Știri
Știri din categoria Externe
Rusia se oferă să medieze conflictul din Orientul Mijlociu după eșecul negocierilor de pace dintre SUA și Iran de la Islamabad, potrivit Agerpres, care citează un comunicat al Kremlinului.
Vladimir Putin i-a transmis, într-o convorbire telefonică, președintelui iranian Masoud Pezeshkian că este pregătit să participe la o mediere și să „faciliteze căutarea unei soluții politice și diplomatice” pentru o „pace justă și durabilă” în regiune, conform comunicatului.
Convorbirea a avut loc la câteva ore după ce vicepreședintele american JD Vance a anunțat că negocierile de la Islamabad – primul contact direct la cel mai înalt nivel între SUA și Iran din ultimii 47 de ani – s-au încheiat duminică dimineață, după 21 de ore de dialog, fără un acord.
Potrivit lui Vance, care nu a oferit detalii despre conținutul discuțiilor, principalul obstacol a fost faptul că Iranul nu s-a angajat să nu urmărească obținerea unei arme nucleare pe termen lung.
Un oficial american a declarat duminică faptul că toți membrii delegației americane au părăsit Islamabadul. Anunțul a fost făcut în timpul unei escale tehnice la baza aeriană Ramstein, în Germania, a unui avion Air Force 2, la bordul căruia se afla JD Vance. Acesta a participat la negocieri alături de emisarul american Steve Witkoff și de Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump.
Recomandate
Rusia își oferă medierea în Orientul Mijlociu după eșecul negocierilor dintre SUA și Iran, într-o mișcare care poate redesena canalele de negociere și influența regională, potrivit HotNews . Președintele rus Vladimir Putin a discutat telefonic cu omologul său iranian, Masoud Pezeshkian , despre negocierile dintre Iran și SUA desfășurate la Islamabad, informație transmisă de agenția rusă Interfax și preluată de Reuters. În cadrul convorbirii, Putin a spus că Rusia este pregătită să medieze un acord privind Orientul Mijlociu. Convorbirea a avut loc la câteva ore după ce vicepreședintele SUA, JD Vance , a anunțat că echipa americană părăsește Pakistanul fără un acord cu Iranul. Negocierile s-au încheiat după 21 de ore, iar armistițiul de două săptămâni aflat în vigoare este „sub semnul întrebării”, potrivit Reuters. Ce au transmis părțile după negocieri JD Vance a spus că discuțiile s-au încheiat fără rezultat și a indicat că impactul ar fi mai mare pentru Iran decât pentru SUA. „Vestea proastă este că nu am ajuns la un acord, și cred că aceasta este o veste proastă pentru Iran mult mai mult decât este pentru Statele Unite ale Americii” „Așadar, ne întoarcem în Statele Unite fără să fi ajuns la un acord. Am clarificat foarte bine care sunt limitele noastre” De partea iraniană, agenția Tasnim a afirmat că cererile „excesive” ale SUA au împiedicat ajungerea la un acord și că negocierile s-au încheiat. Totuși, înainte de declarațiile lui Vance, guvernul iranian a susținut într-o postare pe X că negocierile vor continua, iar experții tehnici de pe ambele părți vor face schimb de documente. De ce contează oferta Rusiei În contextul blocajului SUA–Iran și al incertitudinii privind armistițiul, oferta Moscovei de mediere indică o tentativă de a se poziționa ca intermediar într-un dosar cu miză regională majoră. Din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate condițiile concrete ale unei eventuale medieri și nici dacă Washingtonul sau Teheranul au acceptat ideea. [...]
Negocierile SUA–Iran de la Islamabad au pornit sub semnul neîncrederii, ceea ce reduce șansele unui acord rapid și prelungește incertitudinea regională , potrivit news.ro . Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian al Afacerilor Externe, Esmaeil Baghaei , a spus că discuțiile s-au desfășurat într-o „atmosferă plină de neîncredere, suspiciune și îndoială”. Oficialul iranian a afirmat că „nimeni nu se aștepta” ca Statele Unite și Iranul să ajungă la un acord încă din prima rundă de negocieri, desfășurată la Islamabad. Declarațiile au fost făcute pentru Rețeaua de știri a studenților, controlată de statul iranian. De ce contează: semnal că procesul va fi mai lung Baghaei a legat climatul negocierilor de contextul recent: discuțiile au avut loc după mai bine de 40 de zile de „război impus” și la scurt timp după intrarea în vigoare a armistițiului. Mesajul transmis este că premisele politice pentru un compromis rapid sunt slabe, chiar dacă dialogul a fost reluat. Ce spune Teheranul despre pașii următori În același mesaj, oficialul a insistat că nu ar fi trebuit să existe așteptări pentru un acord „într-o singură sesiune”: „Nu ar fi trebuit să ne aşteptăm de la început că vom putea ajunge la un acord într-o singură sesiune. Nu cred că cineva avea astfel de aşteptări.” Totuși, Baghaei a adăugat că „diplomația nu se termină niciodată”, sugerând că Iranul vede negocierile ca pe un proces, nu ca pe o rezolvare imediată. Pentru context suplimentar despre reacția Pakistanului, news.ro trimite la un material separat: Pakistanul îndeamnă SUA şi Iranul să respecte armistiţiul de două săptămâni, în ciuda eşecului de la Islamabad . [...]
Amenințările lui Donald Trump privind lovirea infrastructurii civile din Iran ar putea intra în zona crimelor de război , potrivit avertismentelor invocate în relatarea news.ro , după o intervenție a fostului președinte american la Fox News , în care a susținut că Teheranul „se va întoarce la masa negocierilor” și a reluat scenarii de atac asupra unor obiective esențiale pentru populație. Trump a declarat, în emisiunea „Sunday Morning Futures with Maria Bartiromo”, că anticipează revenirea Iranului la negocieri și că SUA ar obține „tot ce vrem”, argumentând că Teheranul „nu are niciun atu”. El a susținut totodată că o amenințare formulată anterior, potrivit căreia „o întreagă civilizație va muri”, ar fi fost factorul care a determinat Iranul să accepte discuțiile. Declarațiile vin după ce discuțiile dintre SUA și Iran s-au încheiat în Pakistan fără un acord, context în care Trump a reluat amenințările privind țintirea infrastructurii energetice a Iranului. El a afirmat că ar putea „distruge Iranul într-o singură zi” și că, „într-o oră”, ar putea distruge infrastructura energetică, inclusiv centralele electrice, adăugând că reconstrucția ar dura „10 ani”. A menționat și podurile ca potențiale ținte. Ținte invocate și riscuri de încălcare a dreptului internațional În aceeași intervenție, Trump a spus că infrastructura militară a Iranului ar fi fost practic „distrusă” după „peste 40 de zile de război cu Statele Unite”, dar că ar mai exista ținte pentru o acțiune militară americană, între care: stații de desalinizare a apei; rețeaua electrică; poduri; „câteva fabrici de rachete”. El a afirmat, de asemenea, că „singurul lucru care a mai rămas este apa lor”, iar lovirea acesteia „ar avea efecte devastatoare”. Pe acest fundal, în material este citată Agnès Callamard, secretar general al Amnesty International , care a avertizat săptămâna trecută că atacarea intenționată a infrastructurii civile constituie crime de război în dreptul internațional. Callamard a mai spus că, și atunci când infrastructura civilă ar putea fi considerată țintă militară, atacul este interzis dacă poate produce daune disproporționate civililor, menționând explicit energia, apa și infrastructura indispensabilă vieții civile (inclusiv funcționarea spitalelor și lanțurile de aprovizionare cu alimente). De ce contează Dincolo de retorica politică, lista de obiective invocată de Trump mută discuția în zona conformității cu dreptul internațional umanitar: infrastructura energetică, alimentarea cu apă și rețeaua electrică sunt sisteme critice pentru populație, iar amenințarea cu lovirea lor ridică un risc major de escaladare și de consecințe juridice și diplomatice, dacă ar fi pusă în aplicare. [...]
Donald Trump a spus că Marina SUA va începe „imediat” blocarea Strâmtorii Hormuz , o escaladare cu potențial major asupra fluxurilor energetice globale, după ce negocierile de pace cu Iranul nu au produs un acord care să închidă războiul și să stabilizeze armistițiul fragil, potrivit Reuters . Într-o postare pe Truth Social, Trump a afirmat că SUA vor interzice accesul navelor care încearcă să intre sau să iasă din strâmtoare și că vor „intercepta” orice vas aflat în ape internaționale care a plătit un „taxă” către Iran. Totodată, el a spus că Marina americană va începe să distrugă minele pe care susține că iranienii le-au plasat în zonă. Strâmtoarea Hormuz este un punct de strangulare pentru aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu energie, iar Iranul a blocat-o, notează Reuters. De ce contează: risc direct pentru transportul de energie și pentru costurile economiei globale Miza imediată este funcționarea unei rute maritime esențiale pentru exporturile de petrol și gaze din Golf. Reuters amintește că cele șase săptămâni de lupte au „zguduit economia globală” și au împins prețurile petrolului în sus, iar o blocadă efectivă ar amplifica presiunea asupra piețelor și a lanțurilor de aprovizionare. În același timp, datele de transport citate de Reuters arată că, sâmbătă, trei superpetroliere încărcate au tranzitat strâmtoarea, într-un semnal că unele fluxuri au continuat în pofida tensiunilor. Totuși, „sute” de tancuri petroliere ar fi încă blocate în Golf, în așteptarea ieșirii în perioada armistițiului de două săptămâni. Negocierile au eșuat, iar armistițiul rămâne vulnerabil Discuțiile din Islamabad – primele întâlniri directe SUA–Iran în mai bine de un deceniu și cele mai importante de la Revoluția Islamică din 1979 – nu au dus la un acord pentru a opri războiul, iar ambele părți s-au acuzat reciproc pentru impas. Vicepreședintele JD Vance, care a condus delegația americană, a spus că Iranul a refuzat termenii SUA, inclusiv angajamentul de a nu construi arme nucleare. De partea cealaltă, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a afirmat că SUA nu au reușit să câștige încrederea Teheranului, deși delegația iraniană ar fi prezentat „inițiative orientate spre viitor”. Agenția semioficială iraniană Tasnim a pus blocajul pe seama cererilor „excesive” ale SUA, potrivit Reuters. Cererile Iranului și obiectivele minime ale SUA Potrivit Reuters, Teheranul cere: control asupra Strâmtorii Hormuz; plata unor reparații de război; un armistițiu regional, inclusiv în Liban; eliberarea activelor înghețate în străinătate; posibilitatea de a colecta taxe de tranzit în Strâmtoarea Hormuz. În paralel, Trump și-a nuanțat în timp obiectivele, însă „minimul” urmărit ar fi libertatea de navigație prin strâmtoare și slăbirea programului de îmbogățire nucleară al Iranului, astfel încât acesta să nu poată produce o bombă atomică, mai scrie Reuters. Iranul neagă de mult timp că urmărește construirea unei arme nucleare. Context regional: Libanul rămâne un front separat Chiar în timpul negocierilor, Israelul a continuat să lovească ținte ale Hezbollah în Liban, susținând că acel conflict nu intră sub incidența armistițiului Iran–SUA. Iranul spune că luptele din Liban trebuie să înceteze. Ministrul de externe al Pakistanului, Ishaq Dar, a declarat că menținerea armistițiului convenit marțea trecută este „imperativă”, în timp ce un ministru din cabinetul de securitate israelian a avertizat că „iranienii se joacă cu focul”, potrivit Reuters. [...]
Armistițiul de Paște dintre Ucraina și Rusia a rămas, în practică, o pauză limitată , după ce ambele părți s-au acuzat reciproc de mii de încălcări pe linia frontului, semn că încercările de „înghețare” a conflictului rămân fragile și greu de verificat, relatează Al Jazeera . Deși cele două state conveniseră un armistițiu pentru Paștele ortodox, „doar o relativă acalmie” s-a instalat de-a lungul frontului de 1.200 km (aprox. 1.931 km). Președintele rus Vladimir Putin a ordonat armistițiul joi, la mai bine de o săptămână după ce președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a propus oprirea ostilităților. Bilanțuri contradictorii: mii de „încălcări” raportate de ambele părți Statul Major al Ucrainei a transmis că, până la ora 07:00 în 12 aprilie, ar fi înregistrat 2.299 de încălcări ale armistițiului, inclusiv: 28 de acțiuni de asalt; 479 de bombardamente; 747 de lovituri cu drone de atac; 1.045 de lovituri cu drone FPV (drone ghidate prin cameră video, folosite la atacuri de precizie pe distanțe scurte). La rândul său, Ministerul rus al Apărării a acuzat Kievul de 1.971 de încălcări, raportate pentru intervalul dintre ora 16:00 (ora Moscovei) și 08:00 în 12 aprilie, susținând că Ucraina ar fi folosit artilerie sau tancuri de 258 de ori, ar fi lansat 1.329 de atacuri cu drone FPV și ar fi aruncat muniții „de diverse tipuri” în 375 de episoade, „în special” cu drone. Moscova a mai afirmat că a respins „trei atacuri nocturne” și „patru încercări de înaintare” ale forțelor ucrainene. Efectul limitat al armistițiului și presiunea pentru prelungire În pofida acuzațiilor, armata ucraineană a indicat un semnal de reducere a intensității: nu ar fi fost înregistrate atacuri la distanță cu drone Shahed, bombardamente aeriene ghidate sau lovituri cu rachete. În regiunea Harkiv, un ofițer ucrainean a descris situația drept „destul de calmă” în sectorul său, deși armistițiul nu ar fi fost respectat „pe deplin”. Armistițiul urma să dureze 32 de ore, de sâmbătă 16:00 (13:00 GMT) până la finalul zilei de duminică, potrivit Kremlinului. Zelenski a cerut însă un armistițiu mai lung, afirmând că decizia este la Moscova. Separat, în regiunea rusă Kursk, guvernatorul Alexander Khinshtein a acuzat Ucraina că a lovit cu o dronă o benzinărie din orașul Lgov, rănind trei persoane, inclusiv un bebeluș. Poziția Kremlinului: fără prelungire „fără acceptarea termenilor” Kremlinul a transmis că Rusia nu va prelungi armistițiul decât dacă Ucraina acceptă condițiile Moscovei. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat – potrivit agențiilor ruse de presă – că „pacea durabilă” ar fi posibilă doar dacă Rusia își „asigură interesele” și își atinge obiectivele inițiale, adăugând că operațiunea militară va continua după expirarea armistițiului. Peskov a mai spus că trupele ruse ar mai avea nevoie să preia controlul asupra a 17–18% din regiunea ucraineană Donetsk disputată. Context: negocieri blocate și disputa asupra teritoriului Materialul notează că mai multe runde de negocieri intermediate de SUA nu au adus părțile mai aproape de un acord, iar procesul s-a împotmolit și mai mult după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, pe fondul mutării atenției Washingtonului către Iran. În paralel, diferențele privind teritoriul rămân centrale: Ucraina propune înghețarea conflictului pe actualele linii ale frontului, în timp ce Rusia respinge ideea și insistă asupra întregii regiuni Donetsk, cerere pe care Kievul o consideră inacceptabilă. [...]
Eșecul negocierilor directe SUA–Iran de la Islamabad prelungește incertitudinea de securitate în regiune , după ce Teheranul a acuzat Washingtonul că nu a reușit să câștige încrederea delegației iraniene, potrivit Agerpres . Mohammad Bagher Ghalibaf , președintele parlamentului de la Teheran și șeful delegației iraniene, a declarat pe rețeaua X că partea iraniană a venit cu „inițiative constructive”, însă „cealaltă parte nu a reușit să câștige încrederea delegației iraniene” în această rundă de discuții. El a susținut că Iranul are „bunăvoința și determinarea necesare”, dar nu are încredere în cealaltă parte din cauza experiențelor din războaiele anterioare. În același timp, Ghalibaf a mulțumit Pakistanului pentru rolul de mediator, la câteva ore după ce discuțiile de la Islamabad s-au încheiat fără un acord. Ce s-a întâmplat la masa negocierilor Negocierile directe dintre SUA și Iran s-au încheiat duminică dimineață fără rezultat. Vicepreședintele american JD Vance a spus că, după 21 de ore de dialog, partea iraniană a decis să nu accepte condițiile SUA, iar Washingtonul ar fi lăsat Teheranului o propunere descrisă drept oferta finală. Vance nu a oferit detalii despre conținutul negocierilor, dar a indicat drept principal obstacol lipsa unui angajament al Iranului că nu va urmări obținerea unei arme nucleare pe termen lung. De ce contează Schimbul de acuzații și lipsa unui acord mențin tensiunile politice și de securitate într-un dosar cu impact regional, în condițiile în care Teheranul invocă explicit problema „încrederii” ca blocaj, iar Washingtonul pune accentul pe garanții privind programul nuclear. În absența unui compromis, perspectiva reluării rapide a discuțiilor rămâne neclară pe baza informațiilor din sursă. [...]
