Știri
Știri din categoria Externe
Vladimir Putin leagă ascensiunea AfD de „erori de sistem” ale Occidentului, într-o nouă încercare de a pune evoluțiile politice din Europa pe seama „elitelor globaliste”, potrivit HotNews. Declarațiile vin pe fondul victoriei partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) într-un land german și al dezbaterilor despre migrație, relația cu Rusia și sprijinul pentru Ucraina.
Putin a vorbit vineri, în prima zi a vizitei sale în India, în cadrul unei discuții cu presa. Deși a spus inițial că nu va comenta rezultatul obținut de AfD, a revenit și a afirmat că „tot ceea ce se întâmplă în Europa” ar fi „rezultatul unor erori de sistem” comise de „așa-numitul Occident” și de „globaliștii occidentali din politică, securitate și economie”.
În intervenția sa, președintele rus a reluat teza potrivit căreia războiul din Ucraina ar fi „vina Occidentului”, acuzând presiuni constante asupra Moscovei și încercarea de a „atrage” Ucraina în NATO. El a susținut că statele occidentale au ignorat opoziția Rusiei față de extinderea NATO spre est.
„Consider că tot ceea ce se întâmplă în Europa în acest moment este, în esență, rezultatul unor erori de sistem ale așa-numitului Occident… ale globaliștilor occidentali din politică, securitate și economie.”
Putin a mai afirmat că occidentalii „își sperie populația cu o amenințare falsă din partea Rusiei” și a susținut că „nu există o astfel de amenințare și nu a existat niciodată”. În aceeași logică, a legat rezultatele electorale din Germania de faptul că „oamenii din Europa înțeleg ce se întâmplă”, vorbind despre „tendințe” la nivel european.
AfD a ieșit pe primul loc în alegerile de duminica trecută din landul Saxonia-Anhalt, după ce a promis să limiteze migrația, să restabilească relațiile cu Rusia și să reducă sprijinul acordat Ucrainei, notează publicația, citând Reuters. Detalii despre rezultatul scrutinului au fost prezentate anterior de HotNews.
Totuși, AfD trebuie să atragă membri de la alte partide sau să ajungă la un acord cu micul partid de extremă stânga BSW pentru a forma un guvern.
Putin urmează să participe, începând de sâmbătă, la summitul BRICS din India, alături de președintele chinez Xi Jinping și de președintele iranian Masoud Pezeshkian. Declarațiile despre Europa și AfD sunt făcute în acest context diplomatic, în care Moscova încearcă să își susțină narativul privind războiul din Ucraina și relația cu Occidentul.
Recomandate
Disponibilitatea lui Zelenski pentru o întâlnire cu Putin la G20 deschide o fereastră de negociere cu potențial impact asupra riscului geopolitic , într-un moment în care orice semnal de detensionare poate influența așteptările privind sancțiunile, fluxurile comerciale și prețurile la energie. Potrivit Agerpres , președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că este pregătit să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin la summitul G20 programat în decembrie, la Miami, într-un interviu difuzat sâmbătă de un post de televiziune german, citat de AFP. Întrebat de Deutsche Welle dacă s-ar întâlni cu Vladimir Putin la reuniune, în cazul în care ambii lideri ar fi invitați, Zelenski a răspuns: „Da, desigur. Trebuie să mergem. Trebuie să ne întâlnim, să discutăm și să luăm decizii”. În același interviu, liderul ucrainean a insistat că miza unei eventuale discuții nu este schimbul de replici, ci rezultatul concret. „Nu cuvintele contează. Nu contează ce îi spun eu sau ce vrea el să-mi spună. (...) Contează doar rezultatul”. Semnalul politic invocat: emisarii americani, „un semnal bun” Zelenski a mai afirmat că vizita de weekendul trecut a emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova și Kiev a reprezentat un „semnal bun”, pe care l-a descris drept „un semn de respect față de poporul nostru”. Din informațiile disponibile în material nu reiese dacă o întâlnire Zelenski–Putin este în pregătire sau dacă invitațiile pentru cei doi lideri la G20 au fost confirmate; declarațiile sunt condiționate de scenariul în care ambii ar participa la summitul din decembrie. [...]
Președinții Iranului și Rusiei au criticat dominația dolarului american , într-un semnal politic înaintea summitului BRICS, unde tema reducerii influenței SUA în economia globală este așteptată să urce pe agenda discuțiilor, potrivit Al Jazeera . Vladimir Putin și Masoud Pezeshkian au vizat explicit rolul dolarului în economia mondială, într-un context în care blocul BRICS – format din 11 state – se reunește pe 12 septembrie în India. Ce se discută la BRICS, potrivit informațiilor disponibile Pe agenda summitului sunt așteptate două direcții principale: contracararea rolului SUA în economia globală; efectele „războiului” SUA împotriva Iranului, formulare folosită de sursă, care sugerează un accent pe presiunea economică și politică exercitată asupra Teheranului. Materialul nu oferă detalii despre măsuri concrete sau decizii care ar urma să fie adoptate la reuniune, ci indică temele probabile ale discuțiilor. [...]
Summitul BRICS din New Delhi testează coeziunea blocului extins, pe fondul războaielor din Iran și Ucraina , iar miza pentru India este să-și protejeze echilibrul diplomatic și securitatea energetică într-un context de tensiuni regionale și presiuni geopolitice, potrivit Al Jazeera . Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a sosit vineri în capitala Indiei înaintea summitului BRICS (format din 11 membri), o reuniune de două zile care ar urma să fie dominată de războaiele din Orientul Mijlociu și Ucraina, dar și de provocări economice. Putin și președintele Iranului, Masoud Pezeshkian , sunt așteptați să aibă discuții cu premierul indian Narendra Modi, iar președintele Chinei, Xi Jinping, este de asemenea așteptat să se întâlnească cu Modi în marja reuniunii. Putin a aterizat la baza aeriană Palam din New Delhi și a fost întâmpinat de ministrul de stat pentru afaceri externe, Kirti Vardhan Singh, conform imaginilor difuzate de agenția rusă Ria Novosti. În oraș au fost impuse măsuri de securitate sporite și restricții de trafic în zonele centrale, iar poliția din Delhi a cerut populației să fie „răbdătoare și cooperantă”. Extinderea BRICS, din avantaj în vulnerabilitate BRICS a fost creat în 2009 ca forum al economiilor emergente care urmăresc o influență mai mare în instituțiile dominate de puterile occidentale. Între timp, grupul s-a extins și include acum Iran, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite – state cu poziții puternic diferite față de războiul SUA-Israel împotriva Iranului, început în februarie. Harsh V Pant, de la Observer Research Foundation din India, a declarat pentru AFP că „conflictul din Golf” va fi principala linie de fractură la acest summit și că extinderea, considerată anul trecut un succes, „astăzi arată ca o mare constrângere” pentru BRICS. India, între echilibru diplomatic și energie Pentru Pezeshkian, vizita este prima în India în calitate de președinte iranian și prima de acest nivel în ultimii opt ani, ceea ce pune conflictul din Orientul Mijlociu în centrul agendei. Shilan Shah, de la Capital Economics, a spus pentru AFP că războiul din Iran va testa dur coeziunea grupului extins, amintind că miniștrii de externe BRICS nu au reușit să cadă de acord asupra unei declarații comune la întâlnirea din mai, la New Delhi. În acest context, India încearcă să mențină relații cordiale atât cu Iranul, cât și cu Israelul, în timp ce își gestionează cu atenție relația cu Washingtonul. Totodată, potrivit aceleiași surse, India a traversat criza energetică generată de războiul din Iran și prin orientarea către Rusia, un partener strategic important, dar și un furnizor de combustibili controversat în ultimii ani, pe fondul continuării războiului Moscovei împotriva Ucrainei. Putin a mai fost în India în decembrie 2025 și s-a întâlnit cu Modi și luna aceasta, la Bișkek, capitala Kârgâzstanului. În paralel, ministrul indian de externe Subrahmanyam Jaishankar a vizitat luna aceasta Kievul, unde președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a spus că este „recunoscător Indiei pentru angajamentul de a pune capăt acestui război nedrept”. Xi în India pentru prima dată din 2019 Pentru Xi Jinping, vizita ar fi prima în India din 2019 și cel mai important pas de până acum într-o dezghețare prudentă a relațiilor bilaterale, la șase ani după un conflict militar mortal pe frontiera disputată din Himalaya. Relațiile dintre cele două puteri nucleare s-au îmbunătățit recent, cu reluarea treptată a zborurilor, vizelor și contactelor la nivel înalt, însă neîncrederea rămâne, iar disputa de frontieră, deficitul comercial în creștere și rivalitatea strategică continuă să complice relația. [...]
Kremlinul spune că Putin și Trump au discutat despre o posibilă întâlnire cu Xi, un semnal de repoziționare diplomatică înainte de APEC. Potrivit Agerpres , cei doi lideri au abordat ideea unei reuniuni trilaterale cu președintele Chinei, Xi Jinping, în marja summitului APEC din noiembrie, programat în China. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a confirmat discuția, întrebat despre o întâlnire la Shenzhen în cadrul convorbirii telefonice de marți dintre Donald Trump și Vladimir Putin. „Fără nicio îndoială.” Convorbirea a avut loc după vizitele la Kiev și Moscova, în weekend, ale emisarilor Washingtonului, care au avut ca obiectiv relansarea negocierilor de pace pentru încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina, descrise ca fiind într-un impas de mai mult timp. Peskov a mai spus că ideea unui summit tripartit a fost menționată și anterior și că „o astfel de oportunitate se va prezenta”. Context: apropierea Moscovei de Beijing și formatul „trei mari” la APEC În material se arată că, de la declanșarea ofensivei în Ucraina, în februarie 2022, Rusia – izolată de Occident – s-a apropiat „considerabil” de China. Putin și Xi s-au întâlnit la finalul lui august la Bișkek, în Kârgâzstan, la summitul Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (OCS). Consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov, a declarat după acea întrevedere că au fost discutate atât întâlniri bilaterale între Putin, Trump și Xi, cât și varianta unei întâlniri în trei. Ce urmează: APEC în noiembrie, participare confirmată doar din partea Rusiei Summitul APEC (Cooperare economică Asia-Pacific) este programat la Shenzhen pe 18 și 19 noiembrie, iar Rusia a anunțat că Vladimir Putin intenționează să participe. În schimb, Washingtonul „nu a confirmat încă” prezența lui Donald Trump, potrivit informațiilor transmise. [...]
Atacul cu drone asupra combinatului „Azot” din Berezniki a întrerupt procesul tehnologic , ridicând din nou riscuri operaționale pentru un producător major de îngrășăminte și materii prime chimice cu utilizări inclusiv în industria explozivilor, potrivit Meduza . Guvernatorul regiunii Perm, Dmitri Mahonin , a anunțat că în dimineața de 11 septembrie au fost lovite „obiective industriale”, fără să precizeze ce companii au fost vizate. Jurnaliștii Astra au identificat drept una dintre ținte filiala „Azot” a grupului Uralhim din orașul Berezniki, la circa 180 km de Perm. „Azot” este descris ca un producător important de îngrășăminte azotate și materii prime chimice, inclusiv folosite la fabricarea explozibililor. La unitate lucrează aproximativ 2.500 de persoane. Efecte imediate: oprirea procesului și perturbări locale Angajați ai combinatului au declarat pentru Astra că s-au auzit explozii și că procesul tehnologic a fost oprit. După atac, locuitorii din Berezniki s-au plâns de un miros chimic, potrivit canalului „Perm 36,6”, care citează informații publicate pe Telegram. Conform relatărilor din presă menționate în material, în oraș au fost anulate cursurile în școli, iar policlinicile ar fi suspendat consultațiile planificate. Reacția companiei și precedentul din 2025 Uralhim nu a comentat oficial, până la momentul publicării, consecințele atacului. Nu este primul incident de acest tip: aceeași unitate „Azot” din Berezniki a mai fost atacată cu drone în octombrie 2025, notează Meduza. [...]
Zelenski cere sancțiuni „chiar acum” pentru a limita producția de rachete a Rusiei, pe fondul unor atacuri care lovesc direct economia Ucrainei , potrivit Economica . Mesajul vine după intensificarea atacurilor cu rază lungă, care vizează tot mai des infrastructură și active civile cu rol economic – de la rafinării și fabrici, până la porturi și nave. La forumul Yalta European Strategy de la Kiev, președintele ucrainean a cerut adoptarea rapidă a unor măsuri punitive și a criticat ritmul deciziilor. „Trebuie impuse sancţiuni chiar acum. Aceste sancţiuni trebuie să fie severe. (…) Uneori nu înţeleg de ce deciziile nu pot fi luate rapid.” Zelenski a insistat că ținta imediată ar trebui să fie capacitatea Rusiei de a produce rachete balistice și armament asociat, iar deciziile ar trebui luate „fără întârziere”. În același context, el a spus că este important ca administrația americană să ia „decizii ferme”, inclusiv „decizii personale” ale președintelui Donald Trump . Impact economic: exporturi agricole blocate, companii lovite, risc energetic înainte de iarnă Potrivit informațiilor din articol, atacurile rusești din ultimele luni au afectat numeroase companii, în special din sectorul metalurgic. În plus, loviturile asupra navelor de marfă din Marea Neagră au „paralizat o mare parte” din exporturile agricole ucrainene, un canal critic pentru intrările valutare și funcționarea economiei. Pe termen scurt, Ucraina se confruntă și cu o vulnerabilitate operațională majoră: nu are suficiente capacități de apărare antiaeriană pentru a contracara rachetele rusești. În paralel, apropierea iernii amplifică riscurile, Kievul fiind îngrijorat că Moscova ar putea provoca din nou daune semnificative infrastructurii energetice, „așa cum s-a întâmplat în 2025”. Ce urmează: întâlnire Zelenski–Trump la final de septembrie Zelenski a declarat, în timpul unei vizite de joi în Canada, că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump la sfârșitul lunii septembrie, la New York. Întâlnirea ar urma să aibă loc după vizitele la Moscova și Kiev ale emisarilor americani care încearcă relansarea eforturilor diplomatice privind Ucraina, aflate în impas de la începutul anului. [...]
