Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/„Războiul din Ucraina nu se va încheia...

„Războiul din Ucraina nu se va încheia curând”, avertizează cinci directori de informații europeni - Moscova folosește negocierile pentru a obține ridicarea sancțiunilor

Tanc pe un drum rural, în contextul conflictului din Ucraina.

Cinci șefi de servicii europene cred că Rusia nu vrea pace rapidă, potrivit Biziday, care citează o relatare Reuters bazată pe declarații sub protecția anonimatului. Evaluarea lor este că Moscova nu urmărește încheierea războiului în 2026, ci folosește discuțiile pentru a-și avansa obiectivele și pentru a obține beneficii economice și politice, inclusiv relaxarea sancțiunilor.

Conform Reuters, patru dintre cei cinci oficiali apreciază că Rusia instrumentalizează negocierile pentru ridicarea sancțiunilor și pentru acorduri comerciale, fără să-și fi schimbat miza strategică în Ucraina. Unul dintre ei a rezumat poziția astfel:

„Rusia nu urmărește un acord de pace. Își urmărește obiectivele strategice, iar acestea nu s-au schimbat”.

Agenția de presă amintește că aceste obiective includ înlăturarea de la putere a președintelui Volodimir Zelenski și transformarea Ucrainei într-un stat tampon, neutru. Un alt șef de serviciu de informații a argumentat că Rusia nu este presată să închidă rapid conflictul, deoarece „economia sa nu este în pragul colapsului”, iar un al treilea a avertizat că ideea potrivit căreia cedarea Donbasului ar aduce repede pacea este, în opinia sa, o concluzie greșită.

Din perspectiva acestor evaluări, Rusia ar urmări mai multe direcții în paralel, nu un acord de pace propriu-zis:

  • folosirea negocierilor ca pârghie pentru ridicarea sancțiunilor;
  • obținerea unor acorduri comerciale și aranjamente bilaterale, inclusiv cu SUA;
  • menținerea presiunii militare pentru a forța concesii teritoriale și politice;
  • separarea discuțiilor despre război de cele despre cooperarea bilaterală cu Washingtonul.

Doi dintre oficiali au mai spus că Moscova încearcă să împartă agenda în două: o discuție despre război și o discuție separată despre acorduri bilaterale cu SUA, care ar include și ridicarea sancțiunilor. În acest context, Volodimir Zelenski a declarat că serviciile ucrainene l-au informat că negociatorii americani și cei ruși au discutat despre acorduri bilaterale de cooperare, notează Pravda.ua.

Aceste poziții scot în evidență diferența de evaluare dintre Europa și SUA, în condițiile în care Donald Trump susține că Vladimir Putin dorește pacea, iar Zelenski a spus săptămâna trecută că Washingtonul ar vrea o înțelegere până în iunie, pentru a se putea pregăti de alegerile intermediare pentru Congres din noiembrie. A treia rundă de negocieri trilaterale Rusia–Ucraina–SUA a avut loc recent la Geneva, însă nu s-au înregistrat progrese pe subiecte-cheie, inclusiv schimburile teritoriale: Rusia insistă ca Ucraina să-și retragă militarii din zona de 20% din regiunea Donețk pe care Moscova nu a reușit să o ocupe, solicitare respinsă de delegația de la Kiev.

Tag-uri:ridicarea sanctiunilorrusiaconflictul din ucrainagenevaservicii secrete europenevolodimir zelenskinegocieri rusia-ucraina-sua
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăbiziday.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Discuții tensionate între reprezentanții Ucrainei, Rusiei și SUA la Geneva.
Externe18 feb. 2026

Negocierile de pace de la Geneva s-au încheiat fără acord politic – progrese doar pe componenta militară

Negocierile de pace dintre SUA, Ucraina și Rusia s-au încheiat la Geneva , cu progrese limitate potrivit relatărilor transmise în timp real de Sky News , însă diferențele politice rămân majore, în special pe tema teritoriilor ocupate și a garanțiilor de securitate. Discuțiile trilaterale desfășurate miercuri, 18 februarie 2026, la Geneva, au durat aproximativ două ore. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că pe componenta militară s-a ajuns la un acord „aproape complet”, în special privind mecanismele de monitorizare a unui eventual armistițiu, cu implicarea părții americane. În schimb, pe dimensiunea politică – inclusiv statutul teritoriilor ocupate – pozițiile rămân divergente. Șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov , a vorbit despre „progrese” și clarificarea unor aspecte tehnice, în timp ce negociatorul-șef al Rusiei, Vladimir Medinski, a descris discuțiile drept „dificile, dar pragmatice”, anunțând o nouă rundă în curând. Potrivit presei ruse, Medinski ar fi avut ulterior și o întâlnire bilaterală cu partea ucraineană. Pe fundalul negocierilor, tensiunile continuă pe mai multe planuri: Ministerul rus al Apărării a anunțat cucerirea a două sate din estul Ucrainei, informație care nu a putut fi verificată independent. Moscova a cerut statelor europene „date concrete” privind acuzațiile că Alexei Navalnîi ar fi fost otrăvit, după ce mai multe țări occidentale au invocat prezența unei toxine rare. Rusia și Iran au anunțat exerciții navale comune în Marea Oman și nordul Oceanului Indian. Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene aplicarea unei excepții care să le permită importul de petrol rusesc pe cale maritimă, după oprirea conductei Drujba. Oficialii ucraineni au anunțat boicotarea ceremoniei de deschidere a Jocurilor Paralimpice de iarnă, după decizia de a permite sportivilor ruși să concureze sub propriul drapel. În paralel, Zelenski a impus sancțiuni președintelui Belarusului, Aleksandr Lukașenko, acuzând Minsk că facilitează atacurile ruse asupra infrastructurii ucrainene. Deși părțile vorbesc despre dialog și continuarea negocierilor, diferențele esențiale rămân nerezolvate, iar evoluțiile de pe front și din plan diplomatic arată că un acord final este încă departe. [...]

Bruno Rodríguez Parrilla discută despre criza energetică a Cubei.
Externe18 feb. 2026

Criza petrolului aduce Havana mai aproape de Moscova – Putin primește șeful diplomației cubaneze

Ministrul de Externe al Cubei se întâlnește cu Vladimir Putin la Moscova, pe fondul crizei energetice care afectează insula după restricțiile impuse de Statele Unite, potrivit The Moscow Times . Bruno Rodríguez Parrilla urmează să aibă miercuri, 18 februarie 2026, o întrevedere cu liderul de la Kremlin. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că întâlnirea are „o semnificație specială”, având în vedere perioada dificilă prin care trece Cuba, fără a oferi detalii despre agenda discuțiilor. Cuba se confruntă cu una dintre cele mai grave crize energetice din ultimii ani, în contextul în care președintele american Donald Trump a amenințat cu impunerea de tarife țărilor care vând petrol Havanei. Măsura a amplificat presiunea asupra conducerii comuniste pentru reforme politice și economice. Insula importă aproximativ 60% din necesarul său energetic și depindea în mare măsură de livrările de petrol din Venezuela. Acestea au fost întrerupte după capturarea fostului președinte Nicolás Maduro într-o operațiune militară americană, potrivit sursei citate. Săptămâna trecută, Ambasada Rusiei la Havana a anunțat că Moscova intenționează să trimită petrol și produse petroliere Cubei sub formă de ajutor umanitar. Întrebat dacă această decizie ar putea afecta negocierile de pace privind Ucraina, mediate de Statele Unite, Peskov a afirmat că cele două subiecte „nu sunt interconectate”. Rusia și Cuba mențin relații strânse încă din perioada revoluției socialiste din anii 1960, iar legăturile politice și economice au continuat și după destrămarea Uniunii Sovietice. Vizita oficialului cubanez are loc într-un moment în care Moscova își reafirmă sprijinul pentru Havana și critică embargoul american asupra insulei. [...]

Discuții între oficiali americani și iranieni despre programul nuclear.
Externe17 feb. 2026

Negocierile SUA-Iran de la Geneva s-au încheiat fără acord final - doar „direcții de urmat” stabilite

Iranul și SUA au convenit asupra unor „direcții de urmat” în negocierile nucleare , însă un acord final rămâne departe, a declarat marți ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi , la finalul rundei de discuții de la Geneva, potrivit Digi24 . Discuțiile, mediate de Oman, marchează a doua întâlnire oficială dintre cele două părți pe tema programului nuclear iranian. Ce au obținut părțile Araqchi a vorbit despre „progrese” și despre stabilirea principalelor direcții de negociere, dar a avertizat că drumul până la un acord este încă lung. Iranul s-a arătat dispus să dilueze uraniul îmbogățit la nivel ridicat, în schimbul unei relaxări a sancțiunilor economice impuse de SUA. Delegația americană a fost condusă de emisarul Casei Albe, Steve Witkoff, și de Jared Kushner, iar întâlnirea a avut loc la ambasada Omanului din Geneva, sub medierea ministrului omanez de Externe, Badr bin Hamad al Busaidi. Mesajele dure înainte de negocieri Înaintea discuțiilor, președintele Donald Trump a afirmat că va fi implicat „indirect” în negocieri și a transmis că preferă un acord în locul unei intervenții militare. Liderul american a sugerat însă că, în lipsa unei înțelegeri, opțiunea militară rămâne pe masă. În paralel, liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a avertizat că orice tentativă de „schimbare a regimului” va eșua. Tensiuni în Strâmtoarea Hormuz Pe fondul negocierilor, presa de stat iraniană a relatat că anumite zone din Strâmtoarea Hormuz au fost închise temporar din motive de securitate, în timp ce Garda Revoluționară a desfășurat exerciții militare. Teheranul a amenințat anterior că ar putea bloca ruta maritimă în cazul unui atac, o măsură care ar afecta aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol. Deși ambele părți vorbesc despre deschidere și pragmatism, diferențele rămân majore, iar următoarele runde de negocieri vor fi decisive pentru a stabili dacă dialogul poate evita o nouă escaladare în regiune. [...]

Donald Trump discută despre negocierile nucleare cu Iranul la Geneva.
Externe17 feb. 2026

Trump spune că va participa „indirect” la negocierile nucleare cu Iranul - doua rundă de discuții are loc la Geneva pe fondul tensiunilor militare din Golf

Donald Trump a anunțat că va fi implicat „indirect” în noile negocieri nucleare cu Iranul , potrivit Al Jazeera . Declarația a fost făcută luni, 16 februarie 2026, la bordul aeronavei Air Force One, în ajunul celei de-a doua runde de discuții indirecte dintre Washington și Teheran, programate la Geneva. Președintele american a subliniat importanța întâlnirilor și a descris Iranul drept „un negociator foarte dur” . Trump a sugerat că Teheranul ar fi mai dispus să ajungă la un acord, după ce, în iunie anul trecut, Statele Unite s-au alăturat Israelului într-un conflict de 12 zile și au bombardat trei situri nucleare iraniene, ceea ce a dus atunci la suspendarea negocierilor. În paralel, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a ajuns la Geneva, declarând că vine cu „idei reale pentru a obține un acord echitabil”, dar a avertizat că „capitularea în fața amenințărilor” nu este o opțiune. Teheranul insistă că programul său nuclear are scopuri pașnice și respinge cererea Washingtonului de a renunța complet la îmbogățirea uraniului pe teritoriul său. De asemenea, Iranul refuză extinderea negocierilor la programul său de rachete. Discuțiile se desfășoară într-un climat tensionat. Statele Unite au trimis un al doilea portavion în regiunea Golfului, iar liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a avertizat că orice atac ar putea declanșa un război regional. În același timp, Garda Revoluționară Islamică a desfășurat exerciții militare în Strâmtoarea Hormuz, rută strategică prin care tranzitează aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol. Pe agenda tehnică se află și situația celor 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la nivel înalt, a căror soartă este cerută de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, condusă de Rafael Grossi. Iranul a permis acces limitat inspectorilor în unele locații, dar a restricționat alte vizite, invocând riscuri de radiații. În timp ce diplomația avansează, mobilizarea militară de ambele părți amplifică miza negocierilor, iar rezultatul rămâne incert într-un context regional marcat de amenințări și neîncredere reciprocă. [...]

Soldat ucrainean manipulând un terminal Starlink într-un peisaj de iarnă.
Externe17 feb. 2026

Ucraina recucerește 201 km² în Zaporojie după blocarea accesului Rusiei la Starlink - cel mai rapid avans din ultimii doi ani și jumătate

Ucraina a recucerit 201 kilometri pătrați în patru zile , profitând de blocarea accesului trupelor ruse la rețeaua Starlink , potrivit unei analize realizate de RTE , pe baza datelor Institutului pentru Studiul Războiului. Între 11 și 15 februarie 2026, forțele Kievului au recuperat teritorii situate la circa 80 de kilometri est de orașul Zaporojie, într-o mișcare considerată cea mai amplă avansare ucraineană de la contraofensiva din 2023. Suprafața recâștigată se apropie de totalul câștigurilor rusești din întreaga lună decembrie. Impactul blocării Starlink Avansul ucrainean a venit după ce, la 1 februarie, Elon Musk a anunțat că măsurile pentru oprirea utilizării neautorizate a terminalelor Starlink de către forțele ruse au devenit eficiente. O zi mai târziu, autoritățile ucrainene au introdus un sistem de înregistrare și verificare a tuturor terminalelor din țară, blocând practic dispozitivele folosite de Rusia. Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului , într-o evaluare din 15 februarie, blocarea accesului la internetul prin satelit a generat probleme de comunicații și coordonare pentru trupele ruse. Reuters a relatat că soldați ruși au semnalat întreruperi ale serviciului, afectând atât operarea dronelor, cât și legăturile dintre unități. Câștiguri tactice, nu contraofensivă Observatorul militar ucrainean Kostyantyn Mashoveț a precizat, conform Euromaidan Press , că trupele ucrainene au împins liniile rusești cu până la 9,5 kilometri în anumite sectoare și au eliberat peste zece localități, între care Vișneve, Iehorivka, Ternuvate, Kosivtseve și Dobropillia. Totuși, el a respins ideea unei „contraofensive”, descriind operațiunile drept acțiuni tactice de stabilizare. Ucraina nu ar dispune, în acest moment, de suficiente trupe pentru a consolida integral noile poziții, în timp ce Rusia păstrează rezerve neangajate. Contextul mai larg al frontului Datele Institutului pentru Studiul Războiului arată că, în ansamblu, Rusia a înregistrat totuși câștiguri teritoriale nete în săptămâna încheiată la 14 februarie. Șeful Statului Major rus, Valeri Gherasimov , a susținut că forțele sale au ocupat 12 localități și 200 de kilometri pătrați în prima jumătate a lunii februarie, cifre apropiate de estimările independente. Analiștii apreciază însă că recentele contraatacuri ucrainene ar fi perturbat pregătirile Moscovei pentru o posibilă ofensivă de vară în 2026 spre Orikhiv și orașul Zaporojie, obligând unitățile ruse să își modifice planurile. Reperele ultimelor zile 1 februarie: anunț privind blocarea utilizării neautorizate a Starlink. 2 februarie: Ucraina introduce sistemul de verificare a terminalelor. 11–15 februarie: 201 km² recuceriți de forțele ucrainene. Până la 9,5 km: avans maxim raportat pe anumite sectoare. Evoluțiile indică un moment favorabil pentru Kiev pe segmentul sudic al frontului, dar fără a schimba decisiv balanța generală a războiului. [...]

Incendii la un rezervor de petrol în timpul atacului cu drone.
Externe17 feb. 2026

Rusia, sub „cel mai puternic” asalt aerian de până acum; 229 de drone doborâte la Bryansk, pene de curent și avarii la rețele

Ucraina a lansat cel mai amplu atac cu drone asupra Rusiei de la începutul războiului , vizând infrastructură energetică și un terminal petrolier la Marea Neagră, potrivit Reuters . Ofensiva are loc cu doar câteva zile înaintea unei noi runde de negocieri de pace mediate de SUA, programate la Geneva. Ministerul rus al Apărării a anunțat că a interceptat 345 de drone ucrainene în 24 de ore, până pe 16 februarie 2026, dintre care 229 ar fi fost doborâte în regiunea Briansk. Guvernatorul local, Aleksandr Bogomaz , a descris atacul drept „cel mai puternic și masiv” suferit de o regiune rusă de la începutul conflictului. Loviturile au afectat instalații de alimentare cu energie, provocând pene temporare de electricitate și căldură în mai multe districte. Ucraina a confirmat, de asemenea, atacarea terminalului petrolier Tamanneftegaz , din regiunea Krasnodar, în apropierea Mării Negre. Autoritățile ruse au raportat incendii la un rezervor de petrol și la facilități portuare, precum și doi răniți. Kievul susține că astfel de lovituri asupra infrastructurii energetice urmăresc reducerea veniturilor din exporturile de petrol care finanțează războiul. Escaladarea militară precede a treia rundă de negocieri dintre delegațiile Rusiei și Ucrainei, programată pentru 17–18 februarie la Geneva. Rusia va fi reprezentată de Vladimir Medinski , consilier al președintelui Vladimir Putin, iar Ucraina de Rustem Umerov . Primele două runde, desfășurate la Abu Dhabi, nu au produs progrese majore, în special în privința statutului regiunii Donbas și a garanțiilor de securitate pentru Ucraina. Atacul cu drone sugerează că, în paralel cu discuțiile diplomatice, conflictul rămâne extrem de activ pe teren. [...]