Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Proteste reluate la Teheran – studenții...

Proteste reluate la Teheran – studenții contestă regimul în pline tensiuni cu SUA

Studenți protestând cu steaguri și pancarte în Teheran.
EWA $29.70 +0.10%

Studenții iranieni au reluat protestele antiguvernamentale la Teheran, pe fondul tensiunilor legate de negocierile nucleare cu SUA și al unei consolidări a prezenței militare americane în regiune, potrivit Euronews, care citează agenția Associated Press.

Imagini geolocalizate la universități din capitală, inclusiv la Universitatea Sharif de Tehnologie, arată studenți scandând „bi sharaf” – „rușinos” în limba persană – și confruntări între manifestanți și susținători ai guvernului. Potrivit relatărilor din presa locală și din diaspora, protestele marchează 40 de zile de la moartea a mii de persoane în timpul represiunii din ianuarie, respectând tradiția șiită de comemorare.

Agenția Fars a relatat că un miting planificat drept „tăcut și pașnic” a degenerat după ce unii participanți au început să scandeze „moarte dictatorului”, o referire la liderul suprem Ali Khamenei. Înregistrări video arată două grupuri separate de forțe de ordine, ambele afișând fotografii comemorative.

Autoritățile iraniene recunosc peste 3.000 de morți în timpul reprimării protestelor izbucnite în decembrie, pe fondul dificultăților economice, însă organizația Human Rights Activists News Agency, cu sediul în SUA, susține că numărul victimelor ar depăși 7.000. Președintele american Donald Trump a avansat vineri cifra de 32.000 de morți, fără a prezenta dovezi.

În paralel, președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat într-un discurs televizat că Iranul „nu va pleca capul” în fața presiunilor internaționale, în timp ce negocierile cu Washingtonul privind programul nuclear sunt în desfășurare. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a cerut public prezentarea de dovezi pentru cifrele contestate.

Tensiunile sunt amplificate de desfășurări militare americane în regiune. Reuters a relatat despre prezența unor aeronave militare americane în apropierea Iranului, iar portavionul USS Gerald R. Ford a fost observat tranzitând Strâmtoarea Gibraltar. Mai multe state, printre care Suedia, Serbia și Australia, și-au sfătuit cetățenii să părăsească Iranul.

Reluarea protestelor și consolidarea militară americană conturează un context volatil, în care evoluția negocierilor nucleare ar putea influența decisiv stabilitatea internă și

Recomandate

Articole pe același subiect

Liderul iranian Ali Khamenei discutând despre programul nuclear al Iranului.
Externe22 feb. 2026

Negocieri tensionate cu Teheranul – lui Trump i-au fost prezentate inclusiv planuri de eliminare a lui Khamenei

Administrația Trump analizează atât un compromis nuclear cu Iranul, cât și opțiuni militare extreme , inclusiv scenarii care ar viza direct liderul suprem Ali Khamenei , potrivit unei relatări publicate de Axios . Un oficial american de rang înalt a declarat că Washingtonul ar putea lua în considerare o propunere ce ar permite Iranului o îmbogățire „simbolică” a uraniului, cu condiția să nu existe nicio posibilitate de obținere a armei nucleare. Totuși, poziția publică a președintelui Donald Trump rămâne fermă în favoarea „îmbogățirii zero” pe teritoriul iranian. Presiune diplomatică și militară Surse apropiate discuțiilor susțin că Pentagonul i-a prezentat lui Trump mai multe opțiuni, inclusiv un scenariu care ar presupune eliminarea ayatollahului Ali Khamenei, a fiului său Mojtaba și a altor lideri religioși. O a doua sursă a confirmat că un astfel de plan a fost discutat în urmă cu câteva săptămâni. Un consilier de rang înalt a precizat că președintele nu a luat încă o decizie privind un atac, dar „își păstrează opțiunile deschise”. Casa Albă a transmis, prin purtătoarea de cuvânt Anna Kelly, că doar Trump știe ce măsuri ar putea adopta. Fereastra negocierilor Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a anunțat că Teheranul va prezenta în următoarele zile o propunere detaliată privind programul nuclear, în urma discuțiilor purtate la Geneva cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Potrivit oficialului american citat, oferta trebuie să răspundă tuturor preocupărilor Washingtonului pentru a evita o escaladare militară. Pozițiile par în continuare dificil de conciliat. Liderul suprem Ali Khamenei a afirmat că Iranul nu va renunța la dreptul său de a îmbogăți uraniu în scopuri civile . În prezent, Teheranul nu desfășoară activități de îmbogățire, după ce majoritatea centrifugelor au fost distruse în urma unor lovituri aeriene anul trecut, iar SUA și Israelul au avertizat că vor reacționa dacă programul va fi reluat. Mediatorii din Oman și Qatar ar fi transmis ambelor părți că un eventual acord trebuie să permită fiecărei tabere să revendice un succes politic și să fie acceptabil pentru statele din Golf și pentru Israel. În acest context, administrația Trump se află între presiunea de a obține un acord care să poată fi susținut intern și riscul unei confruntări militare directe, într-un moment în care tensiunile din regiune rămân ridicate. [...]

Masoud Pezeshkian exprimându-și determinarea în fața presiunilor externe.
Externe21 feb. 2026

Tensiuni în creștere pe dosarul nuclear iranian - Pezeshkian respinge presiunile, iar Europa își avertizează cetățenii să părăsească Iranul

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat că Iranul nu va ceda presiunilor externe , în plin context al negocierilor nucleare cu Statele Unite și al amenințărilor privind posibile lovituri militare americane, potrivit Reuters . „Marile puteri se aliniază pentru a ne forța să plecăm capul… însă nu vom face acest lucru”, a afirmat Pezeshkian într-un discurs transmis de televiziunea de stat iraniană. Declarația vine după ce președintele american Donald Trump a spus că ia în calcul o lovitură militară limitată pentru a determina Iranul să accepte un acord. În paralel, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a anunțat că un proiect de acord nuclear ar putea fi finalizat în „două sau trei zile” și prezentat părții americane, inclusiv emisarului Steve Witkoff și lui Jared Kushner . Tensiunile au determinat reacții și în Europa. Serbia și Suedia și-au îndemnat sâmbătă cetățenii să părăsească Iranul, invocând riscul deteriorării situației de securitate și posibilitatea unor atacuri aeriene americane. Belgradul făcuse deja o recomandare similară în ianuarie. Pe fondul negocierilor, Iranul este acuzat că își consolidează infrastructura nucleară, iar Washingtonul insistă asupra unor concesii suplimentare. Retorica dură a ambelor părți sugerează că discuțiile se află într-un moment critic, cu riscul escaladării militare în cazul unui eșec diplomatic. [...]

Avioane de luptă și nave militare în exerciții navale în Golful Persic.
Externe22 feb. 2026

Iranul declară forțele navale și aeriene ale UE entități teroriste – reacție la sancționarea Gărzii Revoluționare

Iranul a declarat forțele navale și aeriene ale statelor UE drept entități teroriste , într-o reacție oficială la decizia Uniunii Europene de a include Garda Revoluționară pe lista organizațiilor teroriste, relatează Anadolu Agency . Anunțul a fost făcut sâmbătă, 21 februarie, la Teheran. Ministerul iranian de Externe a precizat că măsura este una de reciprocitate, calificând decizia statelor membre UE privind desemnarea Gărzii Revoluționare Islamice drept „ilegală și nejustificată”. Potrivit comunicatului, toate forțele navale și aeriene ale țărilor Uniunii Europene sunt considerate de acum „organizații teroriste” de către autoritățile iraniene. La rândul său, Consiliul Uniunii Europene a anunțat joi includerea oficială a Gărzii Revoluționare pe lista teroristă a UE, ceea ce atrage înghețarea fondurilor și a activelor deținute în statele membre, precum și interdicția pentru operatorii europeni de a pune la dispoziție resurse financiare sau economice. În total, 13 persoane și 23 de grupuri sau entități se află în prezent sub regimul de sancțiuni. Teheranul susține că decizia europeană încalcă principiile Cartei ONU și dreptul internațional, argumentând că Garda Revoluționară este o componentă oficială a forțelor armate iraniene. În paralel, parlamentul iranian anunțase anterior că armatele statelor UE sunt considerate organizații teroriste, după aprobarea măsurii de către forul suprem de securitate. Escaladarea vine pe fondul tensiunilor crescute dintre Iran și mai multe state europene, amplificate de protestele interne din Iran și de criticile liderilor europeni privind reprimarea acestora. În regiune, situația rămâne tensionată și din cauza consolidării prezenței militare americane și a exercițiilor desfășurate de Garda Revoluționară în Golful Persic. [...]

Donald Trump discutând despre situația din Iran și posibile acțiuni militare.
Externe22 feb. 2026

Trump ia în calcul un atac, Europa reacționează – apeluri urgente de evacuare din Iran

Serbia și Suedia le cer cetățenilor să părăsească urgent Iranul , pe fondul temerilor privind o posibilă lovitură militară americană, în timp ce negocierile nucleare rămân incerte. Informațiile sunt relatate de presa internațională, inclusiv de Iran International . Ministerul de Externe al Serbiei a transmis în noaptea de vineri spre sâmbătă că, „din cauza deteriorării situației de securitate”, cetățenii sârbi sunt sfătuiți să nu călătorească în Iran și ca cei aflați deja acolo să părăsească țara cât mai curând posibil. Este a doua avertizare de acest tip emisă de Belgrad din ianuarie. În paralel, ministra suedeză de externe Maria Malmer Stenergard a publicat un mesaj similar, descriind situația drept „foarte incertă” și avertizând că autoritățile suedeze nu vor putea organiza evacuări în cazul unei escaladări rapide. Tot mai multe avertismente internaționale Serbia și Suedia se alătură Poloniei și Australiei , care au emis avertismente similare în ultimele zile. Premierul polonez Donald Tusk a avertizat că „în câteva ore ar putea să nu mai existe posibilitatea de evacuare”, pe fondul tensiunilor crescânde din regiune. Diplomație sub presiune Avertismentele vin în contextul în care președintele Donald Trump a declarat că „ ia în considerare ” o lovitură militară limitată dacă negocierile privind programul nuclear iranian eșuează, potrivit relatărilor din presa americană. Trump a indicat că ar putea decide în următoarele 10–15 zile dacă există șanse reale pentru un acord. Între timp, Statele Unite au consolidat prezența militară în Orientul Mijlociu, desfășurând nave de război, submarine și zeci de avioane de luptă. Două runde de discuții indirecte SUA–Iran, mediate de Oman la Geneva, au fost descrise de ambele părți drept constructive în privința „principiilor generale”, însă divergențele majore persistă. Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a afirmat că Teheranul speră la un acord rapid, dar a avertizat că țara este „pregătită pentru negocieri, la fel cum este pregătită pentru război”. În acest climat tensionat, statele europene preferă să reducă riscurile pentru propriii cetățeni, pe fondul incertitudinii privind o posibilă escaladare militară în regiune. [...]

Benjamin Netanyahu discută despre pregătirile pentru un posibil conflict cu Iranul.
Externe22 feb. 2026

„Alertă maximă” în Israel - Benjamin Netanyahu cere pregătiri pentru un posibil război cu Iranul pe fondul tensiunilor cu SUA

Benjamin Netanyahu a ordonat intrarea în „alertă maximă” și pregătirea pentru un posibil război cu Iranul , pe fondul evaluărilor potrivit cărora o ofensivă americană ar putea fi iminentă. Informațiile au fost publicate de Anadolu Agency , care citează presa israeliană. Potrivit cotidianului Yedioth Ahronoth , premierul israelian a dispus ca Comandamentul Frontului Intern și agențiile de intervenție să se pregătească pentru un eventual conflict, iar mai multe structuri de securitate au fost plasate în stare de alertă maximă. În paralel, postul public KAN a relatat că ședința Cabinetului de Securitate programată pentru joi, dedicată evoluțiilor din Iran, a fost amânată pentru duminică. Evaluările din Israel indică faptul că administrația președintelui american Donald Trump ar fi înclinată să lanseze un atac militar de amploare asupra Iranului, după ce Teheranul ar fi respins cererile Washingtonului în cadrul negocierilor. Potrivit acelorași surse, în consultările de securitate conduse de Netanyahu s-a discutat ipoteza că Iranul ar putea lansa rachete asupra Israelului chiar dacă armata israeliană nu ar participa direct la o eventuală operațiune americană. Fostul șef al Direcției de Informații Militare din Israel, Amos Yadlin , a declarat că „suntem mult mai aproape de un atac decât eram înainte”, în timp ce publicația Israel Hayom a citat surse potrivit cărora probabilitatea unui răspuns iranian cu rachete cu rază lungă ar fi „foarte ridicată” în cazul unui atac american. Tensiunile cresc și în plan militar: Statele Unite au desfășurat în regiune grupul de lovire al portavionului USS Abraham Lincoln , iar portavionul USS Gerald R. Ford este, de asemenea, în drum spre zonă, alături de avioane de luptă suplimentare. În acest context, armata israeliană și-a intensificat pregătirile, pe fondul percepției că „ora zero” s-ar apropia, iar termenele estimate pentru o eventuală escaladare s-ar fi redus la doar [...]

Analiza militară a SUA privind Iranul și posibilele atacuri asupra liderilor.
Externe21 feb. 2026

SUA analizează lovituri împotriva liderilor iranieni - planuri militare avansate înaintea deciziei lui Trump

SUA iau în calcul lovituri care ar putea viza lideri iranieni , în cadrul unor planuri militare avansate pregătite înaintea unei decizii a președintelui Donald Trump privind un posibil atac asupra Iranului. Potrivit Reuters , două surse americane au declarat că opțiunile analizate includ țintirea unor persoane-cheie și chiar scenarii de schimbare a regimului de la Teheran. Planificarea militară ar fi ajuns într-un stadiu detaliat, incluzând atacuri asupra infrastructurii nucleare și a facilităților de securitate iraniene, în cazul în care eforturile diplomatice eșuează. Sursele citate susțin că se discută inclusiv despre operațiuni îndreptate împotriva unor lideri implicați în comanda și controlul Gărzilor Revoluționare. Contextul este tensionat. Donald Trump a afirmat recent că „lucruri foarte rele” s-ar putea întâmpla dacă nu se ajunge la un acord și a sugerat un termen de 10-15 zile pentru o eventuală acțiune. În paralel, a evocat public ideea schimbării regimului iranian, fără a oferi detalii despre un posibil succesor. Potrivit oficialilor citați, un eventual atac ar putea conta pe forțe deja desfășurate în regiune: nave de război, avioane de luptă și bombardiere cu bază în SUA . Totuși, aceștia avertizează că Iranul ar riposta aproape sigur, crescând riscul unui conflict regional extins și al unor victime americane. Teheranul a transmis într-o scrisoare către secretarul general al ONU că nu va iniția un război, dar va răspunde „decisiv și proporțional” în caz de agresiune. Iranul a amenințat anterior că ar putea bloca Strâmtoarea Hormuz, rută esențială pentru aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol. Pe fondul escaladării retoricii, prețurile petrolului au crescut, iar exercițiile navale iraniene din Golful Oman au inclus și participarea unei nave rusești. În paralel, negocierile continuă. Oficialii iranieni au anunțat că lucrează la o propunere scrisă pentru a răspunde preocupărilor Washingtonului privind programul nuclear. Statele Unite și Israelul acuză Teheranul că urmărește obținerea armei nucleare, acuzație respinsă de autoritățile iraniene, care susțin că programul are scopuri pașnice. Evoluția situației depinde de decizia politică de la Washington, însă nivelul actual al pregătirilor indică o posibilă escaladare rapidă, cu implicații majore pentru securitatea regională și piețele energetice globale. [...]