Știri
Știri din categoria Externe
Peste 1.000 de persoane au protestat la Tel Aviv împotriva războiului cu Iranul și Hezbollah, potrivit Le Figaro, care citează AFP. Manifestația a avut loc vineri seară, 4 aprilie 2026, în Piața Habima, în centrul metropolei israeliene.
Participanții au cerut autorităților să pună capăt operațiunilor militare ale Israelului împotriva Iranului și a Hezbollah în Liban. În timpul protestului s-au auzit sloganuri precum „Nu bombardați! Negociați!” și mesaje critice la adresa premierului Benjamin Netanyahu, supranumit „Bibi”, inclusiv pancarte care îl acuzau că ar reprezenta „cea mai mare amenințare pentru existența Israelului”, relatează AFP.
La scurt timp după începerea adunării, la ora 18:00, poliția a intervenit și a împins manifestanții, pe fondul unor restricții de securitate legate de război. Conform informațiilor transmise, autoritățile permiseseră doar o mobilizare limitată la 150 de persoane, însă în piață s-au strâns peste o mie, înainte ca protestul să fie dispersat.
O parte dintre participanți au revenit ulterior în zonă sau s-au așezat pe jos. Alon-Lee Green, codirector al grupului israelo-palestinian Standing Together, care a organizat manifestația, a spus pentru AFP că „poliția încearcă să ne reducă la tăcere”, dar că „este datoria noastră să fim prezenți”.
Un alt participant, Cécile, în vârstă de 62 de ani, a declarat că se opune războiului deoarece este „foarte sceptică” în privința motivelor invocate de premier. Potrivit AFP, protestatarii au cerut și încetarea războiului din Gaza, precum și oprirea violențelor din Cisiordania, descrise de organizatori drept „pogromuri”.
Recomandate
Donald Trump a spus că va vorbi cu președintele Taiwanului, o mișcare cu potențial de escaladare diplomatică cu China , potrivit Agerpres . O astfel de discuție ar fi semnificativă deoarece liderii SUA și Taiwanului nu au mai avut o conversație directă de când Washingtonul a mutat recunoașterea diplomatică de la Taipei la Beijing, în 1979. Trump a făcut declarația miercuri, în fața presei, indicând că intenționează să discute cu Lai Ching-te . „Voi vorbi cu el. Voi vorbi cu toată lumea... Vom lucra la asta, la problema Taiwanului.” De ce contează: riscul de reacție din partea Beijingului O conversație directă între SUA și Taiwan ar putea irita China, care consideră insula guvernată democratic drept parte a teritoriului său. În acest context, deschiderea lui Trump pentru un contact direct cu liderul de la Taipei este prezentată ca o posibilă evoluție diplomatică importantă. Trump a legat această disponibilitate de vizita sa în China de săptămâna trecută, pe care a descris-o drept „uluitoare”, conform relatării citate de Agerpres. Context: vânzări de arme și obligațiile SUA față de Taiwan După întâlnirea cu președintele chinez Xi Jinping , Trump a spus că nu a decis dacă va continua o „vânzare majoră de arme” către Taiwan, în valoare de până la 14 miliarde de dolari (aprox. 64 miliarde lei). Potrivit legislației americane, Washingtonul este obligat să ofere Taiwanului mijloace de apărare, iar aleși atât republicani, cât și democrați au cerut administrației Trump să continue vânzările de arme. [...]
Ungaria ia în calcul extinderea Grupului de la Vișegrad, iar România este una dintre țările vizate , potrivit Antena 3 . Inițiativa este prezentată de noul premier ungar, Peter Magyar , ca o încercare de a transforma formatul regional într-o „forță politică” cu greutate în Uniunea Europeană, într-un moment în care influența grupului a scăzut din cauza diviziunilor interne. Magyar a făcut anunțul la Varșovia, într-o conferință de presă comună cu premierul Poloniei, Donald Tusk. Grupul de la Vișegrad (V4) este alcătuit în prezent din Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria. Ce ar însemna extinderea: o repoziționare regională în UE Pe lângă România, premierul ungar a sugerat includerea mai multor state, într-o extindere care ar schimba profilul actual al V4: țările nordice; Croația; Slovenia; „probabil Austria”; inclusiv state din Balcanii de Vest care nu sunt membre UE. În logica prezentată de Magyar, miza este refacerea coeziunii și a capacității de influență în negocierile europene, după o perioadă în care grupul „și-a pierdut influența” pe fondul disputelor și al diferențelor politice, în special între fostul premier ungar Viktor Orban (descris ca apropiat Kremlinului) și Donald Tusk (antirus și pro-UE). Contextul politic: Budapesta și Varșovia vor să „refacă” V4 După înlăturarea de la putere a lui Viktor Orban, Ungaria și Polonia își propun să repună pe picioare cooperarea în formatul Vișegrad, astfel încât acesta să aibă „un cuvânt greu de spus” în diplomația europeană. Magyar a afirmat că grupul „își poate redobândi vitalitatea și influența” în UE și a indicat deschiderea pentru extinderea cooperării. „Personal, sunt gata să începem extinderea cooperării, cu includerea și altor țări”. De partea poloneză, Donald Tusk a salutat relansarea dialogului în format regional. „Am așteptat mulți, mulți ani acest moment, în care să stăm din nou la aceeași masă cu un maghiar, un slovac și un ceh și să discutăm despre ce putem face împreună pentru națiunile noastre în Europa”. Ce urmează: posibil summit la Budapesta, la final de iunie Magyar a spus că Ungaria, care deține în prezent președinția Grupului de la Vișegrad, ar putea organiza un summit la Budapesta spre finalul lunii iunie. În acest stadiu, materialul nu oferă detalii despre o invitație formală către România sau despre un calendar concret de aderare/extindere, ci doar despre intenția politică exprimată public. [...]
Ucraina își întărește dispozitivul militar pe axa Cernihiv–Kiev , anticipând riscul redeschiderii unui front dinspre Belarus , potrivit Agerpres , care relatează declarațiile președintelui Volodimir Zelenski după o reuniune cu staff-ul său și comandanți ai armatei. Zelenski spune că a analizat „informațiile de intelligence” privind planurile Rusiei pentru operațiuni ofensive din zona frontierei nordice și că Ucraina se pregătește să răspundă „oricărui scenariu posibil” legat de acțiunile Moscovei. Pe lângă componenta militară, președintele ucrainean afirmă că a cerut Ministerului de Externe să pregătească măsuri suplimentare de presiune diplomatică asupra Belarusului, pe fondul acuzațiilor repetate că Rusia încearcă să atragă Minsk-ul în război. De ce contează: risc operațional de extindere a conflictului Mesajul de la Kiev indică o prioritizare a apărării în nord, într-un moment în care Ucraina încearcă să limiteze vulnerabilitățile la granița cu Belarus, aliat apropiat al Rusiei. În februarie 2022, armata rusă a atacat Ucraina și de pe teritoriul belarus, avansând atunci spre capitala Kiev. Zelenski a susținut recent că Moscova ar putea încerca fie o înaintare dinspre Belarus către direcția Cernihiv–Kiev, fie chiar un atac asupra uneia dintre țările NATO vecine cu Belarus, invocând rapoarte ale serviciilor de informații, fără a oferi detalii. Mobilizare în Rusia: afirmații fără dovezi prezentate În același context, Zelenski a declarat că ar avea informații despre pregătiri pentru noi măsuri de mobilizare în Rusia, estimând că ar putea fi vorba de circa 100.000 de persoane, fără a furniza dovezi. El a mai spus că Ucraina consideră improbabilă, în acest moment, o „mobilizare mascată” în Rusia și că ar fi de așteptat noi decizii politice. Context regional: decretul lui Putin privind Transnistria Agerpres notează că Vladimir Putin a semnat recent un decret care simplifică obținerea cetățeniei ruse pentru locuitorii din Transnistria, aceștia putând depune documentele la consulatele Rusiei fără a respecta condițiile generale, potrivit portalului NewsMaker. În Transnistria se află un contingent militar rus estimat la 1.000–1.500 de persoane, iar președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a calificat măsura drept un instrument de posibilă mobilizare pentru invazia rusă în Ucraina. Potrivit datelor Biroului de Reintegrare de pe lângă guvernul de la Chișinău, de la începutul anului 2026, peste 350.000 de locuitori ai regiunii transnistrene sunt cetățeni ai Republicii Moldova, din totalul de 364.885 de persoane consemnate în registrul de stat al populației. [...]
Ucraina își leagă calendarul alegerilor de un armistițiu, cu o fereastră posibilă în 2027 , potrivit unei evaluări făcute de un consilier prezidențial, într-un context în care legea marțială suspendă scrutinurile naționale, relatează G4Media . Mihailo Podoliak , consilier al șefului administrației prezidențiale de la Kiev, a declarat pentru săptămânalul ucrainean Apostroph că, „din punct de vedere tehnic”, alegerile prezidențiale nu ar fi posibile mai devreme de primăvara lui 2027, iar acest calendar rămâne condiționat de evoluția războiului. Informația este relatată de portalul Caliber.az și transmisă de Agerpres. Podoliak a legat explicit organizarea scrutinului de un armistițiu de durată, susținând că ar fi nevoie de aproximativ trei luni de la încheierea acestuia pentru a putea fi lansată procedura electorală. „Cred că aceste alegeri sunt posibile abia după trei luni de la încheierea unui armistițiu de lungă durată. Cam așa ceva. Nu este vorba de alegerile în sine, ci de lansarea propriu-zis a procedurii în vederea unui scrutin. Dar cu siguranță nu este posibil în această primăvară sau chiar în toamnă.” Condițiile invocate: situația militară și presiunea externă Potrivit lui Podoliak, Kievul asociază organizarea alegerilor cu „succesul teoretic” al operațiunilor militare, care ar urma să ducă la încetarea ostilităților de-a lungul liniei de contact. El a indicat și așteptarea ca forțele ucrainene să își păstreze mai degrabă pozițiile actuale în zonele din Donbas aflate sub controlul Kievului, decât să se retragă. Consilierul a mai spus că Ucraina intenționează să continue atacurile asupra „industriilor rusești orientate spre export”, dar a condiționat eficiența acestei abordări de: atingerea unor indicatori-cheie de performanță operațională de „peste 50%”; menținerea unei „presiuni sistemice” din partea partenerilor occidentali asupra Rusiei. Context: legea marțială și amânarea scrutinului din 2024 Declarațiile vin în condițiile în care legea marțială este în vigoare în Ucraina și a fost prelungită până la 2 august 2026; în acest cadru nu se organizează alegeri naționale. Volodimir Zelenski, aflat în funcție din primăvara lui 2019, a rămas la putere după expirarea mandatului, iar alegerile prezidențiale programate inițial pentru martie 2024 au fost amânate din cauza războiului declanșat de Rusia. [...]
SUA condiționează ajutorul pentru Cuba de ocolirea GAESA , conglomeratul militar care domină economia insulei , într-un mesaj în care secretarul de stat Marco Rubio propune o „nouă relație” direct cu populația, potrivit Agerpres . Miza este una economică și operațională: Washingtonul încearcă să blocheze accesul structurilor controlate de armată la resurse și fluxuri comerciale, într-un moment în care Cuba se confruntă cu penurii de combustibil și pene de curent. Într-un mesaj video în limba spaniolă, Rubio a spus că președintele Donald Trump „oferă o nouă relație între SUA și Cuba”, dar „direct cu voi, poporul cubanez, nu cu GAESA”, referindu-se la conglomeratul de afaceri condus de militari, înființat sub fostul lider cubanez Raul Castro. Este pentru prima oară când Rubio, născut într-o familie de imigranți cubanezi, se adresează direct cubanezilor în calitatea sa de secretar de stat. Ajutor de 100 de milioane de dolari, cu distribuție prin entități religioase și caritabile Rubio a afirmat că administrația Trump oferă „100 de milioane de dolari în alimente și medicamente” pentru populație, insistând ca distribuția să se facă prin „Biserica Catolică sau alte grupuri caritabile de încredere”, nu prin GAESA, despre care a susținut că ar deturna ajutorul pentru a-l revinde. Tot în logica ocolirii conglomeratului militar, Rubio a spus că SUA ar oferi „cubanezului obișnuit” dreptul de a deține o afacere – de la o benzinărie la o companie media – și a acuzat conducerea țării că ar fi „jefuit miliarde de dolari”, fără ca banii să fie folosiți pentru a ajuta populația. De ce GAESA este ținta: control asupra unei părți mari din economie Potrivit Axios, citat în material, GAESA ar controla aproximativ 70% din economia Cubei, inclusiv: hoteluri; firme de construcții; bănci; magazine de retail; remitențe din SUA. Aceeași sursă menționează că GAESA ar deține active evaluate la aproximativ 18 miliarde de dolari. Context: embargo pe petrol și criză de combustibil Cuba s-a confruntat în ultimele luni cu lipsuri severe de combustibil și pene de curent pe scară largă, după ce SUA au impus un embargo asupra petrolului pe 30 ianuarie. Ministrul energiei, Vicente de la O Levy, a declarat săptămâna trecută pentru mass-media de stat cubaneză că nu există „absolut deloc combustibil” și „absolut deloc motorină” și că rețeaua națională se află într-o „stare critică”. În paralel, Donald Trump a declarat în mod repetat că Cuba este „următoarea” țintă după operațiunea militară împotriva Iranului și a susținut că insula condusă de comuniști ar urma să cadă „curând”. [...]
Ungaria pune o condiție politică explicită pentru parcursul european al Ucrainei , legând sprijinul de la Budapesta de rezolvarea disputelor privind drepturile minorității maghiare din Transcarpatia, potrivit Adevărul . Mesajul a fost transmis de premierul ungar Peter Magyar miercuri, 20 mai, la Varșovia, într-o conferință de presă comună cu premierul polonez Donald Tusk . Magyar a spus că progresul Ucrainei în procesul de aderare la Uniunea Europeană „depinde” de soluționarea situației drepturilor minorității maghiare și a descris protejarea drepturilor celor aproximativ 150.000 de etnici maghiari din Transcarpatia drept „o condiție prealabilă sine qua non”. În această logică, Budapesta nu ar urma să susțină deschiderea negocierilor de aderare înainte ca problemele invocate să fie rezolvate, inclusiv cele legate de drepturile lingvistice. Pe fondul acestor condiționări, premierul ungar a indicat și o posibilă deschidere diplomatică: s-a declarat dispus să se întâlnească în iunie cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a „deschide un nou capitol” în relațiile bilaterale, dacă apar „progrese concrete” pe tema minorității. El a propus ca întâlnirea să aibă loc la Beregovo (Beregșas), localitate din Ucraina unde comunitatea maghiară este majoritară. Consultări tehnice Kiev–Budapesta, după schimbarea de guvern la Budapesta Contextul imediat este reluarea contactelor la nivel de experți între cele două țări, după întâlniri între miniștrii de externe Andrii Sîbiga și Anita Orban. Potrivit informațiilor din articol, părțile au convenit la Kiev să lanseze consultări tehnice pentru identificarea unor „soluții practice și solide” privind disputele legate de drepturile minorităților, într-o schimbare de ton față de perioada guvernării lui Viktor Orbán. Polonia susține aderarea Ucrainei, dar insistă pe reguli Donald Tusk a salutat schimbările de la Budapesta și a reafirmat sprijinul Poloniei pentru aderarea Ucrainei la UE, cu precizarea că procesul trebuie să respecte „toate regulile și standardele europene”, „așa cum s-a procedat și în cazul Poloniei”. Pentru Ucraina, mesajul de la Varșovia indică faptul că, dincolo de criteriile tehnice ale aderării, dosarul poate fi influențat și de condiții politice bilaterale, cu potențial de a întârzia pașii următori dacă nu se ajunge la un acord pe tema drepturilor minorităților. [...]
