Știri
Știri din categoria Externe
Vladimir Putin spune că aderarea Armeniei la UE este „pur și simplu imposibilă”, potrivit AGERPRES, care citează AFP. Declarația a fost făcută miercuri, 1 aprilie 2026, în timpul primirii la Kremlin a premierului armean Nikol Pașinian.
Putin a argumentat că Armenia este deja parte a Uniunii Economice Eurasiatice, o uniune vamală dominată de Rusia, iar apartenența simultană la două uniuni vamale diferite nu ar fi posibilă. În acest context, liderul rus a cerut ca relațiile economice cu „terțe țări” să fie stabilite în termeni pe care i-a descris drept transparenți și agreați de la început.
„Aderarea la o uniune vamală atât cu Uniunea Europeană cât și cu Uniunea Economică Eurasiatică este imposibilă (...) prin definiție.”
Armenia a aderat în 2015 la Uniunea Economică Eurasiatică, însă în ultimii doi ani autoritățile de la Erevan au avut o poziționare tot mai tensionată față de Moscova. Statul armean reproșează Rusiei, aliata sa tradițională, sprijinul considerat insuficient în diferendele cu Azerbaidjanul, în special în timpul conflictelor armate din Nagorno Karabah din 2020 și 2023, notează AFP, citată de AGERPRES.
În paralel, anul trecut parlamentul armean a adoptat o lege pentru începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, un pas care amplifică miza geopolitică a relației dintre Erevan și Moscova. Tot la întâlnirea de la Kremlin, Putin i-a transmis lui Pașinian că speră ca la alegerile parlamentare programate în Armenia în iunie să poată participa și mișcările politice considerate „pro-ruse”, mai consemnează AGERPRES.
Recomandate
Președintele finlandez Alexander Stubb spune că se conturează un „NATO mai european” , potrivit G4Media , care citează o informare transmisă de biroul președintelui de la Helsinki după o convorbire telefonică avută miercuri cu președintele american Donald Trump. Conform comunicatului, Stubb i-a spus lui Trump că Europa „își asumă responsabilitatea”, în contextul discuțiilor despre rolul și contribuțiile europene în cadrul alianței. Informația apare într-un moment în care, relatează Reuters, Trump a declarat că intenționează să spună într-un discurs adresat națiunii că ia în considerare retragerea Statelor Unite din NATO. „Discuții constructive și schimb de idei privind NATO, Ucraina și Iran. Problemele există pentru a fi rezolvate, în mod pragmatic”, a scris Stubb într-o postare pe rețelele de socializare. Biroul președintelui finlandez a mai indicat că tema unui „NATO mai european” ar urma să fie pe agenda summitului anual al alianței, programat la Ankara, în 7 și 8 iulie. Miza discuției este legată de echilibrul de responsabilități în interiorul NATO și de direcția politică a alianței, în condițiile în care o eventuală retragere a SUA ar avea implicații majore pentru arhitectura de securitate a Europei și pentru planificarea apărării la nivelul statelor membre. [...]
Franța respinge ideea folosirii NATO în Strâmtoarea Ormuz , pe fondul amenințărilor președintelui american Donald Trump privind o posibilă retragere a SUA din alianță, potrivit HotNews.ro , care citează Reuters. Parisul susține că NATO are un rol defensiv în spațiul euro-atlantic și nu ar trebui angrenată în operațiuni în Golf. Trump a declarat într-un interviu pentru Reuters că va spune, într-un discurs către națiune programat miercuri seară la ora locală 21:00 (joi, ora 04:00 în România), că ia „absolut” în calcul retragerea Statelor Unite din NATO. El și-a motivat poziția prin nemulțumirea față de lipsa sprijinului aliaților pentru acțiunea militară a SUA împotriva Iranului, reluând comentarii făcute anterior pentru Daily Telegraph. Poziția Franței: NATO, limitată la securitatea euro-atlantică Replica oficială a venit de la Alice Rufo, ministru adjunct al Armatei, în cadrul conferinței „Război și Pace” de la Paris. Ea a argumentat că mandatul alianței nu include operațiuni în Strâmtoarea Ormuz și a invocat riscul încălcării dreptului internațional. „Permiteți-mi să vă reamintesc ce este NATO. Este o alianță militară preocupată de securitatea regiunii euro-atlantice. Nu este concepută pentru a desfășura operațiuni în Strâmtoarea Ormuz, ceea ce ar constitui o încălcare a dreptului internațional”, a declarat Alice Rufo. Rufo a mai spus că înțelege iritarea americană față de refuzul Franței de a se alătura unei coaliții pentru deblocarea imediată a strâmtorii, dar a subliniat că Parisul preferă un plan de restabilire a tranzitului și a libertății de navigație prin mijloace „care nu au caracter ofensiv”. De ce s-a tensionat relația cu Washingtonul Potrivit Reuters, tensiunile au fost amplificate după ce Franța ar fi refuzat Israelului utilizarea spațiului său aerian pentru a transfera arme americane destinate războiului din Iran, informație atribuită de agenție unor surse. Acest episod a alimentat criticile lui Trump la adresa Parisului. În același timp, Rufo a încadrat poziția Franței într-o linie mai veche a politicii de apărare europene, afirmând că țara sa, ca membru fondator al NATO și al Uniunii Europene, susține de două decenii că europenii trebuie să-și asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru apărarea colectivă în Europa. Macron: Franța nu a fost consultată și nu participă la ofensivă Președintele Emmanuel Macron a declarat miercuri că Franța „nu a fost consultată” cu privire la declanșarea războiului de către SUA și Israel împotriva Iranului și că nu participă la acesta, relatează AFP, citată de HotNews.ro. Declarațiile au fost făcute într-un interviu difuzat de postul japonez NHK, cu prilejul vizitei sale la Tokyo. Macron a reluat apelul la „pace, dezescaladare” și reluarea negocierilor, avertizând asupra riscului unei campanii prelungite fără un cadru ulterior de cooperare. El a pledat și pentru „redeschiderea” Strâmtorii Ormuz „în bună ordine”, „în mod pașnic”, „în concert cu toate părțile implicate”. Miza economică: Ormuz și fluxurile globale de petrol Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o arteră vitală pentru aprovizionarea globală cu petrol, iar blocarea de facto a pasajului, pe fondul ripostei iraniene, împiedică tranzitul țițeiului și afectează economiile mai multor țări, inclusiv Japonia, dependentă de importurile din Orientul Mijlociu. În acest context, Macron a susținut că Franța și Japonia, „împreună cu multe alte țări” din Asia, Orientul Mijlociu și Europa, ar putea contribui la asigurarea unui tranzit funcțional prin Ormuz, insistând că nu este vorba „deloc” despre o „opțiune militară”. Ce urmează: discursul lui Trump și presiunea asupra aliaților Următorul moment-cheie este discursul anunțat de Trump, în care acesta ar urma să detalieze dacă și în ce termeni ia în calcul retragerea SUA din NATO. În paralel, poziția Franței indică o delimitare între apărarea colectivă euro-atlantică și gestionarea crizei din Golf, pe care Parisul o vede legată de un cadru internațional și de măsuri neofensive. În esență, disputa combină două planuri: presiunea politică asupra aliaților NATO și dezbaterea privind instrumentele acceptabile pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Principalele elemente invocate în poziția franceză sunt: rolul NATO limitat la securitatea euro-atlantică, nu la operațiuni în Ormuz; preferința pentru soluții neofensive și pentru un cadru internațional (inclusiv ONU) pentru acțiuni în zonă; refuzul participării la ofensiva militară a SUA și Israel împotriva Iranului, pe motiv că Franța nu a fost consultată; impactul economic al blocajului asupra fluxurilor de petrol și asupra statelor dependente de importuri, precum Japonia. [...]
Iranul a lansat miercuri cel mai amplu atac cu rachete asupra Israelului de până acum , potrivit AGERPRES , care citează Times of Israel, la rândul său bazat pe informații ale armatei israeliene. Atacul a avut loc cu puțin timp înainte de începerea Paștelui evreiesc, relatează dpa, conform agenției române de presă. Martori oculari au declarat că, în decurs de o oră, în zona Tel Aviv au fost declanșate șase alerte de rachete. Publicația israeliană menționează că aproximativ zece rachete balistice au fost lansate către centrul Israelului. Majoritatea rachetelor ar fi fost interceptate de apărarea aeriană, în timp ce unele au fost lăsate să lovească în zone nelocuite, pe teren viran, mai notează Times of Israel, citat de AGERPRES. În paralel, armata israeliană a anunțat că a lovit „zeci de ținte teroriste” în centrul Teheranului, în cadrul unei serii de atacuri. Armata israeliană a anunțat că a lansat lovituri asupra a zeci de „ținte teroriste” în centrul Teheranului. Contextul imediat este legat și de calendarul religios: săptămâna Paștelui evreiesc începe miercuri seară, perioadă în care evreii comemorează exodul din Egipt și eliberarea din sclavie. Din informațiile prezentate de AGERPRES, principalele elemente raportate până acum sunt: șase alerte de rachete într-o oră în zona Tel Aviv, potrivit martorilor; circa zece rachete balistice lansate spre centrul Israelului, potrivit Times of Israel; interceptări realizate de apărarea aeriană, iar unele proiectile ar fi lovit terenuri virane; lovituri israeliene asupra a zeci de „ținte teroriste” în centrul Teheranului, potrivit armatei israeliene; relatări din media iraniene despre lovituri aeriene ale SUA și Israelului în timpul Nowruz, pe 20 martie. [...]
Keir Starmer spune că Marea Britanie trebuie să își apropie relațiile cu UE pe fondul războiului cu Iranul și al unui climat internațional „tot mai instabil și periculos”, potrivit Adevărul . Într-o declarație făcută miercuri dimineață, premierul britanic a respins amenințările președintelui american Donald Trump privind o posibilă retragere a SUA din NATO, argumentând că interesul național pe termen lung al Regatului Unit impune consolidarea legăturilor cu partenerii europeni. Declarațiile vin după ce Trump a criticat Alianța Nord-Atlantică și a sugerat că o retragere americană nu mai este de neconceput. Trump a numit NATO „un tigru de hârtie” . În replică, Starmer a susținut că NATO rămâne „cea mai eficientă alianță militară din istorie”, care a garantat securitatea Occidentului timp de decenii. El a insistat că Marea Britanie rămâne pe deplin angajată în cadrul alianței și că deciziile Londrei vor fi ghidate de interesul național britanic. În același timp, premierul laburist a reiterat că războiul cu Iranul „nu este războiul nostru” și că Regatul Unit nu va fi atras în conflict. Totuși, a admis că evoluțiile globale obligă Marea Britanie să își întărească parteneriatul cu Europa, inclusiv prin cooperare mai strânsă în economie și securitate, pe baza unor valori și interese comune. Starmer a reafirmat însă angajamentul electoral al Partidului Laburist de a nu reintra în piața unică sau în uniunea vamală a UE, iar în perioada următoare ar urma un summit cu UE pentru formalizarea angajamentelor și conturarea direcțiilor de cooperare. Pe plan intern, guvernul de la Londra menține poziția de a nu trimite trupe terestre în zonă, iar implicarea britanică este descrisă ca limitată la acțiuni defensive, inclusiv misiuni aeriene pentru protejarea cetățenilor și intereselor britanice și a aliaților din regiune. În paralel, războiul începe să se vadă în costul vieții: facturile la energie sunt estimate să urce cu aproximativ 288 de lire anual, motorina se apropie de 2 lire pe litru, iar șoferii ar fi plătit deja cu peste 500 de milioane de lire în plus pentru combustibil de la începutul conflictului, pe fondul tensiunilor legate de livrările de petrol controlate de Iran. Executivul britanic organizează reuniuni de urgență pentru a limita efectele asupra bugetelor familiilor, în timp ce specialiștii avertizează că facturile la energie ar putea crește semnificativ în această vară. Analiștii indică drept factor major instabilitatea din regiune, inclusiv riscurile din Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic pentru transportul global de energie, iar în lipsa unor semnale de detensionare consideră că prețurile ridicate ar putea persista, amplificând presiunea asupra gospodăriilor și economiei britanice. [...]
Doi cetățeni polonezi au fost reținuți în Polonia în legătură cu incendierea unei fabrici de drone și de optică din Republica Cehă, potrivit AGERPRES , care citează Reuters. Incidentul a vizat o clădire folosită de grupul ceh de apărare LPP Holding, într-un complex industrial din Pardubice, la aproximativ 120 km est de Praga. Clădirea a fost avariată într-un incendiu produs în noaptea de 19 spre 20 martie, iar un grup care a revendicat responsabilitatea a susținut într-un comunicat online că societatea vizată ar dezvolta arme pentru Israel. Postul public TVP Info a relatat că cei doi suspecți, în vârstă de 22 și 23 de ani, ar fi activiști propalestinieni și au fost arestați de Agenția de securitate internă (ABW) pe 24 martie. Conform aceleiași surse, ei urmează să rămână în arest preventiv timp de trei luni și sunt acuzați de complicitate la incendiere. Deocamdată, ABW și parchetul polonez nu au răspuns unei solicitări de comentarii privind aceste informații. În paralel, polițiile din Cehia și Slovacia reținuseră anterior cinci suspecți în acest caz, inclusiv un cetățean egiptean și un cetățean american. În ceea ce privește contextul industrial, LPP Holding a anunțat în 2023 intenția de a coopera cu grupul israelian Elbit Systems, însă compania afirmă că planul nu a fost implementat. LPP Holding produce drone exportate în Ucraina, aflată în război cu Rusia din 2022. [...]
Donald Trump susține că președintele Iranului a cerut un armistițiu , potrivit Agerpres , care citează agenția Reuters. Declarația a fost făcută miercuri, 1 aprilie 2026, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al discuțiilor despre securitatea navigației în Strâmtoarea Ormuz, rută esențială pentru transporturile globale de petrol. Mesajul a fost publicat de președintele SUA pe rețeaua sa, Truth Social, unde Trump a condiționat luarea în considerare a unui armistițiu de „deschiderea” Strâmtorii Ormuz și de eliminarea oricăror blocaje. În aceeași postare, liderul de la Casa Albă a folosit un limbaj agresiv la adresa Iranului și a descris actuala conducere de la Teheran drept „Noul Regim”. „Președintele Noului Regim din Iran, mult mai puțin Radicalizat și mult mai inteligent decât predecesorii săi, tocmai a cerut Statelor Unite ale Americii un ARMISTIȚIU! Îl vom lua în considerare când Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă, liberă și fără obstacole. Până atunci, aruncăm Iranul în neființă, sau cum se spune, înapoi în Epoca de Piatră!!! Președintele DJT” Agerpres menționează că majusculele din mesaj îi aparțin lui Trump. Din informațiile transmise, nu reiese dacă solicitarea de armistițiu invocată de președintele american a fost confirmată independent sau dacă au existat contacte oficiale între Washington și Teheran pe această temă. În același material, Agerpres indică și existența unei știri conexe, potrivit căreia Iranul ar nega că i-ar fi cerut lui Trump un armistițiu, ceea ce sugerează o dispută de comunicare între cele două părți și menține incertitudinea privind un posibil deznodământ diplomatic pe termen scurt. [...]
