Știri
Știri din categoria Externe
Germania spune că Rusia nu e pregătită pentru negocieri de pace, iar mesajul menține ridicat riscul de prelungire a războiului și, implicit, al presiunilor asupra fluxurilor de cereale și asupra securității în Europa, potrivit Antena 3. Declarația a fost făcută de ministrul german de Externe, Johann Wadephul, după o întâlnire cu omologul său rus, Serghei Lavrov, în marja Adunării Generale a ONU de la New York.
Wadephul a afirmat că Berlinul „vorbește” cu Moscova, dar că Rusia „nu arată în acest moment disponibilitatea de a adopta o poziție constructivă de negociere”. În același timp, ministrul german a reiterat sprijinul „absolut de neclintit” al Germaniei pentru Kiev.
În discuția descrisă ca „tensionată”, Wadephul a ridicat două teme punctuale, pe lângă subiectul central al războiului:
Ministrul german a spus că, în pofida lipsei de disponibilitate a Rusiei de a pune capăt războiului, este „corect” ca dialogul să continue, pe care l-a numit „misiunea diplomației”.
Lavrov a declarat că întâlnirea nu a adus niciun progres și a susținut că, din declarațiile publice ale Berlinului, „nu am auzit nimic nou”. Tot el a spus că Wadephul i-ar fi făcut un „reproș” legat de drona de la Leipzig.
Separat, după o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, Lavrov a afirmat că Moscova nu intenționează să suspende acțiunile militare pe durata negocierilor, „indiferent de formatul acestora”, pentru a nu oferi Ucrainei un „răgaz”.
Întâlnirea Wadephul–Lavrov a avut loc pe 26 septembrie, la New York, și a durat 20 de minute. Ministerul rus de Externe a precizat că discuția a fost solicitată de partea germană și că agenda a inclus relațiile bilaterale și războiul din Ucraina.
Înainte de întrevederea cu ministrul german, Lavrov se întâlnise cu secretarul de stat american Marco Rubio. Din informațiile prezentate de sursă nu reiese existența unui calendar de negocieri sau a unor pași concreți agreați după discuția de la ONU.
Recomandate
Ucraina anticipează un nou schimb major de prizonieri cu Rusia, posibil chiar săptămâna viitoare , într-unul dintre puținele canale de cooperare care au rămas funcționale între cele două părți, potrivit Kyiv Post . Șeful Biroului Prezidențial, Kirilo Budanov , a declarat duminică, 27 septembrie, pentru Novyny.LIVE, că schimbul „ar trebui să se întâmple foarte repede”, estimând un orizont de „în următoarea săptămână”. Informația a fost preluată și de RBC-Ukraine, însă Budanov nu a oferit detalii despre data exactă sau amploarea schimbului. Moscova nu confirmase independent, la momentul relatării, pregătirea acestui schimb. De ce contează: schimburile de prizonieri rămân un canal rar de dialog În condițiile în care eforturile mai largi de pace sunt blocate, schimburile de prizonieri au rămas „una dintre puținele zone” în care Kievul și Moscova continuă să coopereze, potrivit unor declarații anterioare ale lui Budanov, citate în material. Tot el a spus, într-o intervenție din 29 august, că războiul va continua „cu siguranță” pe durata iernii, respingând așteptările privind o încetare a focului pe termen scurt și calificând drept „nerealistă” o înghețare imediată a conflictului, din cauza refuzului Rusiei de a opri războiul. Context: ultimele schimburi cunoscute și dimensiunea lor Materialul trece în revistă câteva dintre schimburile recente: 24 august : Ucraina a adus acasă 10 militari prin Belarus, potrivit RBC-Ukraine. Toți luptaseră în sectorul Donețk și fuseseră declarați dispăruți (doi din 2024 și opt din 2025). Eliberarea a fost descrisă ca o etapă specială a unui schimb convenit între părți. 10 august : Ucraina și Rusia au schimbat 103 prizonieri de fiecare parte . De partea ucraineană, au fost eliberați militari din Forțele Armate, Poliția de Frontieră și Garda Națională, care luptaseră la Mariupol și în alte regiuni. aprilie : Budanov a anunțat pregătirea unui nou schimb la scurt timp după ce Ucraina a repatriat 182 de persoane în cadrul celui de-al 72-lea schimb : 175 militari și șapte civili , mulți aflați în captivitate din 2022, inclusiv apărători ai Mariupolului și ai centralei de la Cernobîl. Atunci, Budanov a invocat „întârzieri birocratice” de partea rusă ca motiv pentru care un grup mai mare nu a putut fi returnat imediat. Un element suplimentar: prezența cetățenilor străini în rândul prizonierilor Potrivit proiectului ucrainean „I Want to Live”, care încurajează soldații ruși să se predea, unul din 10 prizonieri de război deținuți în Ucraina este cetățean străin . În septembrie, printre prizonierii ruși aflați în Ucraina erau menționați cetățeni din 55 de țări . În același context, proiectul susține că aproape 29.000 de străini au semnat contracte cu forțele armate ruse de la începutul invaziei pe scară largă din 2022, pe fondul extinderii recrutării către persoane vulnerabile economic din țări mai sărace. Ce urmează Dacă schimbul anunțat de Budanov se concretizează „în următoarea săptămână”, el ar confirma continuitatea acestui canal de negociere punctuală, în pofida lipsei de progrese pe o agendă mai largă. Deocamdată, dimensiunea și calendarul exact rămân neclare, iar Rusia nu confirmase public planul la momentul publicării. [...]
Rusia ar urma să aloce 12 miliarde de dolari (aprox. 54 miliarde lei) pentru drone de atac în 2027 , un semnal că Moscova își bugetează continuarea războiului și mizează pe producția de masă a dronelor cu motor cu reacție și a munițiilor de tip „loitering”, potrivit news.ro , care citează declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și informații ale serviciilor militare ucrainene. Zelenski a spus că serviciile de informații ucrainene ar fi obținut documente interne rusești privind volumele de armament pregătite pentru anul viitor și fondurile alocate. În acest context, liderul de la Kiev a susținut că Rusia intenționează să cheltuiască 12 miliarde de dolari doar pe această categorie de arme. De ce contează: bugetarea dronelor indică o strategie de uzură Mesajul politic al Kievului este că nivelul cheltuielilor planificate pentru drone de atac sugerează că Rusia „nu se pregătește să pună capăt războiului cel puțin pentru moment”. În paralel, Zelenski a cerut partenerilor Ucrainei să crească presiunea prin sancțiuni și să consolideze eforturile comune de apărare împotriva dronelor. În ultimele luni, Rusia a folosit tot mai des drone cu propulsie cu reacție în atacurile asupra orașelor ucrainene, iar în unele lovituri asupra Kievului acestea ar fi reprezentat aproximativ două treimi din totalul dronelor lansate, potrivit declarațiilor citate. Răspunsul Ucrainei: drone de interceptare și acorduri externe Zelenski a afirmat că Ucraina își intensifică producția de drone de interceptare pentru a contracara utilizarea tot mai răspândită a dronelor rusești cu motor cu reacție. Potrivit acestuia, mai multe prototipuri sunt deja testate în condiții de luptă, iar unele ar putea deveni mijloace principale de apărare împotriva acestor arme. „Ne intensificăm producția și fabricarea componentelor. Va exista un răspuns”, a declarat Zelenski. Pe partea operațională, Zelenski a spus că Ucraina interceptează în prezent aproximativ 55% dintre dronele rusești Shahed cu propulsie cu reacție și că, în luna septembrie, au fost lansate împotriva Ucrainei peste 2.730 de astfel de drone. Ținta declarată este creșterea ratei de interceptare la nivelul obținut împotriva dronelor Shahed „convenționale”, pe care Zelenski îl plasează la peste 90%. Totodată, Ucraina a semnat 11 acorduri privind dronele, al 11-lea fiind încheiat cu Finlanda, la New York, în marja Adunării Generale a ONU. Zelenski a mai spus că se pregătește un al 12-lea acord, care ar urma să fie semnat în următoarele săptămâni. Context: atacuri intensificate și presiune pe infrastructura digitală Declarațiile vin pe fondul intensificării atacurilor rusești din ultimele zile, în pofida unor demersuri internaționale reînnoite pentru un armistițiu. În acest cadru, președintele SUA, Donald Trump, a cerut încetarea războiului în discursul de la Adunarea Generală a ONU din 22 septembrie, iar Zelenski a spus ulterior întâlnirii dintre cei doi că Ucraina este pregătită să accepte un armistițiu care să vizeze atacurile asupra infrastructurii energetice, dacă Rusia acceptă aceleași condiții. Separat, Zelenski a acuzat Rusia că desfășoară o campanie împotriva centrelor de date, infrastructurii și rețelelor de comunicații ucrainene, cu scopul de a lăsa populația fără internet și servicii digitale. El a indicat că atacurile asupra Kievului din 26 septembrie au provocat întreruperi ale conexiunii la internet în capitală și au perturbat accesul la unele servicii online. [...]
Atacurile repetate cu drone asupra Kievului cresc presiunea operațională pe apărarea aeriană a orașului , după ce Rusia a lovit capitala Ucrainei pentru a treia noapte consecutiv, iar o femeie a fost rănită, potrivit Mediafax . Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a declarat că mai multe unități de apărare aeriană au operat deasupra orașului în noaptea de sâmbătă spre duminică. În districtul Șevcenkivski, o dronă rusească a lovit o clădire rezidențială nelocuită, iar, potrivit The Kyiv Independent, impactul a provocat un incendiu. Incendiul a fost stins ulterior, însă echipele de urgență au continuat intervenția la fața locului. În același district, a izbucnit și un incendiu la un depozit, după ce a fost lovit de o dronă, a mai spus primarul. În districtul Solomianskyi, o dronă a căzut într-o zonă deschisă, iar unda de șoc a avariat o clădire rezidențială cu cinci etaje: au fost sparte geamuri și a fost deteriorată fațada, conform lui Kliciko. Serviciul de Urgență de Stat al Ucrainei a anunțat că o femeie a fost rănită în urma atacului și a avut nevoie de îngrijiri medicale. Context: a treia zi consecutivă de atacuri asupra capitalei Ofensiva din noaptea de sâmbătă spre duminică vine după o serie de atacuri cu drone asupra Kievului care ar fi început în noaptea de joi, potrivit sursei citate de Mediafax. Dronele rusești au continuat să vizeze orașul și sâmbătă, când au fost raportate pagube și victime suplimentare; până seara, oficialii ucraineni au declarat că cinci persoane au fost rănite în atacurile asupra capitalei din timpul zilei. [...]
Vladimir Putin condiționează reluarea negocierilor de pace de „interesele” Rusiei , într-un moment în care atacurile reciproce dintre Rusia și Ucraina se intensifică și cresc riscurile pentru infrastructură și securitatea regională, potrivit Reuters . Președintele rus a declarat, la Sankt Petersburg , că „toate propunerile” privind o înțelegere pentru războiul vechi de patru ani și jumătate „rămân pe masă”, inclusiv discuțiile despre un armistițiu și noi negocieri. În același timp, a spus că Moscova trebuie să evalueze ce este „în interesul” său înainte de a decide pașii următori. Putin a susținut că Rusia era pregătită să reia negocierile cu Kievul după alegerile parlamentare rusești de săptămâna trecută, dar că Ucraina ar fi lansat atacuri asupra Moscovei și ar fi lovit secții de votare. În acest context, liderul de la Kremlin a avertizat că Ucraina „va trebui să simtă consecințele” unui răspuns susținut. „Ei sunt cei care au început. Peste tot, pe fiecare front. Sunt acestea jucării, joacă de copii?” În replică, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a descris atacurile asupra Rusiei drept un răspuns „corect” la loviturile rusești asupra civililor și infrastructurii ucrainene și a cerut discuții directe pentru soluționarea războiului, notează Reuters. Escaladare pe două direcții: orașe ucrainene și ținte economice din Rusia Reuters arată că forțele ruse au continuat de mult timp loviturile asupra orașelor ucrainene, în principal noaptea, însă în ultimele săptămâni au vizat Kievul și alte localități cu baraje de drone și rachete pe parcursul zilei. Atacurile de vineri au ucis șapte persoane în capitala Ucrainei. Pe de altă parte, Ucraina a desfășurat de luni întregi o serie de lovituri asupra țintelor din Rusia, cu accent pe industria petrolieră și pe unități de retail, unele la distanțe de până la 3.000 km (aprox. 4.800 km) de granița ucraineană, potrivit aceleiași surse. Putin a mai afirmat că apelurile Kievului pentru încetarea focului și reluarea discuțiilor ar fi fost determinate și de dificultățile armatei ucrainene de a contracara dronele cu propulsie cu reacție, care zboară la altitudini mai mari și sunt mai greu de interceptat. Context diplomatic: Trump–Xi și APEC În declarațiile sale, Putin a comentat și discuțiile de la Washington dintre președintele SUA, Donald Trump, și președintele Chinei, Xi Jinping, spunând că Rusia ar saluta orice „acord de natură pozitivă” între Washington și Beijing. El a adăugat că participarea sa la viitorul summit APEC din China va depinde de evoluțiile interne din Rusia. [...]
Ucraina încearcă să taie finanțarea războiului prin presiune asupra cumpărătorilor de petrol rusesc , iar președintele Volodîmîr Zelenski le-a cerut explicit Chinei și Indiei să-și folosească influența asupra Moscovei, pe fondul unei intensificări a atacurilor rusești din ultima săptămână, potrivit Kyiv Post . Într-o declarație publicată duminică, 27 septembrie, pe Telegram (link în sursă), Zelenski a spus că Rusia a lansat „peste 2.200” de drone de atac, aproximativ 1.650 de bombe aeriene ghidate (KAB) și 38 de rachete asupra Ucrainei „doar în această săptămână”. El a adăugat că o parte semnificativă dintre rachetele folosite au fost balistice. De ce miza este China și India: petrolul și lanțurile de aprovizionare Zelenski a susținut că lipsește „o poziție constant puternică” din partea Chinei și Indiei, dar și a altor state mari din afara Occidentului, inclusiv Brazilia și Africa de Sud, precum și din partea unor țări din G20 și „Sudul Global”. Mesajul central: fiecare dintre aceste țări „are influență asupra Rusiei” și ar putea contribui la transformarea păcii „în realitate”. Contextul economic invocat de publicație este că China și India sunt cei mai mari cumpărători de țiței rusesc la nivel global , iar aceste achiziții generează venituri care ajută la susținerea efortului de război al Moscovei. În plus, materialul notează că Beijingul furnizează Rusiei componente folosite la fabricarea de armament, iar India rămâne unul dintre cei mai mari cumpărători de armament rusesc. Atacuri asupra infrastructurii civile și a centrelor de date În aceeași declarație, Zelenski a afirmat că loviturile rusești din timpul nopții au ucis trei persoane în regiunea Zaporojie și un bărbat la Kiev. Tot duminică dimineață, forțele ruse ar fi lovit de două ori un centru de date din Kiev; în primul atac, potrivit lui Zelenski, trei persoane – inclusiv doi copii – au fost rănite. Materialul mai menționează că atacurile au vizat și clădiri rezidențiale, facilități energetice și alte obiective de infrastructură civilă în mai multe regiuni, între care Odesa, Harkiv, Sumî, Nikolaev, Herson, Poltava, Jîtomîr și Kiev. Separat, primarul Kievului, Vitali Kliciko, este citat cu informația că o femeie și doi adolescenți de 16 ani au fost internați duminică dimineață, după o lovitură asupra unei clădiri nerezidențiale din districtul Șevcenkivskîi. Presiune suplimentară prin tarife americane: instrumentul există, aplicarea e incertă Kyiv Post notează că președintele SUA Donald Trump a obținut noi puteri legislative pentru a viza principalii cumpărători de petrol și gaze rusești cu tarife de până la 100%, după ce a promulgat pe 18 septembrie „Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act”. Publicația subliniază însă că nu este clar dacă Trump va folosi aceste instrumente împotriva Chinei , întrucât astfel de tarife ar putea afecta stabilitatea relațiilor comerciale pe care Washingtonul încearcă să o păstreze cu Beijingul. În acest context, Zelenski a cerut în mod repetat ca Trump să-și folosească noile prerogative, pe măsură ce Rusia își intensifică loviturile asupra infrastructurii civile, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: apeluri diplomatice, dar semnale slabe de la Moscova Pe linie diplomatică, materialul arată că 51 de țări au susținut miercuri o declarație comună la Adunarea Generală a ONU , cerând Kremlinului să accepte o încetare completă a focului și să intre în negocieri „semnificative”. În paralel, Washingtonul l-a invitat pe Vladimir Putin la summitul G20 din Miami, în decembrie, iar Trump i-ar fi cerut să „încheie războiul”. În contrapondere, Kyiv Post relatează că ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că Rusia nu își va opri „operațiunea militară specială” nici măcar în timpul negocierilor, iar Putin a respins până acum propunerile pentru o întâlnire directă. Zelenski a rezumat poziția sa astfel: „A fost la fel cu el ani de zile – și toți partenerii noștri simt asta. Caută scuze ca să continue războiul.” [...]
Ucraina susține că a obținut câștiguri tactice pe axa Lyman , într-o etapă a operațiunii „Vivaldi”, într-un moment în care Kievul avertizează că Rusia ar pregăti o nouă mobilizare de amploare, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a afirmat că forțele ucrainene au înregistrat „rezultate importante” și că, în ultima săptămână, ar fi ucis sau rănit 10.660 de militari ruși pe întreg frontul – cifre pe care publicația precizează că nu le-a putut verifica independent. Zelenski a spus că informațiile provin dintr-un raport al comandantului-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Mihailo Drapatîi, și a menționat separat o „operațiune de apărare activă” condusă de trupele de asalt aerian, fără a oferi detalii suplimentare. „Distrugerea ocupantului continuă, iar obiectivele stabilite sunt atinse”, a declarat Zelenski, adăugând că fiecare pierdere rusă ar fi fost confirmată video. Unde se concentrează luptele și de ce contează axa Lyman În evaluarea prezentată, cele mai intense confruntări au loc pe axele Pokrovsk, Kostiantînivka și Lyman, în regiunea Donețk, în timp ce armata ucraineană desfășoară operațiuni și în regiunile Zaporijjea, Harkiv și Sumî. Kyiv Post notează că Donețk rămâne un punct critic, în condițiile în care obiectivul militar al Kremlinului este preluarea restului Donbasului (Donețk și Luhansk). Publicația amintește că Rusia a cerut în mod repetat controlul complet asupra acestor regiuni ca precondiție pentru un posibil acord, în timp ce Ucraina respinge cedarea de teritoriu și cere un armistițiu necondiționat. Statul Major ucrainean a raportat anterior 221 de ciocniri de luptă pe linia frontului, inclusiv 12 atacuri rusești pe axa Lyman și 26 pe axele Pokrovsk și Kostiantînivka. Pe direcția Lyman, forțele ruse ar fi încercat să avanseze spre Novoselivka, Drobîșeve, Lyman, Dibrova, Stavkî și Cernceșcina. Ce este operațiunea „Vivaldi” și ce rezultate revendică Ucraina Operațiunea „Vivaldi” este asociată cu Corpul 3 Armată , comandat de generalul de brigadă Andrii Bilețkîi, care a anunțat public acțiunea pe 15 septembrie, după o perioadă de „tăcere informațională”, potrivit articolului. Obiectivele declarate includ: împingerea înapoi a forțelor ruse; destructurarea tacticilor de infiltrare; perturbarea liniilor de aprovizionare. În prima fază, armata ucraineană ar fi eliminat „pungi” de infiltrare în jurul localităților Novoselivka, Iarova, Koroviahiîi Iar și Oleksandrivka și ar fi eliberat satul Serednie. Bilețkîi a sugerat că operațiunea va continua, citat de Ukrainska Pravda: „Vivaldi, după cum știe toată lumea, are patru anotimpuri. Acesta este primul dintre ele.” Pe 20 septembrie, forțele ucrainene au anunțat rezultatele fazei a doua: eliberarea Șandrîholove și Derîlove și stabilirea controlului complet asupra Drobîșeve. Corpul 3 Armată a susținut că, în total, a recuperat 125 km² de teritoriu, dintre care 50 km² ar fi fost „de-ocupate” formal. Totodată, ar fi provocat pierderi de circa 800 de militari ruși în faza a doua și de peste 3.000 cumulat în ambele faze, conform relatării. Zelenski a mulțumit explicit pentru rezultatele săptămânii soldaților din Corpul 3 Armată și Brigăzii 68 Aeromobile Separate „Oleksa Dovbuș” din cadrul Corpului 8 al Forțelor de Asalt Aerian și a spus că, împreună cu Drapatîi, a convenit asupra unor pași operaționali următori. Context: avertismentul Kievului privind o nouă mobilizare în Rusia Câștigurile raportate în zona Lyman vin pe fondul avertismentelor ucrainene că Moscova ar pregăti o nouă mobilizare. În august, serviciile de informații ucrainene au afirmat că Statul Major rus ar fi elaborat planuri pentru mobilizarea a 600.000 de persoane, dintre care 300.000 în 2026 și încă 300.000 în 2027. În același timp, potrivit Administrației Prezidențiale a Ucrainei, Rusia ar fi pierdut aproximativ 240.000 de militari între ianuarie și iulie, în timp ce doar 232.000 de persoane ar fi semnat contracte cu armata rusă în aceeași perioadă. Publicația notează că Vladimir Putin a negat în mod constant pregătirea unei noi campanii de mobilizare, iar ultima mobilizare anunțată oficial a fost în septembrie 2022, când Rusia a chemat 300.000 de rezerviști. Separat, Zelenski a declarat că Rusia a lansat în această săptămână peste 2.200 de drone, aproximativ 1.650 de bombe aeriene ghidate (KAB) și cel puțin 38 de rachete asupra Ucrainei și a cerut Chinei, Indiei și altor puteri neoccidentale să adopte o poziție mai fermă față de război. [...]
