Știri
Știri din categoria Externe
Rusia ar urma să intensifice atacurile informaționale și hibride asupra UE și NATO pentru a slăbi sprijinul acordat Ucrainei, pe fondul evaluării de la Moscova că acesta este „momentul potrivit” pentru a „destabiliza” Occidentul, potrivit Mediafax, care citează o avertizare a Centrului pentru Combaterea Dezinformării (CCD) din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei.
Semnalul vine într-un moment în care miza nu este doar militară, ci și de coeziune politică în interiorul UE și al Alianței Nord-Atlantice: presiunea prin operațiuni „hibride” (un amestec de acțiuni sub pragul războiului deschis, precum manipulare informațională, provocări și alte forme de influență) urmărește, conform mesajului ucrainean, reducerea susținerii pentru Kiev.
Potrivit Ukrinform, Andriy Kovalenko, șeful CCD, a transmis pe Telegram că Rusia se pregătește să intensifice „provocările informaționale și hibride” împotriva Europei „în viitorul apropiat”.
„În viitorul apropiat, Rusia va intensifica provocările informaționale și hibride împotriva Europei.”
Kovalenko susține că șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, l-ar fi convins pe Vladimir Putin că acum este momentul potrivit pentru a presa UE și NATO „cu amenințări”, în scopul slăbirii sprijinului pentru Ucraina.
În același context, Ukrinform afirmă că Kremlinul ar analiza „cel puțin trei scenarii” pentru evoluția războiului împotriva Ucrainei:
Informațiile privind scenariile sunt prezentate în material ca relatare Ukrinform; articolul nu oferă detalii suplimentare despre conținutul sau probabilitatea fiecărui scenariu.
Recomandate
Rusia începe să restricționeze vânzările de benzină și motorină pe fondul penuriilor provocate de loviturile ucrainene cu rază lungă asupra infrastructurii petroliere, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Miza imediată este una operațională și economică: limitarea accesului la carburanți indică presiune asupra lanțului intern de aprovizionare, într-un moment în care atacurile asupra rafinăriilor și depozitelor de combustibil se traduc în „penurii”, conform analizei citate. În acest context, autoritățile ruse și companiile din energie ar fi intensificat măsurile de control al vânzărilor de benzină și motorină. Ce mai reține ISW din ultimele 24 de ore Pe lângă componenta de energie, evaluarea notează câteva evoluții militare și politice, fără a indica schimbări de front: Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski își menține disponibilitatea de a se întâlni cu Vladimir Putin, invitație pe care Kremlinul continuă să o respingă. Rusia ar mai avea „un singur” sistem operațional Oreshnik (rachetă balistică cu rază intermediară), dar ar încerca probabil să producă altele. Nici forțele ucrainene, nici cele ruse nu ar fi avansat recent. Rusia a lansat peste noapte asupra Ucrainei două rachete balistice și 132 de drone. De ce contează restricțiile la carburanți Dincolo de semnalul politic, limitarea vânzărilor de combustibili sugerează o vulnerabilitate practică: dacă loviturile la distanță continuă să afecteze infrastructura de procesare și distribuție, Rusia poate fi împinsă să prioritizeze consumul intern și logistica (inclusiv cea militară) prin măsuri administrative. Evaluarea nu oferă detalii despre amploarea restricțiilor sau despre zonele vizate, astfel că impactul exact asupra pieței interne ruse nu poate fi cuantificat din informațiile disponibile în material. [...]
Uniunea Europeană încearcă să reia un canal diplomatic cu Rusia , după ce un membru al cabinetului președintelui Consiliului European, António Costa, a contactat Kremlinul în ultimele săptămâni, pe fondul discuțiilor tot mai intense despre rolul Europei în eventuale negocieri de pace pentru Ucraina, potrivit Antena 3 . Contactele au fost descrise ca fiind scurte și au avut ca obiect „situația din Ucraina”, un oficial UE invocând necesitatea apărării unor „interese specifice” ale Uniunii și importanța existenței unor canale diplomatice cu Moscova. Oficialul a vorbit sub protecția anonimatului, pe fondul caracterului sensibil al demersului. În același timp, sursa citată precizează că nu a existat o inițiativă „concertată” sau una oficială, susținută de instituțiile UE ori de majoritatea capitalelor europene. În paralel, unii lideri europeni au avut contacte directe cu președintele rus Vladimir Putin în ultimele luni, iar la începutul lunii iunie un grup de ambasadori francezi, britanici și germani s-a întâlnit la Moscova cu un ministru adjunct de externe al Rusiei. Oficialul UE citat a mai spus că António Costa ar fi în „coordonare strânsă” cu liderii europeni privind o posibilă implicare cu Rusia și temele care ar urma discutate „când va veni momentul potrivit”, subliniind însă că UE „nu este un mediator” între Ucraina și Rusia. Presiune pentru un rol european în negocieri și diviziuni între statele membre Discuțiile despre implicarea Europei în negocierile Rusia–Ucraina s-au intensificat după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut liderilor UE, la o reuniune din Cipru luna trecută, să joace un rol mai activ în negocierile de pace dintre Kiev și Moscova. Potrivit unor diplomați familiarizați cu afirmațiile sale, Zelenski a invocat și retragerea parțială a Statelor Unite din aceste eforturi. Tema a alimentat dezbateri între cele 27 de state membre privind cine ar trebui să reprezinte UE: Polonia și țările baltice s-au opus discuțiilor directe, argumentând că acestea ar putea slăbi presiunea asupra Moscovei, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a susținut ideea. Ce urmează Implicarea Europei în negocierile de pace ar urma să fie discutată joi, la reuniunea liderilor UE de la Bruxelles , însă nu este așteptată o decizie privind cine ar conduce eventualele discuții, potrivit a doi diplomați ai UE citați în material. [...]
Donald Trump a semnalat o repoziționare diplomatică în războiul cu Iranul, mulțumindu-le public lui Xi Jinping și Vladimir Putin pentru „neutralitate” , după adoptarea unui acord de încetare a focului, relatează Reuters . Declarațiile au fost făcute la o conferință de presă în marja reuniunii G7 de la Evian-les-Bains (Franța). Trump a spus că liderii Chinei și Rusiei „ar fi putut face mult mai dificil” efortul SUA de a limita ambițiile nucleare ale Teheranului, dar au ales să rămână în afara conflictului. „Vreau să mulțumesc Chinei, președintelui Xi… a rămas neutru, total neutru… Și vreau să-i mulțumesc lui Vladimir Putin, a fost foarte neutru.” Contrast cu presiunea pusă pe aliați Potrivit relatării, tonul conciliant față de Beijing și Moscova contrastează cu criticile lui Trump la adresa aliaților SUA, „de la Japonia la Europa”, pe care i-a acuzat că nu au ajutat în operațiunea militară sau în eforturile ulterioare de a degaja Strâmtoarea Hormuz , rută maritimă de comerț blocată de Iran. Context: legăturile China–Rusia cu Teheranul și acuzațiile SUA Reuters notează că atât Moscova, cât și Beijingul au relații apropiate cu Teheranul. Rusia a avertizat că războiul ar putea duce la o cursă a înarmării nucleare în Orientul Mijlociu, iar China a condamnat atacurile Washingtonului asupra Teheranului, pe care le-a numit o încălcare a suveranității. În același timp, oficiali americani din zona de informații evaluează că Beijingul ar fi furnizat Teheranului bunuri cu potențiale utilizări militare, potrivit unor persoane familiarizate cu subiectul. Separat, rafinăriile independente din China au fost principalii cumpărători de petrol iranian în timpul conflictului, sfidând sancțiunile SUA, mai scrie publicația. Ce spune Trump că a făcut China Trump a susținut că Xi Jinping a fost „de ajutor” în rezolvarea conflictului și că Beijingul a evitat să trimită „armament greu” sau rachete antiaeriene portabile (MANPADS – sisteme lansate de pe umăr). „Președintele Xi m-a ajutat… a încercat să ajute și cred că probabil a ajutat să se rezolve.” Un purtător de cuvânt al ambasadei Chinei la Washington a transmis, într-o declarație, că poziția Beijingului a fost „consecventă” și că a lucrat „neobosit” pentru încetarea luptelor și pace. Ambasada Rusiei la Washington nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, potrivit Reuters. [...]
Ucraina spune că a perturbat aprovizionarea armatei ruse, vizând combustibil și muniții , într-o serie de operațiuni care ar fi lovit direct logistica din teritoriile ocupate, potrivit Adevărul . Miza acestor acțiuni este una operațională: reducerea ritmului de alimentare a frontului și, implicit, a capacității de luptă a forțelor ruse. Agenția de informații militare a Ucrainei (HUR) a publicat imagini video despre care afirmă că surprind atacuri asupra infrastructurii logistice ruse, cu ținte precum stocuri de combustibil, muniții, vehicule și alte resurse destinate trupelor Moscovei. Conform HUR, materialele ar arăta acțiunile unității speciale „Prymary” („Fantomele”) , desfășurate în aprilie și mai 2026, pe rute de transport și aprovizionare folosite pentru susținerea operațiunilor de pe front. Serviciul ucrainean susține că loviturile ar fi distrus stocuri și echipamente înainte ca acestea să ajungă la unitățile combatante și că ar fi „perturbat lanțurile de aprovizionare”, încetinind mobilizarea rezervelor și afectând capacitatea operațională a forțelor ruse, potrivit Kyiv Post. „Inamicul poate schimba rutele, își poate dispersa resursele și poate încerca să-și ascundă mișcările, dar Prymary continuă să identifice punctele critice și să lanseze lovituri precise”, au transmis reprezentanții HUR. Totuși, HUR nu a indicat locațiile exacte ale atacurilor și nici nu a prezentat evaluări independente care să confirme amploarea pagubelor din imaginile publicate. Atacuri cu drone și presiune pe infrastructura petrolieră În paralel, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice și petroliere din Rusia, strategie descrisă de Kiev drept o formă de „sancțiuni pe termen lung”, menită să reducă resursele financiare ale Moscovei pentru continuarea războiului. Potrivit informațiilor prezentate, drone ucrainene cu rază lungă ar fi lovit un depozit de petrol din regiunea Krasnodar și ar fi vizat cea mai mare rafinărie din zona Moscovei. Autoritățile regionale din Krasnodar au anunțat că resturile unei drone doborâte au provocat un incendiu la un depozit de petrol din localitatea Poltavskaya (raionul Krasnoarmeysky). În aceeași zi, primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că apărarea antiaeriană a interceptat 35 de drone care se îndreptau spre capitală într-un interval de aproximativ două ore. De asemenea, presa ucraineană a relatat că au fost vizate rafinăriile Taneco și TAIF-NK din Nizhnekamsk, descrise drept două dintre cele mai importante obiective ale industriei petroliere ruse. Efecte invocate: penurie de combustibil în Crimeea ocupată Pe fondul intensificării atacurilor asupra infrastructurii energetice și logistice, au apărut informații privind o penurie de combustibil în Crimeea ocupată de Rusia, situație pe care autoritățile ucrainene o leagă de operațiuni menite să perturbe aprovizionarea peninsulei. Andrii Kovalenko, directorul Centrului ucrainean pentru combaterea dezinformării, a susținut că responsabilitatea pentru efectele economice și logistice ale războiului revine conducerii de la Kremlin și societății ruse, pe care o acuză că l-a menținut la putere pe Vladimir Putin. [...]
Iranul spune că a semnat acordul cu SUA, un pas care poate debloca relaxarea sancțiunilor. Potrivit Agerpres , Teheranul a confirmat joi semnarea cu Statele Unite a acordului care ar pune capăt războiului din Orientul Mijlociu, după un anunț anterior al președintelui american Donald Trump . Informația are relevanță economică prin potențialul de a reduce riscurile geopolitice din regiune și de a crea premise pentru schimbări în regimul de sancțiuni, cu efecte posibile asupra fluxurilor comerciale și energetice. În materialul Agerpres , confirmarea Iranului este relatată ca venind în contextul comunicărilor anterioare de la Washington. Articolul integral este disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că detalii despre conținutul acordului, calendarul aplicării și eventualele condiții nu pot fi verificate din textul public accesibil. [...]
România își fixează agenda regională pe extinderea UE și infrastructură la reuniunea miniștrilor de Externe ai Inițiativei Central Europene (ICE) , programată la Timișoara în 5–6 noiembrie 2026, potrivit Mediafax . Miza, dincolo de componenta diplomatică, este setarea unor priorități cu efecte directe asupra conectivității regionale (transport, energie, date) și asupra parcursului european al statelor candidate. Reuniunea are loc în anul în care România deține președinția-în-exercițiu a ICE și este gândită ca eveniment de închidere a mandatului, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) indicând că miniștrii ar urma să adopte o declarație politică comună. Documentul ar urma să acopere sprijinirea integrării europene a statelor candidate, consolidarea rezilienței regionale în actualul context de securitate, întărirea cooperării și reafirmarea rolului ICE. Ce intră pe agenda României: extindere, reziliență, infrastructuri MAE spune că discuțiile de la Timișoara se vor concentra pe pilonii strategici stabiliți de România pentru mandatul din 2026, cu accent pe trei direcții: Sprijin pentru extinderea Uniunii Europene , inclusiv susținerea statelor candidate în implementarea reformelor și promovarea intereselor acestora la nivelul instituțiilor europene; în același cadru, MAE menționează menținerea unui sprijin „multidimensional” pentru Ucraina. Consolidarea rezilienței societale și combaterea amenințărilor hibride , cu accent pe protejarea spațiului informațional împotriva dezinformării. Dezvoltarea infrastructurii , prin identificarea unor modalități de modernizare a infrastructurilor critice de transport, energie și date , pentru o interconectare mai bună între statele ICE și restul UE. De ce contează ICE pentru regiune În comunicatul citat, MAE descrie ICE drept o platformă de dialog politic și cooperare practică, care facilitează legături directe între state membre UE și state candidate din Balcanii de Vest și Vecinătatea Estică. Ministerul susține că proiectele derulate în cadrul organizației contribuie la reducerea decalajelor de dezvoltare și la transferul de bune practici. ICE reunește 16 state : nouă membre UE (Bulgaria, Cehia, Croația, Italia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și șapte state candidate (Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia și Ucraina). Timișoara, legată de un forum despre valori europene Reuniunea miniștrilor de Externe va fi organizată împreună cu prima ediție a Forumului Timișoara pentru Valori Europene , organizat de Primăria Municipiului Timișoara, care va reuni lideri politici, experți și reprezentanți ai societății civile. MAE motivează alegerea orașului prin dorința ca integrarea europeană „să devină tangibilă” la nivel local, Timișoara fiind prezentată ca simbol al multiculturalismului și promotor al valorilor europene. România a preluat președinția ICE la 1 ianuarie 2026 și o exercită pe tot parcursul anului, iar reuniunea din noiembrie este prezentată de MAE ca momentul de bilanț și de fixare a unei direcții comune pentru regiune, inclusiv pe componenta de infrastructuri critice și conectivitate. [...]
