Știri
Știri din categoria Externe
Asasinarea ayatollahului Ali Khamenei a fost precedată de o operațiune de spionaj întinsă pe ani de zile, care a inclus piratarea camerelor de trafic din Teheran, sabotarea comunicațiilor și utilizarea unei surse umane din interior, potrivit unei analize publicate de Digi24, care citează Financial Times. Liderul suprem iranian, în vârstă de 86 de ani, a fost ucis sâmbătă dimineață într-un atac aerian israelian asupra complexului său din apropierea străzii Pasteur, la Teheran.
Conform surselor citate, aproape toate camerele rutiere din capitala Iranului ar fi fost compromise, imaginile fiind criptate și transmise către servere din Israel. Pe baza acestor date, serviciile israeliene au construit un „model de viață” al gărzilor și oficialilor iranieni:
În paralel, ar fi fost întrerupte componente ale mai multor turnuri de telefonie mobilă din zonă, împiedicând eventuale avertizări către echipa de protecție a lui Khamenei.
Potrivit informațiilor prezentate, doctrina militară israeliană impune confirmarea independentă a țintei de către doi ofițeri superiori. În acest caz, datele tehnice obținute prin interceptări și supraveghere au fost completate de o sursă umană furnizată de CIA, care ar fi confirmat desfășurarea întâlnirii la ora stabilită. Abia după această verificare, avioanele israeliene ar fi lansat până la 30 de muniții de precizie.
Oficiali citați de Financial Times susțin că eliminarea lui Khamenei a fost o decizie politică, nu doar una tehnologică. Momentul a fost considerat oportun, întrucât liderul iranian nu se afla în buncărele sale, considerate inaccesibile armamentului utilizat. Atacul vine pe fondul tensiunilor accentuate dintre Iran, Israel și Statele Unite, dar și al negocierilor nucleare care urmau să continue în această săptămână.
Succesul operațiunii este pus în legătură cu două momente-cheie: prioritizarea Iranului ca țintă strategică de către Mossad încă din 2001 și schimbarea de paradigmă după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, când Israelul ar fi renunțat la rezervele privind eliminarea liderilor de stat inamici.
Operațiunea marchează un punct de cotitură major în conflictul din Orientul Mijlociu, cu implicații politice și militare care rămân dificil de anticipat.
Recomandate
Donald Trump încearcă să-și asume decizia războiului cu Iranul, pe fondul costurilor energetice care apasă economia SUA , negând că ar fi fost împins de Israel într-un conflict tot mai contestat public, potrivit Al Jazeera . Într-o postare pe rețelele sociale, Trump a scris că „Israel nu m-a convins niciodată să intru în război cu Iranul”, invocând ca motivație „rezultatele din 7 octombrie” și convingerea sa de-o viață că „Iranul nu poate avea niciodată o armă nucleară”. Publicația notează însă că nu există dovezi publice care să lege direct Iranul de atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, iar șefa serviciilor de informații a lui Trump, Tulsi Gabbard, a declarat în martie în Congres că Iranul nu construiește o armă nucleară. Miza politică a mesajului vine într-un moment în care războiul „se luptă” să obțină sprijin public, pe fondul unei crize energetice. După loviturile inițiale americano-israeliene, Iranul a blocat Strâmtoarea Hormuz , ceea ce a împins prețurile petrolului în sus. În SUA, costurile energiei au crescut puternic, alimentând inflația: prețul unui galon de benzină (3,8 litri) a rămas peste 4 dolari (aprox. 18 lei), de la sub 3 dolari (aprox. 13,5 lei) înainte de război, la mai bine de o săptămână după intrarea în vigoare a unei încetări a focului între Washington și Teheran. Pe plan intern, Al Jazeera citează un sondaj NBC News potrivit căruia două treimi dintre americani dezaprobă modul în care Trump gestionează războiul. În acest context, criticii au indicat Israelul drept „adevărata putere” din spatele conflictului, prezentându-l pe Trump ca pe un lider slab care îl urmează pe premierul israelian Benjamin Netanyahu. Kamala Harris, adversara democrată a lui Trump în 2024, este citată spunând: „A intrat într-un război – a fost tras în el de Bibi Netanyahu. Să fim clari în privința asta – a intrat într-un război pe care poporul american nu îl vrea.” Trump a reluat și atacurile la adresa presei „mainstream” și a sondajelor, pe care le-a numit „știri false”, susținând că ar fi „trucate”, inclusiv printr-o nouă referire la alegerile din 2020, pe care le-a pierdut în fața lui Joe Biden. Ce urmează: încetarea focului expiră, iar negocierile ar putea continua Conflictul este „pus pe pauză”, iar discuții suplimentare între oficiali americani și iranieni ar putea avea loc în această săptămână în Pakistan, potrivit articolului. În același timp, ambele părți au amenințat cu reluarea luptelor dacă nu se ajunge la un acord, iar încetarea focului de două săptămâni urmează să expire miercuri. [...]
Donald Trump își înăsprește public poziția în negocierile cu Iranul , avertizând că SUA vor „face ce trebuie” dacă Teheranul respinge oferta americană, într-un mesaj care ridică miza diplomatică și poate amplifica riscul de escaladare într-o zonă-cheie pentru securitatea energetică globală, potrivit CNN . Într-o postare recentă pe platforma Truth Social , președintele SUA spune că Washingtonul oferă un „acord foarte corect și rezonabil”, dar adaugă că „gata cu bunătatea” („No more Mr. Nice guy”), semnalând o schimbare de ton față de abordarea anterioară. Materialul este prezentat ca un reportaj video realizat de jurnalista CNN Julia Benbrook. CNN nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre conținutul concret al „acordului” invocat de Trump, nici despre stadiul exact al discuțiilor sau un calendar al negocierilor. Mesajul public al președintelui american contează în primul rând prin efectul de presiune politică asupra negocierilor și prin potențialul de a influența percepția de risc în regiune, în condițiile în care orice deteriorare a relațiilor SUA–Iran poate avea consecințe mai largi, inclusiv asupra stabilității din Orientul Mijlociu . [...]
Sute de oameni au protestat la Berlin împotriva războaielor din Orientul Mijlociu , într-o manifestație care a vizat explicit acțiunile SUA și Israelului în Iran și atacurile Israelului în Gaza , potrivit Al Jazeera . Demonstrația a avut loc în pofida ploii torențiale și a inclus mesaje împotriva a ceea ce publicația numește „agresiunea americano-israeliană asupra Iranului”, dar și împotriva atacurilor israeliene asupra Gazei. În același context, protestatarii au denunțat și războiul, respectiv invazia Israelului în Liban, conform materialului publicat pe 19 aprilie 2026. [...]
Mesajele lui Donald Trump despre blocada navală și „acordul” cu Iranul ridică miza economică a conflictului , printr-o presiune directă asupra exporturilor de petrol și a rutelor maritime, potrivit Stirile Pro TV . Președintele SUA a publicat luni 11 mesaje în mai puțin de o oră pe Truth Social , în care a susținut că „lucrurile merg foarte bine” și că armata americană s-a comportat „extraordinar” în conflictul cu iranienii. Trump a afirmat că „câștigă războiul cu Iranul CU MULT” și a criticat felul în care presa americană relatează despre război, menționând New York Times , Washington Post și Wall Street Journal. Blocada navelor și condiționarea ridicării ei de un „ACORD” În postările sale, Trump a vorbit despre o „blocadă americană” asupra tuturor navelor care intră sau ies din porturile iraniene, despre care a spus că „distruge complet Iranul”. Potrivit lui, SUA „nu o vor ridica până când nu va exista un «ACORD»”. Tot în acest context, Trump a susținut că Iranul ar pierde „500 de milioane de dolari pe zi” din cauza situației, fără a oferi detalii suplimentare în mesajele citate de publicație. La un curs orientativ de 4,6 lei pentru un dolar, suma ar însemna aproximativ 2,3 miliarde lei pe zi. „Un acord relativ repede” și respingerea ideii de presiuni Într-o postare separată, președintele SUA a scris că se va ajunge la un acord cu Iranul „relativ repede!”. În același timp, a negat că ar fi supus unor presiuni pentru a încheia un acord. „NU ESTE ADEVĂRAT!” Trump a mai afirmat că „conducerea iraniană” ar fi obligat sute de nave să se îndrepte spre Statele Unite – în special spre Texas, Louisiana și Alaska – pentru a-și livra petrolul, conform mesajelor sale prezentate de Stirile Pro TV. De ce contează Dincolo de retorica politică, accentul pus pe blocarea navelor și pe condiționarea ridicării blocadei de un acord indică o strategie de presiune economică, cu potențial de a afecta fluxurile de energie și costurile de transport maritim. Materialul nu oferă, însă, date independente care să confirme pierderile invocate sau amploarea efectivă a măsurilor descrise de Trump. [...]
Donald Trump spune că negocierile pentru un nou acord nuclear cu Iranul ar urma să avanseze „relativ rapid”, însă rămâne neclar dacă SUA și Iran pot încheia credibil un astfel de acord într-un timp scurt , pe fondul unui dosar tehnic complex și al presiunilor politice interne din SUA, potrivit G4Media . Președintele american a afirmat că înțelegerea pe care susține că Washingtonul o negociază acum cu Teheranul va fi „mult mai bună” decât acordul din 2015 ( JCPOA – Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune ), din care SUA s-au retras în 2018, în timpul primului său mandat. Declarațiile vin după ce opoziția democrată și unii experți în domeniul nuclear și-au exprimat îngrijorarea că administrația grăbește discuțiile pe o temă „extrem de complexă”, relatează Agerpres, citând Reuters. „Acordul pe care îl facem cu Iranul va fi mult mai bun decât JCPOA, denumit de obicei «Acordul Nuclear Iranian».” Tot Trump a susținut că nu se află „sub absolut nicio presiune”, deși „totul se va întâmpla relativ rapid”. Context: sancțiuni, escaladare militară și o fereastră de negociere incertă După retragerea SUA din JCPOA, Washingtonul a reinstituit sancțiunile împotriva Iranului, iar Teheranul a răspuns prin încălcări succesive ale angajamentelor din acord și prin depășirea limitelor de îmbogățire a uraniului. Acesta este motivul invocat, potrivit materialului, de SUA și Israel pentru războiul lansat pe 28 februarie împotriva Iranului, oprit ulterior de un armistițiu de două săptămâni care expiră miercuri. Pe canalul diplomatic, o primă rundă de negocieri americano-iraniene a eșuat la Islamabad, iar perspectivele unei a doua runde rămân neclare. Pakistanul, care s-a impus ca mediator, continuă demersurile pentru a găzdui următoarea rundă. Miza tehnică a discuțiilor: Ormuz și uraniul înalt îmbogățit Potrivit aceleiași surse, medierea se concentrează pe două puncte majore: redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz ; găsirea unei soluții pentru uraniul înalt îmbogățit al Iranului, fie prin scoaterea acestuia din țară, fie prin diluare — condiții cheie puse de SUA și Israel pentru un acord. În același timp, rămâne neclar ce tip de acord ar putea fi încheiat „în mod credibil” într-un interval scurt. Ca termen de comparație, acordul din 2015 — la care au participat și Franța, Germania, China, Regatul Unit și Rusia — a necesitat doi ani de negocieri și implicarea a aproximativ 200 de specialiști (fizică nucleară, finanțe, drept și aplicarea sancțiunilor). [...]
Focurile de avertizare și avarierea unui portcontainer CMA CGM în Strâmtoarea Ormuz ridică riscul operațional pentru transportul maritim pe una dintre cele mai importante rute comerciale, după ce Iranul a închis din nou pasajul, potrivit Le Figaro . Grupul francez CMA CGM a transmis duminică faptul că una dintre navele sale „a făcut obiectul ieri (sâmbătă) de focuri de avertizare” în Strâmtoarea Ormuz. Compania, cu sediul la Marsilia, a precizat într-o declarație scurtă că echipajul este în siguranță. Organizația Maritimă Internațională (OMI) a indicat, la rândul ei, că nava – un portcontainer – a fost „avariată” sâmbătă, fără alte detalii. Incidentul, pe fondul reînchiderii unei rute comerciale critice Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat anterior duminică, pe rețeaua sa Truth Social, că tiruri iraniene au vizat un „vas francez” și un cargo britanic. În același interval, mai multe nave comerciale au raportat tiruri și amenințări din partea armatei iraniene în timp ce încercau să tranziteze strâmtoarea, după ce Iranul a închis din nou această cale de navigație, la scurt timp după o redeschidere temporară. Alte incidente raportate de UKMTO și companii de informații maritime Potrivit agenției britanice de securitate maritimă UKMTO, ambarcațiuni ale Gardienilor Revoluției (IRGC) au tras asupra unui petrolier; nava și echipajul sunt în siguranță, conform aceleiași surse. Compania de informații Vanguard Tech a identificat petrolierul ca fiind Sanmar Herald, sub pavilion indian. Vanguard a mai raportat că nava Mein Schiff 4, sub pavilion maltez, a semnalat căderea unui proiectil în apropiere, în timp ce se afla în zona Omanului. Separat, UKMTO a menționat un portcontainer care „ar fi fost lovit de un proiectil neidentificat”, cu avarii la unele containere, fără incendiu — incident care, potrivit informațiilor disponibile, ar putea face referire la nava CMA CGM. [...]
