Știri
Știri din categoria Diverse
Primul cod roșu de caniculă emis vreodată în Olanda a dus deja la restricții în transport și presiune pe infrastructură, pe fondul unui val de căldură care împinge temperaturile spre 40°C în mai multe țări europene, potrivit Libertatea. În Țările de Jos, meteorologii avertizează că „situația este periculoasă” și cer populației să urmeze recomandările autorităților și ale serviciilor de urgență.
Institutul național de meteorologie a emis cod roșu pentru opt din cele 12 provincii, unde temperaturile ar putea ajunge local la 40°C. Codul roșu este valabil cel puțin până sâmbătă, în timp ce regiunile nordice și provincia Zeeland sunt sub cod portocaliu.
Pe partea operațională, operatorul feroviar național a redus numărul trenurilor aflate în circulație din cauza temperaturilor ridicate. În paralel, ministrul Infrastructurii le-a recomandat cetățenilor să folosească automobilul doar dacă este absolut necesar.
Valul de căldură a determinat măsuri de urgență și în alte state:
Calculele realizate de AFP, citate de publicație, indică faptul că cel puțin 101 milioane de persoane din Europa au fost expuse joi la temperaturi de peste 35°C, dintre care aproximativ 50 de milioane în Franța și 18 milioane în Germania.
Șeful departamentului pentru climă al ONU, Simon Stiell, a legat episodul de utilizarea combustibililor fosili:
„Atât timp cât omenirea va continua să ardă cantități uriașe de cărbune, petrol și gaze, căldura extremă va continua să se agraveze.”
În România, Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis avertizări cod galben și cod portocaliu de caniculă, valabile până în 29 iunie, cu temperaturi de până la 40°C și disconfort termic accentuat. Conform ANM, indicele temperatură-umezeală (ITU) urmează să depășească pragul critic de 80 de unități, mai întâi în zonele de câmpie, apoi și în cele de deal.
Pentru vineri, codul portocaliu vizează 11 județe: Timiș, Arad, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Cluj, Alba, Hunedoara, Bistrița-Năsăud și Mureș.
Recomandate
Schimbarea repetată a condițiilor în negocierile pentru guvern riscă să blocheze accesul la fonduri și investiții , avertizează secretarul general al PSD, Claudiu Manda , într-un atac la adresa președintelui PNL, Ilie Bolojan , potrivit Digi24 . Manda susține că întârzierea instalării unui „guvern cu puteri depline” afectează credibilitatea României și, implicit, capacitatea de a atrage fonduri europene și investiții. Într-un mesaj publicat vineri seara pe Facebook, Manda îl acuză pe Bolojan că „a mințit din nou” și că „s-a jucat cu cheia guvernării” într-un moment în care „oamenii nu mai au certitudini”, iar țara „riscă să își piardă credibilitatea”. În aceeași intervenție, liderul PSD leagă direct instalarea rapidă a guvernului de menținerea fluxurilor de finanțare și a interesului investițional. „Să minţi un popor întreg şi să te joci cu cheia guvernării într-o perioadă în care oamenii nu mai au certitudini, în care ţara riscă să îşi piardă credibilitatea, iar atragerea fondurilor europene şi a investiţiilor depinde de instalarea rapidă a unui guvern cu puteri depline înseamnă deja sabotaj.” Ce reproșează PSD în negocierile pentru guvern Manda afirmă că, în ultimele două luni, PNL ar fi cerut PSD să își asume guvernarea, iar social-democrații ar fi acceptat mai multe formule, participând la toate rundele de negocieri, cu un singur obiectiv declarat: „programul de guvernare”. În același timp, el susține că Bolojan ar fi modificat în mod repetat parametrii negocierii: „formula de guvernare”; „candidatul”; „regulile negocierii”. Miza: credibilitatea și costul economic al blocajului Din perspectiva PSD, problema depășește disputa politică și se mută în zona de risc pentru funcționarea statului: fără un executiv „cu puteri depline”, România ar putea pierde din credibilitate, ceea ce ar afecta atragerea fondurilor europene și a investițiilor, potrivit mesajului lui Manda. Manda își încheie atacul cu ideea că o negociere politică poate fi pierdută, însă pierderea credibilității ar avea un cost „plătit de România”. [...]
USR condiționează sprijinul pentru formula de guvernare și deschide scenariul anticipatelor , în cazul în care nu se conturează o majoritate care să susțină un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu , mută presiunea negocierilor în zona de stabilitate politică, cu efect direct asupra predictibilității deciziilor guvernamentale. Buzoianu spune că USR susține în continuare o „rotativă” la guvernare, dar nu acceptă ca PSD să intre primul la guvernare. În viziunea USR, social-democrații ar trebui să „își demonstreze mai întâi loialitatea”, în timp ce PNL, USR și UDMR ar guverna inițial. În același timp, USR exclude să voteze „guvern minoritar monocolor PSD” în acest moment. Buzoianu argumentează că PSD nu ar trebui „să primească un cadou” după ce „s-a aliat cu AUR și a dat un guvern jos”. „Dar dacă nu va exista nicio majoritate pentru un guvern minoritar, este clar că va trebui să începem să discutăm serios și despre alegeri anticipate .” Ce urmează în negocieri Decizia formală de desemnare a premierului aparține președintelui, iar președintele Nicușor Dan a cerut partidelor o soluție pentru ieșirea din criza politică. Conform informațiilor prezentate, el le-a transmis că își dorește ca până marți să existe un guvern instalat la Palatul Victoria. PNL, USR și UDMR urmează să îl propună pe europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, ca alternativă la Sorin Grindeanu, și să ceară PSD să accepte o rocadă guvernamentală. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR, împreună cu reprezentantul minorităților naționale, au fost invitați la ora 18:00 la Palatul Cotroceni. [...]
PNL, USR și UDMR îl susțin pe Siegfried Mureșan ca premier, mizând pe deblocarea rapidă a formării Guvernului , într-o încercare de a obține un acord politic care să permită instalarea Executivului „în perioada următoare”, potrivit Digi24 . Decizia a fost anunțată vineri de președintele PNL, Ilie Bolojan, după discuții cu reprezentanții USR și UDMR. Bolojan a spus că cele trei partide au hotărât să îl propună pe europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, considerând că acesta „reprezintă o soluție pentru România” în actualul context. De ce contează: semnal de coagulare pentru un acord de guvernare Miza explicită a propunerii este relansarea negocierilor astfel încât să se ajungă la un acord care să permită instalarea Guvernului. Bolojan a prezentat candidatura ca un instrument de „dialog” și de „soluții”, nu ca un gest simbolic. În același timp, liderul PNL a indicat că susținerea are acoperire internă: partidul a votat sprijinul pentru această propunere în ședința Biroului Politic Național. Argumentele invocate pentru Mureșan Bolojan a justificat opțiunea prin profilul lui Siegfried Mureșan, cu accent pe componenta europeană și pe administrarea de bugete mari, relevante pentru investiții: experiență în „gestionarea fondurilor europene ”; experiență cu „bugete mari de investiții”; atașament față de „valorile europene”. În declarația de la sediul PNL, Bolojan a mulțumit explicit partenerilor din USR și UDMR pentru susținere și pentru discuțiile din zilele precedente. Ce urmează Din informațiile prezentate, propunerea este formulată ca pas către un acord politic care să permită instalarea Guvernului „în perioada următoare”. Materialul nu oferă detalii despre calendarul formal al procedurii sau despre o eventuală nominalizare oficială. [...]
O eventuală numire a lui Sorin Grindeanu ca premier ar pune sub semnul întrebării agenda de reforme , în condițiile în care, potrivit unei analize publicate de Digi24 , în ultimul an acesta ar fi blocat inițiativele de schimbare în mai multe domenii-cheie ale guvernării. În emisiunea „ Întrebarea săptămânii ”, jurnalistul Florin Negruțiu susține că PSD încearcă să proiecteze „impresia unui nou început”, deși partidul a fost la guvernare până „acum aproape două luni”. În acest context, Negruțiu afirmă că „apetitul” lui Grindeanu pentru reformă ar fi „egal cu zero” și că, pe parcursul ultimului an, ar fi blocat „aproape toate reformele”. Ce reforme spune analiza că ar fi fost blocate Negruțiu enumeră câteva direcții în care ar fi existat tentative de schimbare, dar care ar fi fost „sabotate” de PSD, în special în raport cu inițiative atribuite lui Ilie Bolojan : energie; companii de stat; administrație publică; pensii speciale. În lectura prezentată, miza nu este doar cine conduce Guvernul, ci dacă viitorul executiv ar avea capacitatea politică și voința de a împinge reforme care afectează direct funcționarea statului și, implicit, mediul economic (de la guvernanța companiilor de stat până la costurile bugetare asociate unor regimuri speciale). „Paradoxul” unui premier care își negociază propriul mandat Claudiu Pândaru duce discuția într-o zonă de risc operațional și politic: posibilitatea ca Grindeanu să devină „cel mai mare opozant” al propriului guvern, prin condiții dure de negociere și cereri de „independență” care, în interpretarea sa, ar putea duce la blocaj. „Paradoxul este că cel mai mare adversar al Guvernului Grindeanu s-ar putea să fie chiar Sorin Grindeanu.” Pândaru mai afirmă că, în zilele următoare, Grindeanu ar putea fi „cel mai dur critic și cel mai dur negociator” chiar împotriva „Guvernului Grindeanu”, sugerând un scenariu de negociere internă complicată, cu rezultat incert. De ce contează pentru economie și administrație Dacă ipoteza din analiză se confirmă și un eventual guvern condus de Grindeanu ar evita sau amâna reformele, efectul imediat ar fi prelungirea incertitudinii asupra unor zone unde schimbările sunt, de regulă, sensibile bugetar și instituțional: companiile de stat, administrația și regimurile speciale. Materialul nu oferă un calendar sau măsuri concrete, ci descrie un risc politic: un executiv care ar putea intra rapid în defensivă pe reforme, chiar din faza de formare a majorității. În același timp, analiza notează explicit că Grindeanu „urmează să fie desemnat de Nicușor Dan pentru a construi o majoritate”, ceea ce mută discuția în etapa negocierilor politice; ce va rezulta efectiv rămâne, deocamdată, o ipoteză discutată în comentariul Digi24, nu o decizie confirmată prin măsuri de guvernare. [...]
Acuzațiile interne din AUR privind negocieri pentru ministere ridică un semn de întrebare asupra disciplinei de vot și a predictibilității politice în jurul formării guvernului, într-un moment în care Parlamentul ar trebui să ofere o majoritate funcțională, potrivit Digi24 . Mohammad Murad, prezentat drept unul dintre cei mai importanți membri ai partidului condus de George Simion , susține că liderul AUR ar fi negociat cu PSD funcții și ministere în schimbul votului pentru învestirea guvernului Veștea. În relatarea sa, Murad spune că ar fi aflat „peste noapte” că ar putea ajunge ministru și că Simion i-ar fi indicat portofoliul Economiei. În material sunt redate declarații ale lui Murad despre discuții în care Simion ar fi vorbit despre o înțelegere privind Senatul și, ulterior, despre solicitarea a patru ministere. Murad afirmă că nu ar fi fost de acord cu varianta în care el ar fi fost propus la Economie și că ar fi sugerat un alt nume. Contradicția cu mesajul public din ziua votului Digi24 amintește că, în 22 iunie, ziua în care guvernul Veștea a picat la vot în Parlament, George Simion declara public că AUR nu a cerut funcții, ministere sau posturi în teritoriu. „Nu exagerăm, nu suntem pretențioși, nu suntem mofturosi. Vrem să scoatem țară din criză, de aceea noi n-am cerut funcții. Nu am vrut funcții, nu am vrut nici deconcentrate, nici ministere”. Murad susține, în schimb, că astfel de funcții ar fi fost folosite și ca instrument de control intern, prin oferirea de poziții către persoane care ar putea influența partidul. „Nu știa nimeni în partid ce era de făcut” Un alt punct sensibil din declarațiile lui Murad vizează modul de luare a deciziei la votul pentru învestirea guvernului Veștea. El afirmă că majoritatea membrilor AUR nu ar fi știut din timp „care e linia” și că poziția partidului ar fi devenit evidentă abia când a vorbit Simion. În seara votului, Simion a cerut parlamentarilor să părăsească sala, iar Digi24 redă și această intervenție, în care liderul AUR spune că nu își va obliga colegii să voteze „într-un fel sau altul”, dar îi îndeamnă să iasă din plen. Reacția AUR: decizii „transparente” în Biroul Național AUR respinge acuzațiile și afirmă că deciziile conducerii au fost „transparente”, luate în cadrul Biroului Național și transmise tuturor parlamentarilor înainte de votul pentru guvernul Veștea, potrivit aceleiași surse. Miza practică a acestui episod ține de credibilitatea și coerența unui actor parlamentar într-o perioadă de negocieri pentru majorități: acuzațiile de negocieri paralele și de lipsă de coordonare internă pot complica discuțiile politice și pot crește incertitudinea privind comportamentul la vot în momente-cheie. [...]
Blocajul de pe Podul Crimeei arată presiunea pe logistica peninsulei , cu un record de 2.800 de autoturisme la coadă și timpi de așteptare care ajung la aproape cinci ore, pe fondul atacurilor ucrainene din ultimele săptămâni, potrivit Digi24 . Conform informațiilor publicate pe Telegram de compania care operează podul, la punctul de control din Taman erau 1.000 de vehicule, cu un timp de așteptare de peste trei ore, iar la punctul de control din Kerci erau 1.800 de vehicule, cu o așteptare de aproape cinci ore. Informațiile sunt relatate de agenția EFE, citată de Agerpres. De ambele părți ale podului s-au format cozi de câțiva kilometri. Blocajul a început să se agraveze joi seara, când mulți turiști au încercat să traverseze podul în ambele sensuri. Presiune pe transport și aprovizionare Coada celor care încearcă să plece din peninsulă este aproape de două ori mai lungă decât a celor care încearcă să intre, în condițiile în care, în Crimeea, întreruperile de curent și penuria de carburanți s-au intensificat din cauza atacurilor masive ucrainene, notează publicația. Ambuteiajul este cel mai mare din acest an, după recordul înregistrat joi, când peste 1.000 de vehicule au așteptat mai mult de trei ore pentru traversare. Context: ținta declarată, izolarea logistică Crimeea este supusă unor atacuri constante cu drone și rachete, care i-au afectat infrastructura energetică și logistică, ceea ce a provocat deja o criză legată de lipsa de carburanți. În acest context, unul dintre principalele obiective ale Ucrainei este izolarea logistică a peninsulei de teritoriul rus, prin întreruperea rețelei de transport care leagă teritoriul la nord de regiunile ucrainene ocupate de Moscova. [...]
