Știri
Știri din categoria Externe
Vladimir Putin spune că aderarea Armeniei la UE este „pur și simplu imposibilă”, potrivit AGERPRES, care citează AFP. Declarația a fost făcută miercuri, 1 aprilie 2026, în timpul primirii la Kremlin a premierului armean Nikol Pașinian.
Putin a argumentat că Armenia este deja parte a Uniunii Economice Eurasiatice, o uniune vamală dominată de Rusia, iar apartenența simultană la două uniuni vamale diferite nu ar fi posibilă. În acest context, liderul rus a cerut ca relațiile economice cu „terțe țări” să fie stabilite în termeni pe care i-a descris drept transparenți și agreați de la început.
„Aderarea la o uniune vamală atât cu Uniunea Europeană cât și cu Uniunea Economică Eurasiatică este imposibilă (...) prin definiție.”
Armenia a aderat în 2015 la Uniunea Economică Eurasiatică, însă în ultimii doi ani autoritățile de la Erevan au avut o poziționare tot mai tensionată față de Moscova. Statul armean reproșează Rusiei, aliata sa tradițională, sprijinul considerat insuficient în diferendele cu Azerbaidjanul, în special în timpul conflictelor armate din Nagorno Karabah din 2020 și 2023, notează AFP, citată de AGERPRES.
În paralel, anul trecut parlamentul armean a adoptat o lege pentru începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, un pas care amplifică miza geopolitică a relației dintre Erevan și Moscova. Tot la întâlnirea de la Kremlin, Putin i-a transmis lui Pașinian că speră ca la alegerile parlamentare programate în Armenia în iunie să poată participa și mișcările politice considerate „pro-ruse”, mai consemnează AGERPRES.
Recomandate
Kremlinul își concentrează aparatul de influență asupra Armeniei înainte de alegeri , într-o mișcare care poate aduce presiuni economice și instabilitate politică într-o țară aflată pe un curs de apropiere de UE și SUA, potrivit Libertatea . Miza, conform informațiilor prezentate, este înfrângerea partidului „Contractul Civil” al premierului Nikol Pașinian la alegerile parlamentare, după ce Kremlinul ar fi înregistrat eșecuri în încercări similare în Republica Moldova și Ungaria. Publicația rusă din exil The Insider susține că a identificat cine coordonează „dosarul armean” la Moscova și numele unor persoane trimise la Erevan pentru implementarea „obiectivelor”. Presiune politică, cu avertismente economice Un element cu impact direct pentru economie este rolul atribuit vicepremierului rus Aleksei Overciuk, prezentat drept responsabil de „afacerea armeană” în Guvernul Rusiei. Acesta ar amenința Armenia „aproape zilnic” cu „probleme economice majore” dacă își continuă apropierea de Uniunea Europeană și Statele Unite, potrivit materialului citat. În paralel, sunt descrise canale de influență care combină mesajele politice cu pârghii instituționale și rețele locale, într-un context în care Armenia încearcă să-și repoziționeze politica externă. Cine ar coordona operațiunea, potrivit The Insider The Insider indică faptul că o campanie anti-Pașinian ar fi coordonată de o structură nouă din Administrația Prezidențială rusă: Direcția Prezidențială pentru Parteneriat Strategic și Cooperare (PSPC). Aceasta ar fi înlocuit o direcție mai veche, după demiterea lui Dmitri Kozak, pe fondul nereușitei de a impune politicieni proruși în Republica Moldova. În arhitectura descrisă în articol apar mai multe niveluri: Coordonare la nivel prezidențial: PSPC, condusă de Vadim Titov, prezentat ca protejat al lui Serghei Kirienko. Supervizare pe linia „Armenia”: Valeri Cernîșov și adjunctul său Dmitri Avanesov, ambii descriși ca reprezentanți ai serviciilor de spionaj, care ar fi vizitat de mai multe ori Erevan și s-ar fi întâlnit cu aliați locali. Componentă guvernamentală și diplomatică: Aleksei Overciuk (vicepremier) și Mihail Kalughin (MAE rus), despre care se afirmă că a fost asociat în trecut cu acuzații de activități de informații și cu episoade legate de amestecul Moscovei în alegeri din SUA. „Putere soft” și rețele de influență Materialul descrie și o componentă de „putere soft” (influență prin cultură, educație, organizații și comunicare publică), prin: Fondul Gorceakov, NIIRC, Institutul Rus pentru Studii Strategice (RISS) și „pseudo-experți” finanțați de Kremlin, conform relatării; Rossotrudnicestvo, prin Ambasada Rusiei la Erevan și „Casa Rusă”, cu activități orientate spre tineri; numirea lui Igor Ceaika la conducerea Rossotrudnicestvo, menționat ca aflat din 2022 pe listele de sancțiuni ale SUA și UE. Dimensiunea operațională: acuzații privind activitatea serviciilor Articolul mai susține, citând The Insider, că la Erevan ar opera persoane cu acoperire diplomatică, inclusiv un reprezentant comercial descris drept șef al stației SVR în Armenia, precum și un detașament FSB care ar monitoriza atât conducerea armeană, cât și rușii refugiați în Armenia pentru a evita mobilizarea. În același context este menționată și supravegherea Centralei Nucleare Metsamor, situată la 26 km de Erevan, prin reprezentantul Rosatom în Armenia, despre care se afirmă că ar fi, de fapt, ofițer GRU sub acoperire. Ce urmează și de ce contează Din perspectiva riscurilor, relatarea indică o intensificare a presiunilor rusești înaintea alegerilor parlamentare din Armenia, cu potențiale consecințe în plan economic (prin amenințări cu „probleme economice majore”) și instituțional (prin operațiuni de influență și spionaj descrise de sursa citată). O parte dintre detalii rămân, însă, la nivel de afirmații atribuite The Insider și unor „surse dintr-un serviciu de informații”, fără elemente independente de verificare prezentate în textul disponibil. [...]
Vizita lui Vladimir Putin la Beijing vine cu o agendă economică și instituțională amplă , inclusiv semnarea a circa 40 de documente și o delegație rusă extinsă, într-un moment în care comerțul bilateral China–Rusia a ajuns la aproximativ 228 miliarde de dolari (aprox. 1.026 miliarde lei) în 2025, potrivit Global Times . Președintele rus a sosit marți seară la Beijing și a fost întâmpinat de Wang Yi, iar autoritățile chineze au transmis oficial că „China îl întâmpină” pe Putin, prin vocea purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe, Guo Jiakun. Vizita este a 25-a a lui Putin în China, mai mult decât a oricărui alt lider în funcție al unei mari puteri, notează publicația. Miza: extinderea cooperării economice, dincolo de energie Înaintea deplasării, Putin a afirmat într-un mesaj video că relațiile Rusia–China au ajuns la „un nivel cu adevărat fără precedent”, potrivit agenției Xinhua, citată de Global Times . El a amintit că se împlinesc 25 de ani de la semnarea Tratatului de bună vecinătate și cooperare prietenească și 30 de ani de la stabilirea parteneriatului strategic de coordonare. Pe componenta operațională, consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov a spus că delegația rusă este „destul de reprezentativă”, incluzând cinci vicepremieri și opt miniștri (agricultură, cultură, transporturi, economie, finanțe, construcții, educație), precum și guvernatorul băncii centrale, Elvira Nabiullina, lideri regionali și directori ai unor mari companii și corporații de stat. Tot Ușakov a indicat că cele două părți vor semna „în jur de 40 de documente”, potrivit Tass, citată în articol. În paralel, Li Yongquan, director la Development Research Center of the State Council, a susținut că schimburile comerciale au crescut rapid în ultimii ani, iar structura comerțului se schimbă față de dependența anterioară de energie: exporturile Chinei de automobile și produse electronice către Rusia au crescut, iar cooperarea pe lanțuri industriale și de aprovizionare în știință și tehnologie „este de așteptat să se adâncească”, conform sursei. Comerț de 228 miliarde dolari și un parteneriat fără „alianță” Ministerul Comerțului din China a raportat că schimburile bilaterale au atins aproximativ 228 miliarde de dolari (aprox. 1.026 miliarde lei) în 2025, depășind pragul de 200 miliarde de dolari pentru al treilea an consecutiv. China a rămas cel mai mare partener comercial al Rusiei timp de 16 ani la rând, potrivit datelor citate. Pe fondul atenției internaționale, inclusiv al unor interpretări din presa occidentală privind o posibilă „alianță”, Ușakov a declarat că Moscova și Beijingul „nu se aliază împotriva nimănui” și că lucrează „în numele păcii și prosperității tuturor”, potrivit Tass. În aceeași linie, experți citați de Global Times insistă asupra principiilor de „non-alianță, non-confruntare” și a angajamentului de a nu viza terțe părți. Ce urmează: documente semnate și o declarație despre „lumea multipolară” Dincolo de acordurile sectoriale, Ușakov a mai spus că cele două părți vor adopta o „Declarație comună privind emergența unei lumi multipolare și un nou tip de relații internaționale”. Putin a afirmat, tot într-un mesaj video citat de Xinhua, că relația strategică Rusia–China are un rol „stabilizator” la nivel global și că cele două state cooperează în formate multilaterale precum ONU, Organizația de Cooperare de la Shanghai și BRICS. Pentru mediul de afaceri, semnalul principal al vizitei este că relația bilaterală este împinsă spre o coordonare mai densă – cu instrumente formale (documente și declarații) și cu o agendă economică mai diversificată – într-un context geopolitic în care Beijingul și Moscova încearcă să-și consolideze opțiunile comerciale și industriale pe termen mediu. [...]
Instruirea a circa 200 de militari ruși în China pe drone și război electronic sugerează un sprijin operațional discret pentru Moscova , în pofida poziției publice de „neutralitate” a Beijingului, potrivit Mediafax , care citează informații și documente consultate de Reuters . Instruirea ar fi avut loc la finalul anului trecut, în mai multe locații din China, și ar fi vizat domenii precum utilizarea dronelor, războiul electronic, aviația și operațiunile infanteriei, conform mai multor agenții de informații europene și unor documente văzute de Reuters. Un acord bilingv ruso-chinez, semnat la Beijing în iulie 2025 de ofițeri de rang înalt din ambele armate, ar indica trimiterea celor 200 de soldați ruși la facilități militare din Beijing, Nanjing și alte orașe chineze, urmând ca militari chinezi să fie trimiși în Rusia pentru instruire. Ce ar fi inclus programele de instruire Potrivit unor rapoarte interne din armata rusă, citate în material, instruirea ar fi avut componente aplicate, inclusiv integrarea dronelor în misiuni de luptă și contracararea dronelor ucrainene: în Shijiazhuang, 50 de militari ruși ar fi fost instruiți să folosească mortiere de 82 mm, concomitent cu drone pentru identificarea inamicului; la Zhengzhou, ar fi existat sesiuni de război electronic pentru dezafectarea dronelor ucrainene; în Yibin, antrenamente pentru operarea mai multor tipuri de drone; la Nanjing, cursuri despre minare, deminare și eliminarea dispozitivelor explozive improvizate. Documentul menționat ar arăta și caracterul confidențial al demersului, printr-o interdicție de a relata în mass-media sau de a informa terțe părți despre aceste vizite. Reacția Beijingului și contextul diplomatic Ministerul Afacerilor Externe de la Beijing a declarat pentru Reuters că, în privința războiului din Ucraina, China a menținut „o poziție obiectivă și imparțială” și a depus eforturi pentru promovarea negocierilor de pace, adăugând că „părțile relevante nu ar trebui să alimenteze în mod deliberat confruntarea sau să transfere vina pe alții”. În același context, materialul notează că marți urmează să înceapă o vizită de două zile în China a președintelui rus Vladimir Putin , la mai puțin de o săptămână după întâlnirea dintre președintele Donald Trump și Xi Jinping, la Beijing. [...]
UE ia în calcul să condiționeze finanțările externe de alinierea geopolitică , iar țările în curs de dezvoltare care „susțin Rusia sau Iranul” ar putea rămâne fără bani europeni, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de șefa diplomației UE, Kaja Kallas , indică o schimbare de reglementare în modul în care Bruxelles-ul distribuie ajutorul și investițiile externe, cu efect direct asupra accesului la finanțare. Kallas a spus că Uniunea Europeană trebuie să adopte o nouă politică de distribuire a ajutorului și să aibă „flexibilitatea” de a reevalua colaborarea cu partenerii care sprijină Rusia sau Iranul. Ea a precizat că nu ar fi vorba despre o renunțare completă la sprijin, însă UE va ține cont de propriile interese, în condițiile în care unele proiecte ar ajunge să funcționeze „în interesul concurenților”. „Dacă un partener susține Rusia sau Iranul, trebuie să avem flexibilitatea necesară pentru a ne reevalua colaborarea.” Context: Global Gateway , investiții de circa 300 mld. euro Declarațiile vin în timp ce UE își pregătește strategia de investiții Global Gateway, cu un buget de aproximativ 300 de miliarde de euro (aprox. 1.500 de miliarde de lei). Programul vizează finanțarea de proiecte de infrastructură, energie, digital și alte domenii în țări în curs de dezvoltare. Comisarul european pentru dezvoltare, Josef Síkela, a afirmat că investițiile au devenit un instrument de influență și că politica externă „nu poate fi sentimentală”. El s-a pronunțat și pentru prioritizarea companiilor europene la alocarea finanțărilor pentru proiecte din afara UE. Unde merg banii și cum sunt derulate proiectele Potrivit informațiilor prezentate, principalele direcții ale investițiilor Global Gateway sunt: Africa : Egipt, Kenya, Nigeria, Africa de Sud, Maroc, Senegal, Tunisia; Asia : India, Indonezia, Vietnam, Filipine, Bangladesh; America Latină : Brazilia, Mexic, Columbia, Chile, Peru. Fondurile sunt orientate către infrastructură, materii prime, logistică și energie verde, iar implementarea se face prin Banca Europeană de Investiții (BEI) , care acordă împrumuturi și garanții. Miza și riscurile: eficiența ajutorului vs. obiectivele de politică externă În interiorul UE există temeri că legarea prea strânsă a ajutorului de obiectivele de politică externă ar putea reduce eficiența programelor pentru țările în curs de dezvoltare și ar putea întări influența altor actori globali. Separat, Kallas a susținut că Rusia, China și SUA ar prefera o Europă mai fragmentată, pentru a negocia cu state individuale, nu cu un bloc unitar. Deocamdată, mesajul indică o direcție politică, nu o decizie finală cu criterii și mecanisme publicate; rămâne de văzut cum va fi tradusă „flexibilitatea” invocată în reguli concrete de finanțare și condiționare. [...]
Cancelarul german Friedrich Merz mizează pe o intervenție a Chinei pentru a împinge Rusia spre încheierea războiului din Ucraina, pe fondul vizitei lui Vladimir Putin la Beijing, unde discuțiile vizează extinderea parteneriatului strategic ruso-chinez, potrivit Agerpres . Merz a spus, marți, la Berlin, după o întâlnire cu președintele elvețian Guy Parmelin, că nu se așteaptă la „o schimbare fundamentală” în relațiile strategice dintre Rusia și China în acest moment. Totuși, cancelarul german a legat vizita lui Putin de speranța că președintele chinez Xi Jinping îl va îndemna pe liderul de la Kremlin să pună capăt războiului din Ucraina. „Însă, în mod firesc, asociem această vizită cu speranța că președintele Xi îl va îndemna, de asemenea, pe președintele Putin să pună capăt acestui război din Ucraina, pe care nu îl poate câștiga.” În aceeași declarație, Merz a subliniat costul uman al conflictului, afirmând că războiul provoacă zilnic „pierderi grele de vieți omenești” pentru Rusia. Contextul vizitei lui Putin la Beijing Putin a început marți o vizită de două zile în China, descrisă ca fiind a 25-a deplasare a liderului rus în această țară. Vizita are loc la câteva zile după ce președintele american Donald Trump s-a aflat la Beijing. Potrivit informațiilor transmise, discuțiile dintre Putin și Xi Jinping, organizate la invitația liderului chinez, se vor concentra pe extinderea parteneriatului strategic dintre Rusia și China. [...]
O posibilă repoziționare a Chinei față de războiul din Ucraina a fost sugerată în discuțiile recente de la Beijing: Xi Jinping i-ar fi spus lui Donald Trump că Vladimir Putin ar putea ajunge să „regrete” invazia, potrivit informațiilor relatate de Digi24 , care citează Financial Times . Miza pentru mediul economic este legată de riscul ca Beijingul să își recalibreze sprijinul – inclusiv pe zona de bunuri cu dublă utilizare – într-un conflict care a remodelat fluxuri comerciale, sancțiuni și costuri energetice. Potrivit mai multor persoane familiarizate cu evaluarea făcută de SUA asupra summitului de săptămâna trecută, comentariul lui Xi ar fi venit în cadrul unor discuții ample care au inclus și Ucraina. În aceeași conversație, Trump ar fi sugerat ca SUA, China și Rusia să coopereze împotriva Curții Penale Internaționale (CPI). De ce contează: semnalul politic poate schimba calculele economice Afirmația atribuită liderului chinez este prezentată ca mergând mai departe decât poziționările anterioare. O persoană care cunoaște întâlnirile lui Xi cu fostul președinte american Joe Biden a spus că, deși discuțiile au fost „sincere și directe” despre Rusia și Ucraina, Xi nu ar fi oferit atunci o evaluare a lui Putin și a războiului. În plan economic, orice nuanțare publică sau semiprivată a poziției Beijingului e urmărită atent deoarece China a fost acuzată în repetate rânduri de administrația Biden că a furnizat Rusiei produse cu dublă utilizare (bunuri civile care pot fi folosite și militar). Administrația Trump și-a exprimat, la rândul ei, îngrijorarea, însă mai rar, potrivit informațiilor din articol. Contextul imediat: vizita lui Putin în China și „fișa” Casei Albe Dezvăluirea apare înaintea vizitei lui Vladimir Putin în China , programată pentru marți, pentru o întâlnire la nivel înalt cu Xi, la câteva zile după ce liderul chinez l-a primit pe președintele american – a doua întâlnire a celor doi de când Trump s-a întors la Casa Albă. Casa Albă a publicat duminică o fișă informativă despre summit, dar aceasta nu ar fi inclus referiri la discuțiile despre Putin sau la războiul din Ucraina. Ambasada Chinei la Washington nu a răspuns unei solicitări de comentariu, iar Casa Albă a refuzat să comenteze, potrivit materialului. CPI, un alt punct sensibil în discuții În cadrul întâlnirii cu Xi, Trump ar fi avansat ideea unei cooperări SUA–China–Rusia împotriva CPI, invocând interese comune, potrivit unor surse apropiate discuțiilor. Casa Albă a refuzat să comenteze această afirmație, însă administrația Trump și-a exprimat anterior opoziția față de CPI, pe care o acuză de politizare și depășirea competențelor. Unde se află războiul și ce urmează Materialul notează că războiul Rusiei împotriva Ucrainei ar fi ajuns într-un impas după patru ani, pe fondul eficientizării utilizării dronelor de către Ucraina pentru lovirea forțelor și țintelor rusești. În acest context, vizita lui Putin la Beijing și eventualele semnale privind poziția Chinei rămân relevante pentru direcția sancțiunilor, a lanțurilor de aprovizionare și a riscurilor geopolitice care influențează piețele. [...]
