Știri
Știri din categoria Externe
Comisia Europeană pregătește restricții țintite la protecția temporară pentru ucraineni, într-un demers care ar putea schimba regulile de acces la drept de ședere și beneficii în UE pentru viitorii solicitanți, potrivit Adevărul. În discuție este inclusiv limitarea accesului pentru bărbații de vârstă militară, pe fondul preocupărilor că exodul afectează capacitatea Ucrainei de a se apăra.
Propunerea vizează prelungirea mecanismului de protecție temporară pentru ucrainenii fugiți din calea războiului declanșat de Rusia, însă documentul transmis liderilor europeni de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, subliniază că măsurile trebuie concepute astfel încât să nu reducă resursele umane ale Ucrainei pentru apărare. Scrisoarea nu indică explicit cine ar urma să fie exclus, dar formularea a fost interpretată de mai multe publicații occidentale ca o referire la bărbații aflați la vârsta recrutării.
În prezent, Directiva privind protecția temporară le oferă ucrainenilor drept de ședere și acces la piața muncii, servicii medicale și educație, fără procedurile clasice de azil. Potrivit informațiilor citate în material, miniștrii de interne au analizat anterior propuneri susținute de Germania și alte state pentru limitarea accesului la procedura simplificată pentru cetățeni ucraineni cu vârste între 23 și 60 de ani.
O altă opțiune aflată pe masa statelor membre, potrivit Euractiv (citat de Adevărul), este ca eventualele restricții să se aplice doar celor care vor solicita protecție pe viitor, fără a afecta drepturile persoanelor care beneficiază deja de acest statut.
De la începutul invaziei la scară largă, în februarie 2022, peste 4,3 milioane de cetățeni ucraineni au primit protecție temporară în UE. În paralel, mai multe guverne au început să își ajusteze politicile:
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat în repetate rânduri că Ucraina are nevoie de mai mulți tineri „acasă”, în contextul continuării războiului.
Mecanismul actual este valabil până la 4 martie 2027, însă Comisia Europeană pregătește deja cadrul pentru perioada următoare. O decizie la nivelul UE este așteptată în iulie; dacă nu se ajunge la consens, discuțiile ar putea fi reluate în septembrie, potrivit informațiilor din articol.
Recomandate
Liderii UE cer Comisiei să pregătească instrumente mai dure împotriva Chinei , pe fondul temerilor că importurile chineze ieftine — inclusiv bunuri „high-end”, precum mașinile — scot din piață producători europeni, potrivit Politico . La un dineu târziu, în marja unui summit la Bruxelles, șefii de stat și de guvern au cerut Comisiei Europene să evalueze „trusa” actuală de apărare comercială și, „eventual”, să vină cu instrumente noi, astfel încât blocul să aibă ce „îi trebuie pentru a-și apăra interesele și a reduce riscurile” („derisk”), conform unui oficial UE citat de publicație. De ce contează: presiune pentru protejarea industriei europene Discuția are o miză economică directă: liderii UE caută modalități de a proteja fabricile europene de concurența produselor chineze vândute la prețuri mici, pe care producătorii europeni nu le pot egala, ceea ce „îi scoate din afaceri”, potrivit relatării. În acest context, premierul belgian Bart De Wever a indicat că există un consens privind reducerea dependențelor și a invocat problema subvențiilor din China. „Toată lumea crede că avem nevoie de măsuri pentru a ne reduce dependența. Și subvențiile acordate în China — asta nu e corect. Avem nevoie de un răspuns la asta”, a declarat Bart De Wever. Acesta a mai spus că este „o chestiune urgentă”. Ce urmează: analiză rapidă a instrumentelor existente, iar cele noi ar dura Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a încercat să afle până unde sunt dispuși liderii UE să accepte eventuale represalii din partea Chinei, în condițiile în care Bruxellesul cântărește cum să-și consolideze apărarea comercială. Potrivit unui al doilea oficial citat de Politico , Comisia ar urma să facă pe termen scurt o analiză a instrumentelor existente și a modului în care pot fi folosite mai eficient. În schimb, dezvoltarea unor instrumente noi ar necesita timp atât pentru elaborare, cât și pentru parcurgerea procesului legislativ. În paralel, UE vrea să păstreze dialogul cu Beijingul În același timp, liderii UE vor ca executivul european să continue angajarea cu Beijingul. Ministrul chinez al comerțului, Wang Wentao, este așteptat la Bruxelles la finalul lunii iunie pentru o întâlnire cu comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič. [...]
Ucraina avertizează că Rusia ar putea crește intensitatea atacurilor aeriene , pe fondul unei slăbiri a poziției lui Vladimir Putin, potrivit declarațiilor președintelui Volodimir Zelenski, citate de Digi24 . Mesajul are o miză operațională imediată: populația este îndemnată să respecte alertele aeriene și să se adăpostească în timpul raidurilor. Zelenski a spus, într-o declarație către jurnaliști, că Putin „devine din ce în ce mai slab” pe mai multe planuri și că această evoluție ar putea împinge Kremlinul spre escaladarea loviturilor cu rachete și drone împotriva Ucrainei. „Putin devine din ce în ce mai slab. Se slăbește din punct de vedere politic, pe câmpul de luptă și fizic. De aceea, este posibil ca el să intensifice atacurile împotriva noastră, împotriva poporului nostru, cu rachete și drone. Vă rog să vă adăpostiți în adăposturi. Vă rog din suflet”. Semnal către aliați: apărare antiaeriană și sancțiuni În același context, Zelenski a afirmat că aliații Ucrainei ar recunoaște că declarațiile lui Putin despre dorința de pace sunt „false” și că Rusia urmărește, în continuare, escaladarea militară. El a mai spus că Ucraina rămâne deschisă negocierilor pentru pace și a indicat că ultima reuniune în formatul Ramstein a adus „rezultate importante” pentru capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei. Potrivit lui Zelenski, nouă țări și-au confirmat participarea la inițiativa PURL, care finanțează achiziționarea de rachete și interceptoare Patriot, iar angajamentele ar depăși 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei). Tot el a afirmat că Uniunea Europeană pregătește sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei și a cerut implicare „fără excepții” în zona de sancțiuni, confiscări și finanțare pentru Ucraina. „Europa trebuie să se implice pe deplin pentru ca Ucraina să aibă o poziție puternică”. Context: atac la Moscova și reacția Rusiei Declarațiile vin la o zi după ce drone ucrainene au lovit rafinăria de petrol din Kapotnia, de lângă Moscova , pentru a doua oară într-o săptămână, într-un atac descris de presa rusă drept unul dintre cele mai ample bombardamente asupra capitalei ruse din ultimii ani. După acest episod, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova va continua atacurile la scară largă împotriva țintelor despre care Rusia susține că sprijină capacitățile militare ale Ucrainei. [...]
Kremlinul leagă atacul cu drone asupra Moscovei de situația de pe front și promite continuarea loviturilor , într-un mesaj care sugerează o escaladare a riscurilor operaționale și a presiunii asupra infrastructurii civile și industriale. Potrivit Meduza , purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a spus că Ucraina a lovit „masiv” Moscova pe 18 iunie din cauza „poziției dificile” de pe linia frontului și a invocat „performanțe ridicate” ale apărării antiaeriene. Peskov a îndemnat, totodată, la urmărirea unor imagini din orașe ucrainene după loviturile rusești și a afirmat că acestea „vor continua”. „Căutați mai multe filmări din diferite orașe ale Ucrainei. Filmările sunt impresionante — după rezultatele loviturilor forțelor noastre armate. Aceste lovituri vor continua”, a spus Peskov. Atacul din 18 iunie: amploare, victime și infrastructură afectată În aceeași relatare, se arată că Moscova și regiunea Moscovei au fost atacate pe 18 iunie de „aproximativ 200” de drone ucrainene, descris drept cel mai mare atac asupra capitalei ruse de la începutul războiului la scară largă. A fost avariată o rafinărie din Kapotnia , iar în regiunea Moscovei au fost rănite 17 persoane; o fetiță de opt ani a murit. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a numit atacul asupra Moscovei un răspuns „corect” la loviturile rusești, potrivit aceleiași surse. Mesajul politic: „nu e linie de negocieri” Peskov a susținut că Ucraina „își continuă linia” și că aceasta „nu este o linie a negocierilor”. El a mai afirmat că „situația de pe fronturi” ar urma să devină „în curând” „catastrofală” pentru partea ucraineană, legând explicit atacul asupra Moscovei de această evaluare. [...]
O majoritate a germanilor susține participarea la o misiune europeană în Strâmtoarea Hormuz , un semnal politic care poate influența deciziile Berlinului într-un moment în care una dintre cele mai importante rute comerciale maritime rămâne departe de o funcționare normală, potrivit Focus . Datele provin din „Politbarometer” al ZDF: 57% dintre respondenți se declară pentru implicarea Germaniei într-un „angajament european” de securizare a strâmtorii, în timp ce 38% se opun. Sondajul a fost realizat de Forschungsgruppe Wahlen din Mannheim și este descris ca reprezentativ pentru populația cu drept de vot din Germania. Strâmtoarea Hormuz este blocată de luni de zile, iar sursa o descrie drept una dintre cele mai importante rute comerciale din lume. Deși există „progrese politice” după un acord-cadru semnat între SUA și Iran, care ar urmări încheierea conflictului și redeschiderea rutei, o detensionare completă „nu este încă în vedere”. Primele nave au reușit să părăsească din nou Golful, însă specialiștii nu vorbesc despre o revenire la operațiuni regulate. Susținerea pentru misiune, diferențiată politic Sondajul indică un tipar politic pronunțat în interiorul Germaniei. Susținătorii Uniunii (CDU/CSU) și ai SPD sprijină „în mod deosebit de frecvent” participarea, iar la Verzi și FDP tot susținerea este majoritară. Mai sceptici sunt simpatizanții Partidului Stângii (Die Linke). În rândul susținătorilor AfD, opiniile sunt împărțite, cu ponderi aproape egale pro și contra. Datele au fost colectate telefonic și online în perioada 16–18 iunie 2026. [...]
Volodimir Zelenski cere accelerarea aderării Ucrainei la UE ca garanție de securitate pentru Europa , într-un moment în care discuțiile de extindere rămân sensibile politic, iar Budapesta blochează formulări mai ambițioase în concluziile Consiliului European, potrivit Reuters . La summitul liderilor UE de la Bruxelles, Zelenski a spus că „viitorul Europei” este decis de apărarea Ucrainei și că cea mai bună garanție pentru securitatea blocului ar fi acordarea unei căi accelerate de aderare pentru Kiev. În fragmente din discursul său publicate pe X, președintele ucrainean a argumentat că „fiecare națiune democratică din Europa merită să fie în UE” și că Ucraina „merită acest lucru” pentru costul plătit în război pentru a rămâne „liberă, independentă și… europeană”. Extinderea UE: avans procedural, dar fără consens pe „accelerare” În paralel cu mesajul politic al Kievului, procesul tehnic de aderare avansează: ambasadorii UE au convenit săptămâna trecută să împingă înainte discuțiile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, urmând ca negocierile să înceapă cu primul dintre cele șase „clustere” (pachete de capitole) de aliniere a legislației și standardelor la cele ale Uniunii. Concluziile Consiliului European publicate după summit au salutat începerea negocierilor de aderare pentru Ucraina și au precizat că UE „așteaptă cu interes deschiderea celorlalte clustere, în conformitate cu abordarea bazată pe merit”. Totuși, Ungaria a reușit să elimine din text o referire la accelerarea aderării Ucrainei, a afirmat premierul Peter Magyar într-o postare pe X. Miza financiară: bani pentru armată și 6 miliarde de euro din Facilitatea Europeană pentru Pace Zelenski a legat direct securitatea Europei de finanțarea armatei ucrainene și a spus că UE și „coaliția celor dispuși” pot dezvolta instrumente financiare pentru a asigura acest sprijin. El a cerut și deblocarea a 6 miliarde de euro (aprox. 30 miliarde lei) din Facilitatea Europeană pentru Pace, mecanism al UE destinat susținerii securității internaționale. În același timp, liderul ucrainean a avertizat că, dacă războiul nu se încheie curând, Ucraina va avea nevoie de ajutor pentru iarnă, inclusiv rachete de apărare antiaeriană și combustibil. Ținta declarată: încheierea războiului până la finalul anului, dar cu presiune pe Rusia Zelenski a spus că Ucraina vrea ca războiul cu Rusia să se termine până la finalul anului și a cerut sprijin pentru pregătirea sezonului rece. În comentarii ulterioare publicate pe Telegram, el a afirmat că obiectivul este încheierea conflictului „înainte de iarnă” prin diplomație și presiune asupra Rusiei, dar a adăugat că Ucraina înțelege „cu cine are de-a face”. Totodată, Zelenski a îndemnat Europa să rămână vigilentă și să mențină presiunea asupra Moscovei, inclusiv prin sancțiuni „fără portițe”, confiscări „fără excepții” și finanțarea Ucrainei. În replică, ministrul rus de externe Serghei Lavrov, citat de Reuters, a declarat după atacul ucrainean cu drone că Moscova va efectua „lovituri masive coordonate în mod regulat” împotriva Ucrainei. [...]
Volodimir Zelenski a cerut accelerarea aderării Ucrainei la UE , invocând inclusiv relația cu vecinii din Uniune – între care a enumerat România – ca argument politic pentru o „cale rapidă” care ar reduce spațiul de manevră al Rusiei, potrivit Digi24 . În discursul rostit la reuniunea Consiliului European , președintele ucrainean a mulțumit explicit „vecinilor noștri – Ungaria, Polonia, România, Slovacia – precum și tuturor celorlalte state membre ale UE”, susținând că Ucraina este pregătită să colaboreze „cât mai strâns posibil” cu fiecare dintre vecinii săi din Uniune, pe bază de „respect reciproc”. Transcrierea discursului este atribuită de Digi24 Președinției de la Kiev, iar relatarea este preluată de la News.ro. Miza: o procedură accelerată și semnalul politic către UE Zelenski a pledat pentru accelerarea negocierilor de aderare și a susținut că fiecare națiune democratică din Europa „merită să fie membru cu drepturi depline” al Uniunii Europene. În același timp, a argumentat că Ucraina „a plătit mai mult decât orice altă țară europeană” pentru dreptul de a fi liberă și independentă. În intervenția sa, liderul ucrainean a insistat asupra ideii unei proceduri accelerate de aderare, chiar dacă „nu tuturor le place această idee”, prezentând-o drept un pas major prin care UE ar demonstra că sprijină efectiv Ucraina. „Cel mai important astfel de pas ar putea fi o procedură accelerată (…) o cale rapidă pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.” Legătura cu securitatea regională: reducerea „motivelor” de destabilizare Potrivit lui Zelenski, Ucraina este pregătită să facă reformele necesare, însă lipsa unei decizii clare la nivelul UE ar continua să încurajeze „interferențele Rusiei”. El a susținut că obținerea rapidă a statutului de membru ar diminua unul dintre motivele pentru care Rusia ar încerca să destabilizeze Ucraina și Europa. „Dacă Ucraina va obține statutul de membru cu drepturi depline și îl va obține rapid (…) Rusia va pierde unul dintre principalele motive pentru care încearcă să destabilizeze atât Ucraina, cât și Europa.” Aceleași elemente ale discursului sunt relatate și de HotNews , care citează transcrierea prezentată de Președinția de la Kiev și preluată de News.ro. [...]
