui Guilfoyle înainte și după numirea sa ca ambasadoare, notează HotNews. Ce acuzații și episoade sunt invocate în spațiul public Potrivit relatării, The Wall Street Journal a scris că, la o cină din martie cu oficiali greci și americani, Guilfoyle ar fi atribuit căderea guvernului român condus de Ilie Bolojan presiunilor administrației Trump și ar fi afirmat că Washingtonul ar putea impune schimbări similare și în alte țări, inclusiv în Grecia. Tot WSJ a publicat o relatare bazată pe înregistrări în care Guilfoyle ar fi spus că oameni de afaceri greci îi plătesc călătorii de lux și ar fi cerut unui om de afaceri american să-i procure o invitație la o cină în onoarea lui Eric Trump, în timpul Forumului Economic Mondial de la Davos. Într-un fragment redat de HotNews, Guilfoyle îi spune omului de afaceri: „Știi, pot să-ți pun lumea la picioare. O meriți. (...) O să te ajut să câștigi o grămadă de bani” Publicația mai notează că inspectorul general al Departamentului de Stat investighează dacă ambasadoarea a acceptat cadouri sau favoruri de la oameni de afaceri. Separat, WSJ a relatat că Guilfoyle i-ar fi cerut unui donator republican să achite o datorie de 100.000 de dolari (aprox. 460.000 lei) făcută cu cardul de credit înainte de audierea de confirmare din Senat, în iulie 2025, iar în schimb i-ar fi oferit acces la Casa Albă și la înalți oficiali ai administrației Trump. Context: cine este Kimberly Guilfoyle Guilfoyle a fost logodită anterior cu Donald Trump Jr., iar după despărțire Trump a numit-o pe fosta prezentatoare Fox News în funcția de ambasador, potrivit HotNews. Ea a fost procuroare în California și a fost căsătorită cu actualul guvernator al statului, democratul Gavin Newsom, menționat ca posibil candidat la prezidențialele din 2028. Ce urmează Din informațiile prezentate, Trump nu a anunțat o decizie finală, ci doar că situația este „analizată”. Rămâne de văzut dacă administrația va iniția formal procedura de retragere și cum va evolua investigația inspectorului general al Departamentului de Stat, menționată în relatare. [...]
Stabilizarea frontului din Ucraina pare să fi blocat avansul Rusiei , iar costul uman ridicat și trecerea la războiul cu drone sunt prezentate ca principalele explicații, potrivit HotNews , care citează un interviu al fostului comandant-șef ucrainean Oleksandr Sîrski pentru BBC. Sîrski susține că linia frontului a fost „stabilizată” prin eliminarea unui număr foarte mare de soldați ruși, afirmând că pierderile totale ale Moscovei ar fi fost de șase ori mai mari decât cele ale Ucrainei, iar dacă se iau în calcul doar morții, diferența ar ajunge la 11 ori. El a descris acest efect ca o „anihilare” a capacității Rusiei de a avansa. Ce spun estimările independente despre pierderi În lipsa unor bilanțuri oficiale complete publicate de Moscova și Kiev, articolul citează două repere externe: estimările serviciilor de informații britanice indică aproximativ 500.000 de militari ruși uciși de la începutul invaziei la scară largă (februarie 2022), potrivit interviului pentru BBC ; Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) estima că Ucraina pierduse până la 150.000 de militari uciși până în iunie 2026. Aceste cifre sunt prezentate ca estimări și nu ca date confirmate oficial de părțile implicate. Dronele, factor operațional major în uzura Rusiei Un element central al explicației lui Sîrski este utilizarea pe scară largă a dronelor, despre care afirmă că ar fi ajuns să fie responsabile pentru 80% din pierderile armatei ruse. În această logică, conflictul se mută tot mai mult spre o competiție de producție, aprovizionare și adaptare tehnologică, nu doar de manevră pe teren. Indicatori de teren: câștiguri teritoriale limitate pentru Rusia Fostul comandant-șef mai afirmă că eficiența strategiei sale se vede în rezultate: în primele șase luni ale anului 2026, Rusia ar fi cucerit în total doar 61 de kilometri pătrați, iar frontul ar fi fost „complet stabilizat”. Tendința este susținută și de o evaluare a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din octombrie 2026, citată de HotNews, potrivit căreia Rusia a pierdut în septembrie mai mult teritoriu decât a cucerit. Context: demiterea lui Sîrski și disputa privind tehnologia Sîrski a fost demis în această vară de președintele Volodimir Zelenski, pe fondul unui conflict cu ministrul de atunci, Mihailo Fedorov, care îl acuza că blochează inovațiile tehnologice. Generalul respinge acuzația și spune că dezacordurile au apărut deoarece ministrul „nu a ținut cont de interesele armatei” și ar fi creat un dezechilibru în aprovizionare, neglijând echipamente terestre esențiale. Separat, el a respins și acuzațiile unor soldați potrivit cărora li s-ar fi ordonat să rămână pe poziții chiar și când erau aproape înconjurați, ceea ce ar fi dus la pierderi mari. (HotNews a relatat anterior despre demiterea lui Sîrski aici .) [...]
NATO anunță că își poate ajusta prezența pe flancul estic , după atacurile cu drone asupra a două nave comerciale în largul Bulgariei, într-un incident care ridică direct miza de securitate pentru rutele maritime din vestul Mării Negre și pentru porturile de la Dunăre, inclusiv Brăila, potrivit HotNews . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a spus că alianța „va continua să-și adapteze prezența militară pe flancul estic după cum va fi necesar”, după o discuție cu premierul bulgar Rumen Radev. Rutte a precizat că NATO a consolidat deja poziția de-a lungul flancului estic și că va monitoriza situația de securitate, adaptând strategia de descurajare și apărare. Ce s-a întâmplat în largul Bulgariei Atacurile au avut loc în noaptea de luni spre marți, când două nave din Marea Neagră – Chelsea 3 și HS Dignity – au fost lovite de drone în apropierea coastelor bulgare. Una dintre nave s-a scufundat. Autoritățile bulgare au anunțat că cinci membri ai echipajului navei scufundate, în largul satului Krapets (aproape de granița cu România), au fost salvați, iar cel puțin 11 marinari erau dați dispăruți. Potrivit agenției de știri bulgare citate de HotNews, nava a fost identificată ca HS Dignity, sub pavilionul Guineei-Bissau, iar operațiunea de căutare și salvare era în desfășurare. Legătura cu România: o navă se îndrepta spre Brăila Conform site-urilor de monitorizare a transportului naval Marine Traffic și Vessel Finder , HS Dignity se îndrepta spre Brăila, ceea ce aduce incidentul mai aproape de interesele comerciale și logistice ale României pe Dunăre. Cealaltă navă, Chelsea 3 (pavilion maltez), ar fi fost lovită de trei drone, iar întregul echipaj – șapte ucraineni și opt azeri – a fost salvat, fără răni grave. Nava se îndrepta spre portul Giurgiulești din Republica Moldova, menționat ca fiind achiziționat recent de România. Reacția Bulgariei și consultările regionale Bulgaria a convocat-o pe ambasadoarea Rusiei, iar premierul Rumen Radev a anunțat că Sofia va iniția consultări cu România și Turcia pentru propuneri comune privind îmbunătățirea siguranței navigației în Marea Neagră. „Este absolut inacceptabil – un alt atac în imediata vecinătate a apelor teritoriale bulgare”, a declarat Radev, într-un discurs televizat. Ministrul bulgar al apărării, Dimitar Stoianov, a discutat marți cu ministrul apărării naționale al României, Radu Miruță, și cu omologul din Turcia, Yasar Güler. Tema principală: situația de securitate din regiunea Mării Negre, pe fondul incidentelor din noaptea de luni spre marți. Stoianov a spus că atacurile împotriva navelor comerciale reprezintă o încălcare gravă a dreptului maritim internațional. Cine este indicat drept responsabil și ce spune Rusia Bulgaria nu a acuzat explicit Rusia, însă Radev a afirmat că rezultatul atacurilor „este în beneficiul Federației Ruse”. La rândul ei, ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova, a declarat – potrivit guvernului bulgar – că nu are informații de la Ministerul Apărării rus despre atacuri, dar nu a exclus posibilitatea unei „provocări” din partea unei terțe părți. Separat, un marinar de pe Chelsea 3 a susținut, într-o declarație relatată de BNT , că nava a fost lovită de o dronă rusească. „O dronă ne-a lovit de trei ori. O dronă rusă!”, a spus marinarul. De ce contează: presiune pe rutele comerciale din vestul Mării Negre HotNews notează că, la peste patru ani și jumătate de la invazia pe scară largă declanșată de Moscova în 2022, transportul maritim din Marea Neagră este tot mai mult parte dintr-o confruntare de rezistență economică. Rusia a bombardat porturile ucrainene de la Marea Neagră, împingând Ucraina spre porturile fluviale de pe Dunăre și spre rute maritime apropiate de coastele Bulgariei și României, în timp ce Ucraina a vizat tot mai des nave rusești care exportă cereale. În acest context, anunțul NATO și inițiativa Bulgariei de consultări cu România și Turcia indică o posibilă intensificare a măsurilor de supraveghere și coordonare în zonă, pe fondul riscurilor crescute pentru navigația comercială. [...]
Edouard Philippe riscă să piardă intrarea în turul doi al prezidențialelor din Franța , pe fondul unei campanii care nu mobilizează și al fragmentării centrului politic, potrivit Antena 3 , care citează o analiză Politico . Fostul prim-ministru francez era văzut, la un moment dat, drept singurul candidat capabil să o învingă pe Marine Le Pen la alegerile prezidențiale de anul viitor, însă mai mulți aliați și membri ai cercului său politic își exprimă acum îndoieli privind strategia și șansele sale. Politico notează că a discutat cu șase persoane din anturajul lui Philippe, inclusiv din echipa de campanie, unele sub protecția anonimatului. În timp ce Philippe promite un program „amplu” pentru redresarea finanțelor Franței și recâștigarea influenței externe, propunerile sale nu reușesc să capteze atenția publicului. Un membru al echipei de campanie a descris lipsa de impact a mesajelor drept o problemă majoră. Miza: centrul politic rămâne fără tracțiune, iar duelul se mută spre extreme Philippe rămâne cel mai bine plasat candidat din zona partidelor tradiționale pentru a o înfrunta pe Le Pen, care conduce „detașat” în sondaje, însă popularitatea sa a stagnat în ultimul an. În același timp, el se află într-o competiție strânsă pentru locul al doilea cu Jean-Luc Mélenchon, ceea ce ar putea decide calificarea în turul final. Un alt factor care poate schimba echilibrul este eurodeputatul Raphaël Glucksmann, care, potrivit articolului, ar putea primi un impuls după victoria categorică din alegerile preliminare ale centrului-stânga. Politico descrie o dinamică în care Le Pen și Mélenchon domină agenda publică prin confruntări și propuneri provocatoare, în timp ce candidații de centru ajung în plan secund. Un aliat al lui Philippe avertizează că există un „risc mare” ca acesta să fie scos din cursă de cei doi. Reforma pensiilor, exemplul unei campanii care nu „prinde” Un moment cheie pentru Philippe – propunerea de creștere a vârstei de pensionare la 65 de ani – a trecut aproape neobservat, pe fondul suprapunerii cu alte subiecte majore. Articolul menționează că anunțul a fost amânat după ce Emmanuel Macron s-a adresat națiunii pe tema amenințărilor Rusiei și a creșterii accelerate a prețurilor carburanților, iar ulterior a fost umbrit de acuzații de antisemitism la adresa lui Jordan Bardella (Rassemblement National). Discursul de 20 de minute despre reforma pensiilor, publicat pe YouTube, a strâns 70.000 de vizualizări, în timp ce Mélenchon a adunat 550.000 de vizualizări cu o sesiune live de întrebări și răspunsuri de două ore cu studenți de la HEC, potrivit datelor citate. Purtătorul de cuvânt al campaniei lui Philippe, Arnaud Péricard, susține că bătălia se va decide pe termen lung și leagă reforma pensiilor de obiectivul de echilibrare a finanțelor publice și de ambiții industriale și energetice. „Impasul de la centru”: prea mulți candidați, prea puțină mobilizare Problema lui Philippe nu este doar competiția cu candidații din afara centrului, ci și fragmentarea internă. Politico arată că acesta nu a reușit să unească forțele de centru în jurul său și că se confruntă cu o luptă prelungită cu Gabriel Attal (Renaissance, partidul lui Macron), în timp ce conservatorul Bruno Retailleau rămâne la procente cu o singură cifră. Un oficial de rang înalt din Horizons, partidul lui Philippe, spune că disputa cu Attal a ajuns să acopere propriile propuneri, inclusiv când cei doi au prezentat simultan planuri pentru educație. Un membru al echipei de campanie invocă, de asemenea, dificultatea de a obține atenție într-un peisaj cu „prea mulți” candidați centriști. În următoarele săptămâni, echipa lui Philippe speră să atragă parlamentari și aleși locali care îl susțin pe Attal, pentru a-l determina să renunțe la candidatură, potrivit a doi aliați citați. Totuși, un senator centrist avertizează că lipsa de entuziasm se vede și la nivel local, unde „nu există o mobilizare reală”, iar „francezii nu prea ascultă” – semn că simpla rearanjare a taberelor de centru ar putea să nu fie suficientă pentru un salt în sondaje. [...]
