Știri
Știri din categoria Externe
Asasinarea ayatollahului Ali Khamenei a fost precedată de o operațiune de spionaj întinsă pe ani de zile, care a inclus piratarea camerelor de trafic din Teheran, sabotarea comunicațiilor și utilizarea unei surse umane din interior, potrivit unei analize publicate de Digi24, care citează Financial Times. Liderul suprem iranian, în vârstă de 86 de ani, a fost ucis sâmbătă dimineață într-un atac aerian israelian asupra complexului său din apropierea străzii Pasteur, la Teheran.
Conform surselor citate, aproape toate camerele rutiere din capitala Iranului ar fi fost compromise, imaginile fiind criptate și transmise către servere din Israel. Pe baza acestor date, serviciile israeliene au construit un „model de viață” al gărzilor și oficialilor iranieni:
În paralel, ar fi fost întrerupte componente ale mai multor turnuri de telefonie mobilă din zonă, împiedicând eventuale avertizări către echipa de protecție a lui Khamenei.
Potrivit informațiilor prezentate, doctrina militară israeliană impune confirmarea independentă a țintei de către doi ofițeri superiori. În acest caz, datele tehnice obținute prin interceptări și supraveghere au fost completate de o sursă umană furnizată de CIA, care ar fi confirmat desfășurarea întâlnirii la ora stabilită. Abia după această verificare, avioanele israeliene ar fi lansat până la 30 de muniții de precizie.
Oficiali citați de Financial Times susțin că eliminarea lui Khamenei a fost o decizie politică, nu doar una tehnologică. Momentul a fost considerat oportun, întrucât liderul iranian nu se afla în buncărele sale, considerate inaccesibile armamentului utilizat. Atacul vine pe fondul tensiunilor accentuate dintre Iran, Israel și Statele Unite, dar și al negocierilor nucleare care urmau să continue în această săptămână.
Succesul operațiunii este pus în legătură cu două momente-cheie: prioritizarea Iranului ca țintă strategică de către Mossad încă din 2001 și schimbarea de paradigmă după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, când Israelul ar fi renunțat la rezervele privind eliminarea liderilor de stat inamici.
Operațiunea marchează un punct de cotitură major în conflictul din Orientul Mijlociu, cu implicații politice și militare care rămân dificil de anticipat.
Recomandate
La Teheran a fost instalată o conducere interimară după moartea ayatollahului Ali Khamenei , în timp ce Iranul continuă atacurile cu rachete și drone în întreaga regiune, potrivit Știrile ProTV . Lovitura care l-a ucis pe liderul suprem, atribuită bombardamentelor americano-israeliene, a declanșat o nouă etapă a conflictului din Orientul Mijlociu. La Teheran a fost desemnat un consiliu interimar format din președintele Iranului, ministrul justiției și ayatollahul Ali Reza Arafi, în așteptarea alegerii unui succesor. Între timp, armata iraniană a amenințat cu „cele mai distrugătoare atacuri” asupra bazelor militare din zona Golfului. Israelul susține că în atacul asupra cartierului general al regimului au fost eliminați zeci de responsabili militari și de securitate, inclusiv șeful statului major, ministrul apărării și comandantul Gărzilor Revoluționare. Potrivit armatei israeliene, 40 de comandanți de rang înalt ar fi fost uciși într-un singur minut. Iranul a ripostat cu rachete și drone. În orășelul israelian Beit Shemesh, o rachetă care a trecut de sistemele de apărare a lovit un adăpost antiaerian, provocând moartea a cel puțin nouă persoane și rănirea altor peste 40. Alte atacuri au vizat Tel Aviv, unde două persoane au fost ucise și 20 rănite. Bahrain, Kuweit și Qatar au interceptat o parte dintre proiectile, însă au fost raportate victime și pagube materiale. Tensiunile s-au extins și în Pakistan, unde proteste pro-iraniene au degenerat în confruntări violente, soldate cu cel puțin nouă morți. În paralel, Comandamentul Central al Statelor Unite a confirmat primele pierderi americane: trei soldați uciși și cinci grav răniți. Analiști citați de presa internațională avertizează că există riscul ca Garda Revoluționară să preia controlul total al puterii, menținând un regim autoritar sub o nouă figură religioasă. În lipsa unei tranziții clare, conflictul riscă să se transforme într-o confruntare regională de amploare, cu implicații directe pentru securitatea statelor din Golf și a aliaților occidentali. [...]
Hezbollah a lansat rachete spre nordul Israelului, intrând direct în conflictul declanșat de loviturile SUA și Israel asupra Iranului , în timp ce regiunea se confruntă cu cea mai gravă escaladare din ultimele decenii. Operațiunea comună americano-israeliană, începută pe 28 februarie și denumită „Epic Fury” de Pentagon și „Roaring Lion” de Israel, a vizat peste 2.000 de ținte militare iraniene în primele două zile, inclusiv instalații ale Gardienilor Revoluției, lansatoare de rachete și sisteme de apărare aeriană. Potrivit relatărilor publicate de CBS News , trei militari americani au fost uciși și cinci grav răniți în atacurile de represalii lansate ulterior de Iran asupra unor baze din Kuweit. Autoritățile iraniene au confirmat moartea liderului suprem Ali Khamenei în urma unui atac cu rachetă asupra complexului său din Teheran și au anunțat 40 de zile de doliu. Teheranul a răspuns cu drone și rachete balistice îndreptate spre baze americane din Golf și spre teritoriul israelian. În acest context, Hezbollah a tras rachete asupra nordului Israelului pentru prima dată de la armistițiul din noiembrie 2024, potrivit The Times of Israel . Armata israeliană a calificat atacul drept o „declarație oficială de război”, deschizând astfel un nou front la granița cu Libanul. Președintele Donald Trump a avertizat că operațiunea ar putea dura „patru săptămâni sau mai puțin” , în timp ce premierul Benjamin Netanyahu a anunțat intensificarea loviturilor în zilele următoare. Conflictul a avut efecte imediate asupra economiei globale. Strâmtoarea Hormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul transportat pe mare la nivel mondial, este practic blocată, iar traficul petrolier s-a redus drastic. Prețul petrolului Brent a crescut cu peste 10% la deschiderea tranzacțiilor, în timp ce bursele americane au înregistrat scăderi accentuate, iar aurul s-a apreciat ca activ de refugiu. Extinderea confruntării către Liban și implicarea directă a Hezbollah sporesc riscul unei conflagrații regionale de amploare, într-un moment în care operațiunile militare și atacurile de represalii continuă în mai multe state din Orientul Mijlociu. [...]
Conflictul din Orientul Mijlociu a intrat în a treia zi cu atacuri extinse asupra Teheranului și riposte în tot Golful , într-o escaladare care implică direct SUA, Israelul și mai multe state arabe, potrivit relatării live a Digi24 . Israelul a anunțat noi lovituri „la scară largă” în capitala iraniană, iar Teheranul respinge orice negociere cu Washingtonul. Teheranul, din nou sub bombardament Armata israeliană a confirmat că vizează „inima regimului iranian”, după ce SUA și Israelul au lovit peste 1.000 de ținte în ultimele zile, inclusiv centre de comandă și baze de rachete balistice. Media iraniene au relatat explozii în Teheran, iar oficiali de rang înalt, printre care lideri ai Gardienilor Revoluției, ar fi fost uciși. Președintele Donald Trump a declarat că operațiunea va continua „cu forță maximă” timp de aproximativ patru săptămâni și a vorbit despre eliminarea a zeci de lideri iranieni. SUA au confirmat pierderea a trei militari și rănirea gravă a altor cinci. Iranul lovește în Golf Teheranul a răspuns cu peste 25 de valuri de rachete și drone, vizând Israelul și baze americane din regiune. Printre incidentele raportate: o rafinărie din Kuweit a fost lovită de șrapnel, doi muncitori fiind răniți; Bahrain a anunțat un mort după căderea resturilor unei rachete interceptate; explozii au fost auzite în Dubai, Abu Dhabi, Doha și Manama; o dronă iraniană a lovit baza britanică Akrotiri din Cipru, cu pagube minore. Ambasada SUA din Kuweit le-a cerut cetățenilor americani să rămână în adăposturi. Hezbollah și extinderea frontului Hezbollah a lansat rachete și drone din Liban asupra Israelului, iar armata israeliană a ripostat cu atacuri în mai multe zone din sudul Libanului. Aproximativ 50 de localități au primit ordin de evacuare. În Israel, un atac cu rachetă la Beit Shemesh a ucis nouă persoane și a rănit zeci. Petrolul și rutele maritime, sub presiune Prețul petrolului a depășit temporar 80 de dolari pe baril. Navigația prin Strâmtoarea Ormuz, prin care trece circa 20% din consumul mondial de petrol, este grav perturbată, iar peste 150 de petroliere așteaptă în afara zonei. „Nu vom negocia cu SUA” Ali Larijani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a respins informațiile privind reluarea dialogului cu Washingtonul: „ Nu vom negocia cu Statele Unite ”. Declarația vine după ce Trump afirmase că ar fi dispus la discuții. După trei zile de confruntări, conflictul a depășit faza unei reacții punctuale și s-a transformat într-o campanie militară regională, cu implicații directe pentru securitatea energetică globală și pentru stabilitatea politică din Orientul Mijlociu. [...]
Israelul a lovit cartierul general al Gardienilor Revoluției din Teheran , în a doua zi a campaniei militare comune cu Statele Unite împotriva Iranului, potrivit relatărilor din presa internațională, inclusiv The Times of Israel . Explozii puternice au zguduit centrul capitalei iraniene, unde au fost vizate sediile Corpului Gardienilor Revoluției Islamice, instalații de securitate internă și infrastructura media de stat. Armata israeliană a anunțat că peste 100 de avioane de luptă au participat la raiduri asupra a zeci de obiective, inclusiv unități de informații, forțe aeriene și structuri de securitate ale Gardienilor Revoluției. Potrivit declarațiilor oficiale, printre ținte s-a aflat și comandamentul Thar-Allah, responsabil de securitatea regiunii Teheran. Presa israeliană, inclusiv The Jerusalem Post , a relatat că atacurile au distrus centre operaționale considerate esențiale pentru aparatul de securitate al regimului. Agențiile internaționale, între care Associated Press , au transmis că loviturile au afectat și zona televiziunii publice iraniene, întrerupând temporar transmisii în direct. Explozii au fost raportate în apropierea Pieței Azadi, a Stadionului Azadi și a Turnului Milad, iar străzile capitalei au rămas în mare parte pustii, în timp ce forțele paramilitare au instituit puncte de control. Operațiunea face parte dintr-o campanie mai amplă, declanșată cu o zi înainte, care a vizat inițial sisteme de apărare antiaeriană și lansatoare de rachete, pentru a asigura superioritatea aeriană deasupra Iranului. În a doua fază, ofensiva s-a concentrat pe infrastructura centrală a regimului din Teheran. Teheranul a anunțat represalii și a lansat rachete asupra Israelului și a unor state din Golf, extinzând conflictul la nivel regional. În paralel, Washingtonul a avertizat că va reacționa la orice nouă escaladare, în timp ce liderii regionali cer reținere pentru a evita o confruntare generalizată. Lovirea directă a unor obiective-cheie din capitala iraniană marchează un nou prag în confruntarea dintre Israel și Iran și amplifică riscul unei destabilizări majore în Orientul Mijlociu. [...]
SUA și Israel au declanșat „Operation Epic Fury” împotriva Iranului , iar moartea liderului suprem Ali Khamenei a deschis o nouă etapă de confruntare în Orientul Mijlociu, potrivit unei analize publicate de Fox News . Președintele Donald Trump a descris intervenția drept începutul unor „operațiuni majore de luptă”, mizând pe ideea că regimul de la Teheran poate fi înlăturat fără o ocupație militară americană, prin presiune aeriană și revoltă internă. Spre deosebire de Irak sau Afganistan, Washingtonul nu trimite trupe la sol, ci se bazează pe superioritatea aeriană și pe eventuale mișcări interne împotriva puterii iraniene. Analiza susține că regimul iranian nu ar fi învățat din precedentele confruntări cu SUA, în timp ce Rusia și China ar fi tras deja concluzii strategice importante. Principalele lecții identificate sunt: Prevenirea concentrării de forțe americane : în ultimele decenii, conflictele majore ale SUA au fost precedate de mobilizări vizibile de trupe și echipamente; blocarea acestui proces ar deveni o prioritate pentru adversari. Limitarea accesului la baze aliate : proiecția de forță a SUA depinde de infrastructura militară din state partenere, inclusiv din Europa și Orientul Mijlociu; slăbirea alianțelor ar reduce capacitatea de reacție a Washingtonului. În acest context, alianțele occidentale devin o miză strategică majoră, iar presiunile externe pentru fragmentarea lor ar putea crește. Autorul subliniază că intervenția din Iran ar putea defini al doilea mandat al lui Trump , mai ales dacă operațiunea nu se încheie rapid. În plan intern, decizia amplifică disputele politice privind puterile președintelui în materie de război, dar și polarizarea ideologică legată de relația cu Israelul. Conflictul este abia la început, iar consecințele – atât militare, cât și geopolitice – se vor vedea în perioada următoare. Dacă regimul de la Teheran va rezista sau va cădea sub presiunea combinată a loviturilor externe și a tensiunilor interne rămâne întrebarea centrală care va marca evoluțiile din 2026. [...]
Ucraina afirmă că prăbușirea lui Vladimir Putin este inevitabilă , după ce Moscova a reacționat limitat la loviturile americano-israeliene care au dus la moartea liderului suprem iranian Ali Khamenei. Într-o declarație publicată la 1 martie 2026 și citată de LinkedIn , ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a susținut că Putin „a pierdut trei dintre cei mai apropiați aliați într-un interval de puțin peste un an”, făcând referire la Bashar al-Assad, Nicolás Maduro și liderul iranian. Oficialul de la Kiev a formulat trei concluzii: Rusia nu este un aliat de încredere, influența sa globală scade pe fondul războiului din Ucraina și „domino-ul dictatorilor” ar trebui să continue, întrucât și căderea lui Putin ar fi, în opinia sa, doar o chestiune de timp. Declarațiile vin după atacurile din 28 februarie asupra Iranului. Kremlinul a condamnat oficial acțiunea, însă fără a anunța măsuri concrete de sprijin pentru Teheran. Vladimir Putin a vorbit despre o „încălcare cinică” a normelor internaționale, iar ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a reiterat poziția de condamnare, potrivit relatărilor preluate de Reuters . O analiză publicată la 1 martie de Institute for the Study of War arată că reacția limitată a Moscovei reflectă constrângeri reale: războiul în curs din Ucraina, dorința de a evita o confruntare directă cu Statele Unite și interesele economice legate de evoluția pieței petroliere. În paralel, cotațiile petrolului au crescut puternic, pe fondul temerilor privind traficul prin Strâmtoarea Ormuz. Pentru Rusia, dependentă de veniturile din energie, o majorare susținută a prețului ar putea aduce beneficii bugetare, chiar dacă situația geopolitică se complică. [...]
