Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Fostul prinț Andrew a trimis lui Jeffrey...

Fostul prinț Andrew a trimis lui Jeffrey Epstein rapoarte comerciale britanice - Mailuri din 2010-2011, publicate de DOJ SUA

Prințul Andrew discutând cu alți membri ai familiei regale la un eveniment solemn.

Documente comerciale britanice au ajuns la Jeffrey Epstein prin e-mailuri trimise de prințul Andrew, potrivit Euronews România, care relatează despre corespondența dezvăluită de Departamentul Justiției din SUA. Mesajele, datate 2010-2011, îl indică pe Andrew Mountbatten-Windsor trimițând mai departe rapoarte și informări primite în calitate oficială, de emisar special comercial al guvernului britanic, în timpul unor deplasări în Singapore, Vietnam, Shenzhen și Hong Kong. În Marea Britanie, agenții comerciali au interdicția de a divulga documente comerciale sau alte acte sensibile.

Din documentele citate reiese că, pe 30 noiembrie 2010, Andrew a retransmis către Epstein rapoarte oficiale primite de la asistentul său, Amit Patel, la doar cinci minute după ce le primise, iar Epstein ar fi primit inclusiv rapoarte despre Vietnam, Singapore și alte țări vizitate în misiuni oficiale. În decembrie 2010, Andrew i-a scris lui Epstein despre un briefing confidențial privind oportunități de investiții în reconstruirea provinciei Helmand, din Afghanistan, iar într-un e-mail din 9 februarie 2011 i-ar fi sugerat o investiție comună într-o firmă de capital privat pe care o vizitase cu o săptămână înainte.

„Andrew, care este fratele mai mic al regelui Charles și are 65 de ani, a negat acuzațiile.”

Cazul reaprinde discuția despre felul în care informații comerciale obținute în cadrul unor misiuni guvernamentale ar fi putut fi transferate către o persoană fără rol oficial, în condițiile în care Epstein a murit în închisoare în 2019. Euronews România mai notează că Andrew a renunțat în 2019 la atribuțiile oficiale de membru al casei regale, iar în 2025 regele Charles i-a retras titlul de prinț; el a fost emisar comercial între 2001 și 2011 și este anchetat în prezent pentru „afirmații despre o femeie” pe care ar fi dus-o în interiorul complexului regal Windsor, conform dosarelor Epstein.

Recomandate

Articole pe același subiect

Serghei Lavrov discută despre sancțiunile impuse Rusiei de SUA.
Externe09 feb. 2026

SUA ar fi „în război” cu petrolierele ruse, spune Lavrov - referire la sechestrări ale „flotei din umbră”

Serghei Lavrov acuză SUA că subminează negocierile pentru Ucraina , potrivit The Moscow Times , care relatează despre un interviu acordat de ministrul rus de Externe postului TV BRICS și publicat luni, 9 februarie 2026. Lavrov a susținut că, în pofida declarațiilor administrației Trump privind necesitatea încheierii războiului, Washingtonul nu a anulat legislația adoptată în mandatul lui Joe Biden pentru sancționarea Rusiei după declanșarea a ceea ce Moscova numește „operațiunea militară specială”. În același timp, el a afirmat că, „în practică”, sunt introduse noi sancțiuni și că SUA ar duce „un război împotriva petrolierelor pe mările libere”, invocând încălcarea Convenției ONU privind dreptul mării. În acest context, Lavrov a făcut referire la confiscarea recentă de către forțele americane a unor nave aparținând unei așa-numite „flote din umbră” de petroliere. Articolul notează că, în octombrie, Statele Unite au sancționat cei mai mari producători ruși de petrol, Lukoil și Rosneft, primele sancțiuni majore împotriva Moscovei de la preluarea mandatului de către Donald Trump anul trecut. Ca urmare, Lukoil a fost nevoită să vândă cea mai mare parte a activelor sale din străinătate, menționează publicația, trimițând la un material anterior. The Moscow Times amintește că Trump a promis în campanie că va pune capăt războiului din Ucraina „din prima zi” a președinției, însă demersurile pentru un acord de pace s-au blocat aproape imediat după lansare. În paralel, președintele american a spus că speră la îmbunătățirea relațiilor cu Rusia, inclusiv la posibile acorduri de afaceri între cele două țări, potrivit Trump White House Archives . Sancțiunile împotriva Lukoil și Rosneft au venit după întâlnirea dintre Trump și Vladimir Putin din august, în Alaska, unde, potrivit unor oficiali de la Kremlin, cele două părți ar fi ajuns la anumite „înțelegeri” privind pași către încheierea războiului. În interviul pentru TV BRICS, Lavrov a declarat că nu vede „nicio perspectivă pozitivă” nici pe plan economic și a acuzat Washingtonul că ar urmări controlul rutelor globale de aprovizionare cu energie către marile economii de pe mai multe continente, adăugând că Rusia rămâne deschisă cooperării, dar că „americanii înșiși creează obstacole artificiale”. Pe frontul negocierilor, oficiali ruși, ucraineni și americani s-au întâlnit în două runde de discuții de pace la Abu Dhabi de la începutul anului, fără a ajunge la un compromis pe tema sensibilă a teritoriilor, mai notează publicația. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în acest weekend că Statele Unite presează ambele țări să încheie războiul până în iunie. [...]

Friedrich Merz discutând despre birocrația din Uniunea Europeană.
Externe09 feb. 2026

Germania avertizează Bruxelles-ul: fără reducerea birocrației, Piața Unică nu poate avansa

Potrivit Politico , Guvernul Germaniei avertizează că aprofundarea integrării Pieței Unice Europene nu va fi posibilă dacă aceasta presupune mai multă birocrație pentru companii . Poziția oficială, formulată într-un document de lucru transmis către instituțiile europene, este prezentată cu doar câteva zile înaintea summitului informal convocat de președintele Consiliului European, António Costa , la castelul Alden Biesen din Belgia. Documentul, redactat de executivul condus de cancelarul Friedrich Merz , atrage atenția că actualele bariere comerciale din interiorul Uniunii Europene echivalează, în termeni economici, cu tarife de 44% pentru bunuri și până la 110% pentru servicii. Cifrele sunt bazate pe date ale Fondului Monetar Internațional și subliniază disfuncționalitățile majore ale Pieței Unice, în ciuda existenței sale de peste trei decenii. Pentru a corecta aceste dezechilibre, Berlinul cere „măsuri curajoase și uneori inconfortabile” , precum limitarea autonomiei naționale în favoarea interesului comun european. Totuși, Germania subliniază că acest proces nu trebuie să vină cu costul creșterii poverii birocratice pentru firme, în special într-un context global competitiv și volatil. În acest sens, se solicită explicit moderație legislativă , evitarea reglementărilor inutile și simplificarea urgentă a cadrului administrativ , fără a compromite standardele sau obiectivele politicilor publice. Printre propunerile concrete transmise de guvernul de la Berlin se numără: Recunoașterea calificărilor profesionale între statele membre , pentru a permite o mobilitate mai fluidă a forței de muncă; Reguli simplificate pentru prestatorii de servicii care operează transfrontalier ; Reducerea birocrației privind comerțul cu bunuri , în special pentru IMM-uri; Sprijin specific pentru întreprinderile mici și mijlocii , considerate cele mai afectate de reglementările excesive. Tonul documentului este unul de avertisment, dar și de mobilizare, în contextul în care liderii europeni vor discuta relansarea economică a Uniunii. Summitul din Belgia, organizat de António Costa într-un format informal, vizează o repoziționare economică a UE, în special după tensiunile generate recent de politica externă a SUA. În ianuarie, președintele american Donald Trump a amenințat cu impunerea de tarife asupra produselor europene, pe fondul tensiunilor cu Danemarca privind Groenlanda. Răspunzând presiunilor legate de birocrație, comisarul european pentru economie și productivitate, Valdis Dombrovskis , a declarat pentru Politico că până în prezent s-au realizat reduceri de costuri administrative în valoare de 15 miliarde de euro , în cadrul mandatului actual al Comisiei. Totodată, el a precizat că peste jumătate dintre viitoarele propuneri legislative vor include componente clare de simplificare și eficientizare . În concluzie , Germania îndeamnă Uniunea Europeană să-și reevalueze profund modul de funcționare a Pieței Unice, argumentând că succesul acesteia nu poate veni prin norme tot mai stufoase și reglementări care descurajează inițiativa economică. Integrarea trebuie să însemne mai multă eficiență, nu mai multă birocrație , iar dacă liderii europeni nu vor ține cont de acest avertisment, progresul Pieței Unice ar putea rămâne blocat în hârtii și proceduri. [...]

Ruinele unei clădiri afectate de atacurile cu drone în Ucraina.
Externe09 feb. 2026

Atacuri rusești cu drone în Ucraina au ucis cel puțin trei persoane - Odesa și Harkiv, printre zonele lovite

Atacurile cu drone rusești au avariat infrastructură rezidențială și o conductă de gaze în Odesa , potrivit Reuters , în contextul unor lovituri nocturne care au provocat cel puțin trei decese în estul și sudul Ucrainei, au transmis luni autorități regionale și procurori. În orașul-port Odesa, guvernatorul regional Oleh Kiper a anunțat un atac „masiv” cu drone, soldat cu un mort și doi răniți. El a precizat, pe Telegram, că au fost înregistrate daune la infrastructura rezidențială și la o conductă de gaze, indicând un impact direct asupra locuirii și utilităților, dincolo de bilanțul uman imediat. În estul țării, într-o zonă rezidențială din orașul Bohodukhiv (regiunea Harkiv), un atac a ucis o femeie și fiul ei în vârstă de 10 ani, conform parchetului regional. Aceeași sursă a mai spus că șase persoane au fost rănite în atacul asupra regiunii, care este vizată frecvent în războiul început odată cu invazia rusă din 2022. Separat, în regiunea Dnipropetrovsk din sud-est, guvernatorul Oleksandr Hanzha a raportat nouă răniți, inclusiv o fată de 13 ani, în urma unui atac cu drone. Atacul a provocat un incendiu într-o clădire cu trei etaje, iar acoperișul a fost distrus, a mai declarat oficialul ucrainean. [...]

Un bărbat analizează un produs pe raft într-un magazin.
Externe09 feb. 2026

Boicot digital împotriva SUA în Europa – aplicațiile mobile devin formă de protest economic

Tot mai mulți europeni aleg să boicoteze produsele americane cu ajutorul unor aplicații mobile, în urma declarațiilor controversate ale lui Donald Trump privind Groenlanda ceea ce a dus la un val de descărcări masive ale unor instrumente digitale de identificare a originii produselor, informează Știrile ProTV . Valul de reacții a fost declanșat de intenția exprimată de fostul președinte american Donald Trump de a cumpăra Groenlanda – teritoriu autonom aparținând Danemarcei. Această declarație a provocat nu doar iritare diplomatică, ci și un val de reacții civice printre cetățenii danezi și europeni, care au decis să-și exprime nemulțumirea direct la raft: prin refuzul de a mai cumpăra produse americane. Una dintre cele mai populare aplicații în acest context este „ Made O’Meter ” , creată de antreprenorul danez Ian Rosenfeldt . Aplicația a fost relansată cu funcționalități noi și inteligente: prin scanarea codurilor de bare sau fotografierea produselor, utilizatorii pot afla țara de proveniență, deținătorul mărcii și pot primi sugestii de alternative fabricate în Europa. Tehnologia din spatele aplicației este bazată pe inteligență artificială și are, potrivit dezvoltatorilor, o precizie de peste 95% . Mai mult, utilizatorii pot seta filtre, cum ar fi: „evită produse din SUA”, iar aplicația recomandă doar opțiuni din Uniunea Europeană. Conform datelor oferite de creatorii aplicației, la finalul lunii ianuarie 2026, „Made O’Meter” a fost descărcată de 30.000 de ori în doar trei zile , iar utilizatorii au încărcat peste 70.000 de imagini cu produse pentru analiză. Lista funcționalităților aplicației „Made O’Meter”: Identificare rapidă a originii produselor prin scanare sau fotografie Recomandări de produse alternative europene Filtrare în funcție de țară de origine Informații despre producător, deținător de marcă și locația fabricii Aplicația nu este singura pe această nișă. Un alt exemplu este „ NonUSA ” , creată de danezul Jonas Pipper, care susține că feedbackul utilizatorilor arată o nevoie psihologică de „a recăpăta controlul”. Mulți utilizatori spun că, deși gestul boicotului este simbolic, el oferă un sentiment de acțiune concretă împotriva unor politici externe percepute ca agresive sau umilitoare. „Este un gest politic de zi cu zi, pe care îl facem în supermarket, nu în cabină de vot”, a spus un localnic pentru postul danez DR. Mișcarea pare să se extindă în alte țări europene, pe fondul tensiunilor politice și a unei atitudini tot mai critice față de influența comercială americană. Deși nu este clar ce impact economic vor avea aceste aplicații pe termen lung, ele devin o expresie relevantă a modului în care tehnologia poate fi folosită pentru a susține alegerile de consum ghidate de convingeri politice. [...]

Xi Jinping salutând, în contextul unei vizite oficiale în SUA.
Externe09 feb. 2026

Vizită oficială Xi Jinping în SUA – Trump confirmă întâlnirea de la Casa Albă din 2026

Donald Trump a confirmat o vizită a liderului chinez Xi Jinping la Casa Albă „spre sfârșitul anului 2026”, în contextul reluării discuțiilor comerciale dintre SUA și China. Informația a fost dezvăluită într-un interviu acordat NBC, înregistrat la începutul lunii februarie și difuzat duminică, 9 februarie, conform Mediafax . Președintele american a mai menționat că el însuși va efectua o vizită oficială în China în luna aprilie, sugerând o intensificare a dialogului direct între cele două superputeri. Trump a subliniat în interviu importanța relației personale pe care o are cu Xi Jinping , sugerând că aceasta facilitează negocieri într-un context marcat de tensiuni economice. De la revenirea sa la putere în 2025, politica tarifară a SUA a fost reluată într-un ton dur față de China, Trump reafirmând că Beijingul „plătește multe tarife”, lucru pe care îl consideră o reușită proprie. Potrivit afirmațiilor sale, SUA ar fi recuperat „sute de miliarde de dolari” din aceste măsuri comerciale. Această posibilă vizită la Washington a președintelui Xi ar putea marca o schimbare de ton în relațiile bilaterale, după ani de retorică ostilă și impas în negocieri. În contextul în care ambele economii sunt strâns interconectate, iar relația dintre cele două țări este una de interdependență strategică, o întâlnire la nivel înalt ar putea aduce: relansarea unor acorduri comerciale importante ; o posibilă detensionare în privința tarifelor și a accesului pe piețe; conturarea unor noi echilibre în politica energetică și tehnologică globală. Trump a insistat asupra faptului că dialogul direct și frecvent cu Xi este cheia pentru progresul în aceste domenii. „Este important ca eu să am o relație bună cu el și el cu mine”, a spus liderul american, reiterând că întâlnirile la nivel înalt nu sunt doar simbolice, ci esențiale pentru stabilirea agendelor economice viitoare. Aceasta ar fi prima vizită a liderului chinez la Washington din 2017, și vine într-un moment în care SUA încearcă să repoziționeze rolul său în Asia și să gestioneze competiția globală cu China într-un mod pragmatic, dar ferm. [...]

Vehicule militare israeliene în Cisiordania, în contextul tensiunilor regionale.
Externe08 feb. 2026

Decizia Israelului de a extinde controlul în Cisiordania poate agrava tensiunile regionale - reacții critice din partea conducerii palestiniene și apeluri la intervenție internațională

Cabinetul de securitate al Israelului a aprobat măsuri pentru întărirea controlului în Cisiordania , potrivit Mediafax . Deciziile, anunțate duminică de biroul ministrului de finanțe Bezalel Smotrich, vizează atât extinderea capacității Israelului de a interveni administrativ în teritoriu, cât și reducerea și mai accentuată a prerogativelor deja limitate ale Autorității Palestiniene. Relatarea preia și o declarație atribuită lui Smotrich, care susține că măsurile vor facilita presiuni pentru ca palestinienii să renunțe la terenuri și că guvernul va continua să blocheze perspectiva unui stat palestinian, notează AP . Yonatan Mizrachi, cercetător al organizației israeliene Peace Now, a calificat decizia drept „foarte semnificativă”, dar a subliniat că ar mai fi necesară aprobarea comandantului suprem al Israelului pentru Cisiordania. De partea palestiniană, președintele Mahmoud Abbas a descris măsura ca „periculoasă” și ca o încercare de „legalizare” a extinderii coloniilor și a confiscărilor de terenuri, cerând intervenția SUA și a Consiliului de Securitate al ONU; Iordania a condamnat, la rândul ei, decizia, invocând „impunerea suveranității ilegale” și consolidarea coloniilor. Concret, pachetul aprobat include anularea interdicției de vânzare a terenurilor din Cisiordania către evreii israelieni, declasificarea registrelor funciare pentru a facilita achizițiile, precum și transferarea către autoritățile israeliene a planificării construcțiilor în situri religioase și alte zone sensibile din Hebron. În plus, Israelul ar urma să poată aplica măsuri de mediu și arheologice în zone administrate de palestinieni, iar, potrivit Peace Now, autoritățile israeliene ar putea demola construcții din zonele controlate de palestinieni dacă le consideră dăunătoare pentru patrimoniu sau mediu. Măsurile ar reînvia și un comitet care ar permite achiziții „proactive” de terenuri, descrise ca un pas pentru a asigura rezerve destinate colonizării pe termen lung. Decizia se înscrie într-o dinamică mai amplă de consolidare a controlului israelian asupra Cisiordaniei, într-un teritoriu împărțit între zone controlate de Israel (unde se află așezările) și zone care reprezintă circa 40% din teritoriu, unde Autoritatea Palestiniană are autonomie. În acest context, Peace Now susține că sistemul din Cisiordania discriminează palestinienii, care nu pot vota la alegerile israeliene și se confruntă cu represiuni militare și restricții de călătorie. Mediafax amintește că peste 700.000 de israelieni trăiesc în Cisiordania ocupată și în estul Ierusalimului, teritorii capturate în 1967 și revendicate de palestinieni pentru un viitor stat, iar comunitatea internațională consideră în majoritate că așezările israeliene în aceste zone sunt ilegale și un obstacol pentru pace; pe plan intern, grupul de coloniști Regavim a salutat decizia, invocând protejarea siturilor de patrimoniu și creșterea transparenței registrului funciar. [...]