Știri
Știri din categoria Externe
Vladimir Putin ar putea împinge Rusia spre o escaladare a războiului, în pofida semnalelor publice venite dinspre Washington privind o posibilă apropiere de pace, potrivit informațiilor publicate de G4Media, care citează Reuters. Miza imediată este una operațională și cu efecte economice indirecte: o intensificare a conflictului ar menține presiunea pe infrastructura energetică și logistică din regiune și ar prelungi incertitudinea pentru piețele europene.
Trei surse apropiate Kremlinului au declarat pentru Reuters că liderul rus respinge apelurile la negocieri cu Kievul, iar atacurile recente cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor și porturilor din Rusia i-ar fi întărit convingerea că războiul trebuie continuat „cel puțin pentru moment”. Două dintre surse au indicat că Putin este „probabil” să escaladeze conflictul, aflat în al cincilea an, una dintre ele vorbind despre o „probabilitate ridicată” ca escaladarea să aibă loc în următoarele luni.
În același timp, președintele SUA, Donald Trump, a spus luni că Putin ar dori încheierea războiului și că o soluționare ar fi „mai aproape decât își dau seama oamenii”. Săptămâna trecută, Trump a avut convorbiri telefonice separate cu Putin și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, iar miercuri s-a întâlnit cu Zelenski la summitul NATO, unde liderul ucrainean a afirmat că au discutat „idei pentru a aduce pacea mai aproape”. Casa Albă nu a răspuns solicitărilor Reuters de a comenta informațiile.
Una dintre persoanele familiarizate cu modul de gândire al lui Putin a spus că acesta „și-a întărit poziția” și rămâne hotărât să își atingă obiectivul militar principal: cucerirea restului regiunii Donbas din estul Ucrainei. În același timp, înaintarea trupelor ruse ar fi încetinit în acest an, potrivit relatării.
Aceeași sursă a mai afirmat că Putin i-ar fi mustrat recent pe mai mulți consilieri care au propus un compromis bazat pe o încetare a focului de-a lungul actualei linii a frontului. O a doua sursă a susținut că liderul de la Kremlin este convins că Rusia va cuceri în curând întregul Donbas.
În luna iunie, Putin a respins public apelul lansat de Zelenski pentru o întâlnire și pentru un armistițiu.
Recomandate
Moscova transmite că războiul se oprește doar în condițiile impuse de Kremlin , iar mesajul reduce spațiul de negociere și prelungește incertitudinea pentru regiune, inclusiv pe zona de sancțiuni și securitate energetică, potrivit HotNews . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a declarat joi că Rusia va continua războiul împotriva Ucrainei până la îndeplinirea obiectivelor stabilite de Vladimir Putin în iunie 2024, relatează The Moscow Times . Lavrov a făcut afirmațiile într-o conferință de presă comună cu omoloaga sa din Mozambic, Maria Lucas. Condițiile invocate de Kremlin pentru oprirea luptelor În discursul din 2024 la care face trimitere Lavrov, Putin a cerut, între altele: retragerea trupelor ucrainene din Donețk, Luhansk, Zaporijie și Herson (regiuni pe care Rusia nu le controla integral); recunoașterea acestor regiuni și a Crimeei ca teritorii rusești; renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO; „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Putin a susținut atunci că, odată îndeplinite condițiile, ar ordona „imediat” un armistițiu. Tot în iunie 2024, el a cerut și ridicarea tuturor sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei și a avertizat că, dacă aceste cerințe sunt respinse, „situația de pe teren se va schimba, iar condițiile de negociere vor fi diferite”. Acuzații la adresa Occidentului și refuzul „garanțiilor” Lavrov a acuzat țările occidentale că „simulează o disponibilitate de a negocia”, dar folosesc ultimatumuri împotriva Rusiei. El a mai afirmat că acordurile anterioare (2014, 2015, 2019 și 2022) ar fi fost „distruse” de Occident, motiv pentru care „rezerva de bunăvoință și speranță” a Moscovei ar fi „complet epuizată”, iar Rusia nu va mai avea încredere în garanțiile occidentale. Contrastul cu mesajele lui Trump și semnalele de escaladare Declarațiile vin la o zi după ce Donald Trump a sugerat, la summitul NATO de la Ankara, că un armistițiu ar fi posibil și că ar urma să discute cu Vladimir Putin după o întâlnire cu Volodimir Zelenski. Trump a spus că liderul de la Kremlin își dorește sfârșitul războiului. În paralel, Reuters a relatat, citând surse apropiate Kremlinului, că Putin ar fi respins apelurile de a negocia pacea, iar atacurile recente cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor și porturilor din Rusia i-ar fi întărit hotărârea de a continua războiul „cel puțin deocamdată”. Două surse au vorbit despre o posibilă escaladare în următoarele luni, una indicând o „probabilitate ridicată”. Potrivit uneia dintre sursele citate de Reuters, Putin ar fi „încăpățânat” să atingă obiectivul de a cuceri restul Donbasului, în condițiile în care înaintarea forțelor ruse ar fi încetinit anul acesta. O altă sursă a afirmat că Putin ar crede că Rusia va cuceri în curând Donbasul. [...]
Rusia își extinde „zona tampon” în Ucraina, semnalând o prelungire a războiului potrivit HotNews , care relatează declarațiile Kremlinului despre următorul pas operațional: securizarea unei fâșii mai largi de teritoriu, prezentată ca răspuns la „escaladarea” acțiunilor Kievului. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus vineri că Vladimir Putin rămâne „deschis” atingerii obiectivelor Rusiei prin diplomație, dar că Moscova își continuă campania militară și își creează o zonă tampon mai extinsă în Ucraina. În același timp, Peskov a susținut că Rusia consideră că Ucraina „nu dorește negocieri” în acest moment, motiv pentru care operațiunile militare continuă. Ce a declanșat mesajul Kremlinului Declarațiile vin după un material Reuters publicat cu o zi înainte, care cita trei surse apropiate Kremlinului. Potrivit acestora, atacurile recente cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor de petrol și porturilor rusești ar fi consolidat hotărârea lui Putin de a continua războiul, „cel puțin pentru moment”. Dimensiunea politică: discuția Trump–Putin, încă neloc În paralel, Donald Trump a sugerat la summitul NATO de la Ankara că un armistițiu ar fi posibil și a spus că intenționează să discute cu Putin după întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Peskov a anunțat însă vineri că discuția telefonică Trump–Putin nu a avut încă loc. Linia oficială a Moscovei: războiul continuă până la „obiectivele” din 2024 Joi, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat că Rusia va continua războiul până la îndeplinirea obiectivelor stabilite de Putin în iunie 2024, descrise în articol ca echivalând, în esență, cu capitularea completă a Kievului. În acel set de condiții, Putin a cerut, între altele: retragerea trupelor ucrainene din Donețk, Luhansk, Zaporijie și Herson; recunoașterea acestor regiuni și a Crimeei ca teritorii rusești; refuzul Ucrainei de a adera la NATO; „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Putin a afirmat că, odată îndeplinite aceste condiții, ar ordona „imediat” un armistițiu. Reuters: surse din anturajul Kremlinului vorbesc despre risc de escaladare Într-o evaluare separată citată în articol, Reuters a relatat că Putin ar fi respins apelurile de a negocia pacea, iar două surse (sub protecția anonimatului) au indicat o disponibilitate de escaladare în lunile următoare, una dintre ele invocând o „probabilitate ridicată” de intensificare. O altă sursă a spus că Putin ar fi „încăpățânat” să atingă obiectivul-cheie de a cuceri restul Donbasului, în contextul în care înaintarea forțelor ruse ar fi încetinit în acest an. În ansamblu, mesajul despre extinderea „zonei tampon” indică o orientare operațională spre consolidarea controlului teritorial, în timp ce condițiile politice enunțate de Moscova rămân la un nivel care face improbabilă o negociere rapidă, cel puțin pe termen scurt. [...]
Atacurile Ucrainei asupra infrastructurii petroliere rusești împing conflictul spre o zonă cu risc de escaladare regională , inclusiv prin amenințări care vizează baze NATO din România, potrivit relatărilor din Euronews . Ucraina lovește rafinării și depozite de petrol „tot mai adânc” în interiorul Rusiei, iar președintele Volodimir Zelenski susține că aceste atacuri vor continua, pentru ca Rusia „să simtă tot mai tare costul războiului”. În acest context, publicația notează că, potrivit unor surse citate de agenția Reuters, președintele rus Vladimir Putin ar fi „înfuriat” de loviturile asupra infrastructurii petroliere. Lovituri la sute și mii de kilometri de front Zelenski afirmă că forțele ucrainene au vizat mai multe obiective energetice la distanțe mari față de linia frontului, inclusiv: două depozite de petrol la circa 500 km de front; un rezervor la 800 km de front; o stație de pompare la aproape 1.500 km de graniță; un terminal de încărcare a petrolului din regiunea Rostov. Mesajul transmis de liderul ucrainean, publicat alături de imagini pe platforma X, leagă explicit aceste atacuri de ideea „aducerii realității războiului” înapoi în Rusia, ca răspuns la prelungirea conflictului. Avertismentul de escaladare: România, menționată între posibile ținte Pe fondul acestor atacuri, Euronews relatează că, potrivit mai multor surse citate de Reuters, ar putea urma „o nouă escaladare” în lunile următoare. Un fost general rus, Andrei Ilnițki, este citat cu ideea că posibile ținte ar include baze NATO din România și din statele baltice, dar și companii europene unde se produc drone și rachete cu rază lungă pentru Ucraina. În același tablou, este menționată și nemulțumirea Moscovei față de perspectiva ca Ucraina să își fabrice muniția pentru sistemele americane antirachetă. Kremlinul: SUA continuă livrările de armament, dar ar vrea pace Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, spune că este „evident” că Statele Unite continuă să furnizeze „arme și tehnologie militară Ucrainei la scară largă” și susține că poziția Washingtonului ar fi „oarecum ambivalentă”, în sensul că, „spre deosebire de europeni”, SUA ar păstra dorința de a facilita un proces de pace. Totodată, Kremlinul afirmă că Vladimir Putin rămâne dispus să discute din nou la telefon cu președintele american despre conflict. Separat, într-o ședință a Consiliului de Securitate al ONU dedicată Ucrainei, Statele Unite au cerut un armistițiu imediat și o încheiere negociată a războiului „cât mai curând posibil”, potrivit aceleiași relatări. [...]
Avertismentul președintelui ceh ridică riscul unei extinderi a conflictului spre infrastructură NATO și UE , într-un interval de „două luni” în care Ucraina ar trebui să împingă discuțiile de pace, potrivit Antena 3 . Miza pentru regiune, inclusiv pentru România, este că o eventuală escaladare ar putea include nu doar intensificarea războiului, ci și ținte legate de NATO sau de capacități industriale din Uniunea Europeană. Președintele Cehiei, Petr Pavel , a declarat pentru The Telegraph că există o „fereastră” de aproximativ două luni pentru reluarea negocierilor, altfel Rusia ar putea escalada. În evaluarea sa, Vladimir Putin ar putea anunța o mobilizare generală după alegerile parlamentare din Rusia, programate pe 20 septembrie , întrucât o astfel de măsură ar fi „profund nepopulară” înainte de scrutin. „Cred că avem o fereastră pentru a continua să insistăm și să transmitem Rusiei un mesaj clar că suntem dispuși să începem negocierile.” „Președintele Putin cu greu va declara mobilizarea înainte, dar odată ce alegerile se vor termina, fereastra se va micșora.” De ce contează pentru România și companiile din regiune În același material este menționat și un scenariu de escaladare cu implicații directe pentru flancul estic: un editorial publicat în revista Kommersant ar susține că Rusia ar putea decide o nouă etapă a războiului care să includă lovirea bazelor NATO din România sau din țările baltice, precum și a fabricilor din Uniunea Europeană care produc drone și rachete cu rază lungă folosite de armata ucraineană. Informația este prezentată ca opinie editorială, nu ca decizie oficială. Separat, Pavel a argumentat că presiunea asupra Rusiei ar crește pe fondul atacurilor ucrainene în adâncimea teritoriului rus, inclusiv asupra unor instalații energetice, ceea ce ar putea crea condiții pentru negocieri. Contextul invocat: atacuri cu drone și tensiuni interne în Rusia Potrivit declarațiilor citate, în ultima lună dronele ucrainene ar fi lovit Moscova, petroliere rusești care încercau să reaprovizioneze Crimeea cu combustibil și ar fi provocat un incendiu la o rafinărie de petrol din vestul Siberiei. Materialul mai notează că, deși sondatorii „prietenoși cu Kremlinul” ar indica menținerea încrederii în Putin, aceasta ar fi scăzut la 69%, cel mai redus nivel de la invazia din 2022. În același context sunt menționate cozi la benzinării și tensiuni legate de combustibil. Ce urmează Mesajul central al președintelui ceh este că aliații ar trebui să combine sprijinul militar pentru Ucraina cu eforturi diplomatice pentru a împinge Rusia spre negocieri „în următoarele săptămâni”, înainte ca perioada de după alegerile din Rusia să reducă spațiul de manevră și să crească probabilitatea unor decizii de escaladare. [...]
SUA promit Ucrainei licență pentru producția sistemelor Patriot , o schimbare de poziție cu potențial operațional major pentru apărarea antiaeriană a Kievului, anunțată de președintele Donald Trump la finalul summitului NATO din Ankara, potrivit NPR . Decizia ar permite Ucrainei să producă local sisteme Patriot, folosite pentru apărarea împotriva atacurilor cu rachete ale Rusiei, într-un moment în care aceste echipamente sunt scumpe, foarte căutate și au timpi lungi de fabricație. În material se arată că SUA au rezistat până acum ideii de a permite producția în afara țării, ceea ce face anunțul o răsturnare de poziție. În cadrul unei conferințe de presă alături de Volodîmîr Zelenski, Trump a descris întâlnirea într-un ton mai conciliant decât episoadele anterioare și a spus că un acord pentru încheierea războiului ar fi „la orizont”, adăugând că SUA vor lucra la „un fel de pachet de securitate” pentru Ucraina. „Le vom da dreptul să facă Patriots. Le vom arăta cum să o facă. Cred că le pot produce destul de repede”, a spus Trump. De ce contează: producție locală într-o piață cu blocaje și cerere ridicată Din perspectiva capacității militare, licența ar putea reduce dependența Ucrainei de livrări externe și ar putea accelera completarea stocurilor, într-un context în care Patriot sunt greu de obținut și necesită timp pentru producție. NPR notează că Zelenski a cerut ani la rând mai multe sisteme Patriot, iar mai recent a solicitat explicit o licență pentru a le fabrica în Ucraina. Contextul summitului: presiune pe aliați și ținte de cheltuieli mai mari Anunțul privind Patriot a venit după o zi în care Trump a criticat parteneri europeni pe mai multe teme, inclusiv pentru lipsa de sprijin față de campania SUA în Iran și pentru poziționări legate de Groenlanda. Spre final, președintele american a vorbit însă despre unitate și a lăudat progresele statelor membre în creșterea cheltuielilor de apărare. În același timp, secretarul general NATO, Mark Rutte, a încercat să mențină sprijinul lui Trump pentru alianță și a indicat că aliații europeni și Canada au accelerat creșterea bugetelor militare. Materialul menționează că la summitul de anul trecut aliații au convenit o țintă de 5% din PIB pentru apărare (3,5% pentru bugete de apărare și 1,5% pentru infrastructură), dar că unele state încă se luptă să atingă vechiul prag de 2% din PIB. Ce urmează și ce rămâne neclar NPR nu oferă detalii despre calendarul licenței, condițiile tehnice sau volumul potențial al producției, astfel că impactul concret va depinde de modul în care va fi implementat acordul și de capacitatea industrială pe care Ucraina o poate mobiliza în condiții de război. În declarația finală a summitului, liderii NATO au promis 80 de miliarde de dolari pentru a sprijini nevoile de apărare ale Ucrainei „în acest an și anul viitor”, pe fondul evaluărilor privind amenințarea pe termen lung reprezentată de Rusia pentru securitatea euro-atlantică. [...]
Zelenski mizează pe escaladarea atacurilor cu drone asupra Moscovei ca pârghie de negociere , iar întrebarea practică este dacă o astfel de presiune poate depăși capacitatea apărării antiaeriene ruse și poate produce efecte operaționale în spatele frontului, potrivit Meduza . Într-o ediție video a emisiunii „Ce s-a întâmplat”, prezentatorul Vladislav Gorin discută cu expertul militar Dmitri Kuzneț despre afirmația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , care sugerează că trecerea de la atacuri cu „o sută” de drone la „o mie” îndreptate spre Moscova ar putea schimba calculul Kremlinului și ar putea împinge Rusia spre un acord de pace. Ce ar schimba, concret, „o mie de drone” Materialul pune accent pe dimensiunea operațională: dacă un volum mult mai mare de drone ar putea „satura” (depăși prin număr) sistemele de apărare antiaeriană ale Rusiei și ar crește probabilitatea ca unele aparate să ajungă la ținte din adâncimea teritoriului rus. Discuția este centrată pe întrebarea dacă această intensificare ar modifica raportul de costuri și riscuri pentru Rusia, în special în jurul capitalei. Riscul pentru infrastructura din spatele frontului, spre iarnă Un alt fir al discuției este perspectiva sezonului rece: dacă loviturile asupra „spatelui” (infrastructurii din interiorul Rusiei) ar putea duce la întreruperi de electricitate și căldură. În acest context, apare și întrebarea dacă autoritățile și populația ar trebui să se pregătească pentru astfel de perturbări. Context militar: puncte fierbinți pe front Pe lângă tema dronelor, episodul include și o trecere în revistă a situației din jurul orașului Konstantinovka, precum și identificarea celor mai periculoase puncte ale ofensivei ruse, plus răspunsuri la întrebările publicului. Materialul nu oferă o concluzie „da/nu” privind posibilitatea ca Ucraina să forțeze Rusia să încheie războiul, ci structurează discuția în jurul condițiilor militare care ar putea face această presiune credibilă — în special capacitatea de a menține și amplifica loviturile cu drone și efectul lor asupra apărării antiaeriene și infrastructurii. [...]
