Știri
Știri din categoria Externe
Portugalia intră la Mondial cu o miză sportivă și de imagine legată de rolul lui Cristiano Ronaldo, iar decizia privind folosirea atacantului de 41 de ani – titular sau rezervă – poate influența startul din Grupa K, în meciul cu RD Congo, potrivit Al Jazeera.
Partida Portugalia – Republica Democrată Congo este programată la Houston Stadium (Houston, Texas, SUA), miercuri, de la ora 20:00 în România (12:00 local, 17:00 GMT), în cadrul Cupei Mondiale 2026, Grupa K.
Selecționerul Roberto Martinez are lotul valid din punct de vedere medical, însă subiectul central rămâne Ronaldo. Publicația notează că atacantul nu a mai marcat din acțiune în ultimele două turnee finale majore și că „puterile lui pe teren sunt în scădere”, după ce a ratat ocazii importante și în amicalul câștigat cu Nigeria.
Ronaldo este așteptat să bifeze selecția cu numărul 229, dar rămâne întrebarea dacă va începe meciul ca titular sau va intra pe parcurs. Contextul e cu atât mai sensibil cu cât, la Mondialul din 2022, a fost lăsat pe bancă în partida cu Elveția – primul meci la un turneu major în 14 ani în care nu a fost titular – iar singurul său gol la acel turneu a venit din penalty.
Portugalia încearcă să depășească „60 de ani de durere” la Cupa Mondială: cea mai bună performanță rămâne locul trei din 1966, iar o altă semifinală a mai prins doar în 2006. În Qatar 2022, a fost eliminată în sferturi de Maroc, după ce trecuse de grupe și câștigase cu 6–1 contra Elveției în optimi.
Al Jazeera amintește că Portugalia are trofee în această „epocă de aur” – Euro 2016 și Liga Națiunilor (câștigată anul trecut la lovituri de departajare cu Spania) – însă Cupa Mondială este marele titlu care îi lipsește.
RD Congo s-a calificat la primul Mondial după 52 de ani (ultima participare, ca Zair), după un 1–0 cu Jamaica în barajul intercontinental din martie, jucat în Mexic. Pregătirile au fost însă afectate de un focar de Ebola, iar debutul contra Portugaliei este descris ca o misiune dificilă.
Echipa antrenată de Sebastien Desabre are, totuși, jucători cu experiență în Premier League, inclusiv Aaron Wan-Bissaka (West Ham) și Axel Tuanzebe (Burnley), plus Arthur Masuaku (Sunderland). În atac sunt menționați Yoane Wissa (Newcastle United) și Cedric Bakambu (Real Betis).
În Grupa K sunt Portugalia, RD Congo, Columbia și Uzbekistan. Echipele joacă fiecare cu fiecare o singură dată, iar la faza eliminatorie merg primele două din fiecare grupă, plus cele mai bune opt locuri trei. Mondialul introduce în 2026 „șaisprezecimile” (optimi de finală extinse), adică o rundă de 32 de echipe.
Este primul meci direct dintre Portugalia și RD Congo. Al Jazeera notează că o surpriză a congolezilor ar fi „una dintre cele mai mari” din istoria competiției.
Portugalia este favorită, fiind pe locul 5 în clasamentul FIFA, conform sursei. În același timp, Opta acordă RD Congo „aproape o șansă din patru” să producă surpriza la Houston.
Echipe probabile (conform Al Jazeera):
Recomandate
Franța mobilizează 70.000 de polițiști pentru noile proteste și greva din sectorul public , într-un efort de a limita riscul de violențe și perturbări economice după episoadele de revoltă și jafuri din 17 octombrie, potrivit Digi24 . Autoritățile se așteaptă la manifestații de amploare în orașe din toată țara, pe fondul nemulțumirilor legate de costul vieții, serviciile publice și educație, cu cinci luni înainte de alegerile prezidențiale. Miza imediată este una operațională: pe lângă dispozitivul de ordine publică, sindicatele avertizează asupra unor posibile perturbări în transportul feroviar și în transportul public, iar în educație este anticipată o participare semnificativă la grevă. Dispozitiv de securitate și estimări de participare Guvernul francez spune că este în alertă maximă pentru a evita repetarea violențelor din 17 octombrie. Purtătoarea de cuvânt a guvernului, Maud Bregeon, a declarat: „Suntem extrem de vigilenți, deoarece este exclus să retrăim evenimentele din 17 octombrie”. Potrivit BFM TV, citat de Digi24, autoritățile vor mobiliza aproximativ 70.000 de polițiști la nivel național. Același post, citând estimări ale serviciului de informații interne, indică între 500.000 și 700.000 de participanți la demonstrațiile din afara Parisului. Grevă în sectorul public: școli, transport și energie Ministerul Educației a anunțat că se preconizează ca 17,5% dintre profesorii din școlile primare de stat să intre în grevă. În paralel, sindicatele au avertizat că sunt posibile perturbări ale serviciilor feroviare și ale transportului public. În sectorul energetic, sindicatele urmează să se alăture grevei de joi, potrivit companiei de stat EDF. Digi24 notează că o grevă anterioară, la jumătatea lunii septembrie, a redus aprovizionarea cu energie electrică și a diminuat capacitatea de livrare a terminalului de gaz natural lichefiat Dunkirk LNG , un punct important pentru alimentarea cu energie. Context politic: presiune pe Macron înainte de prezidențiale Președintele Emmanuel Macron a convocat o reuniune pe tema apărării și securității înaintea protestelor, în condițiile în care mișcarea – pornită din nemulțumiri legate de școli și perspectivele tinerilor – s-a extins într-o provocare mai amplă pentru guvern. Un oficial apropiat de Macron a indicat drept obiectiv „să readucem râul care a ieșit din matcă în albia sa” și să se intre în perioada alegerilor prezidențiale „în condiții cât mai calme posibil”, menționând și că numărul liceelor blocate ar fi mai mic decât la începutul crizei. În weekendul anterior, protestele naționale s-au desfășurat în general pașnic, cu ciocniri izolate, însă tensiunea politică rămâne ridicată, pe fondul manevrelor electorale și al încercărilor opoziției de a capitaliza frustrarea publică legată de nivelul de trai și politicile guvernului. [...]
Victoria democraților în alegerile intermediare din SUA reaprinde așteptările privind schimbări în comerț, energie și securitate , pe fondul reacțiilor venite din capitale europene și din alte regiuni, potrivit Digi24 . Mesajul comun: rezultatul este citit ca un „semnal politic puternic” și poate modifica gradul de previzibilitate al politicilor americane, fără să elimine însă riscurile de protecționism sau de blocaj intern la Washington. În sinteză, miza pentru partenerii SUA este dacă noul echilibru de putere va tempera deciziile cu impact direct asupra economiei globale – de la tarife și lanțuri de aprovizionare până la prețurile la combustibili și direcția politicilor climatice. Europa: mai multă previzibilitate, dar și avertismente despre protecționism Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a descris rezultatul drept un semnal de schimbare de curs, indicând că în politica americană se fac auzite „voci” mai apropiate de pozițiile europene, inclusiv pe climă, mediu și politică externă. Din Parlamentul European , Bernd Lange, președintele Comisiei pentru Comerț Internațional, a vorbit despre o „oportunitate și un avertisment” pentru UE: mai multă influență democratică ar putea aduce dialog și previzibilitate, însă „protecționismul SUA nu va dispărea”, iar UE ar trebui să-și apere interesele și să poată acționa independent. În aceeași cheie, Christel Schaldemose, vicepreședintă a Parlamentului European, a sugerat că rezultatul ar putea sprijini Ucraina și tranziția verde, dar a insistat că UE trebuie să-și continue consolidarea. Energie și putere de cumpărare: atenție la efectul asupra petrolului și benzinei Ministrul francez al Finanțelor, Roland Lescure, a indicat că va fi de urmărit dacă președintele Donald Trump va recunoaște nevoia unor schimbări, inclusiv în privința prețurilor la benzină, cu impact direct asupra populației, și dacă își va reduce implicarea internațională. În Franța, Jordan Bardella (RN) a legat intervenția americană privind Iranul de riscuri economice „nu numai pentru economia SUA”, ci și pentru economia europeană, invocând posibile efecte asupra puterii de cumpărare prin creșterea prețurilor la petrol. Rusia: prudență oficială și lipsa unei reacții de la Kremlin Din Rusia nu a venit un comentariu al Kremlinului, însă Serghei Riabkov , adjunct al șefului diplomației ruse, a îndemnat la așteptarea rezultatelor finale și a spus că abordarea conducerii Partidului Democrat față de relațiile cu Rusia este „extrem de negativă”, fără a sugera o schimbare de linie la Moscova. Aliați și parteneri din afara Europei: continuitate în relații și cooperare Guvernul Greciei, prin purtătorul de cuvânt Pavlos Marinakis, a transmis că relațiile greco-americane vor rămâne solide și că proiectele majore și acordurile importante nu vor fi afectate. Taiwanul, prin Ministerul Afacerilor Externe, a anunțat că monitorizează evoluțiile și a reiterat intenția de a aprofunda cooperarea cu SUA în domenii precum securitate, comerț, tehnologie și educație, mizând pe sprijin bipartizan. Japonia, prin secretarul-șef al Cabinetului, Minoru Kihara, a subliniat că alianța Japonia–SUA rămâne piatra de temelie a politicii externe și de securitate, într-un context internațional mai „turbulent” și incert. Ce urmează, din perspectiva economică Reacțiile strânse de Digi24 indică două direcții urmărite de piețe și guverne: pe de o parte, posibilitatea unei politici americane mai previzibile în raport cu aliații; pe de altă parte, riscul ca polarizarea internă să ducă la blocaje și la decizii mai greu de anticipat, cu efecte în comerț, energie și securitate. Informațiile din sursă nu includ un calendar al măsurilor concrete care ar putea urma. [...]
Administrația Prezidențială apără contractele de lobby din SUA, dar evită să indice rezultate și costuri efective , deși unul dintre acorduri are un plafon maxim de 565.000 de dolari pe lună (aprox. 2,6 milioane lei), potrivit Digi24 . Miza, în versiunea Cotroceniului, este accesul mai rapid la decidenții americani în contextul administrației Donald Trump, însă lipsa detaliilor despre livrabile și efecte concrete lasă deschisă discuția despre eficiența cheltuirii banilor publici. Vlad Ionescu , consilier de stat în cadrul Administrației Prezidențiale, susține că România trebuie să folosească „toate canalele” pentru a ajunge la factorii de decizie din SUA și argumentează că lobby-ul este „instituționalizat”, „bine reglementat” și „transparent” în democrația americană, fiind raportat într-un registru public. „Acum, în democrația americană, lobby-ul este o activitate instituționalizată și foarte bine reglementată și foarte transparentă”, a declarat Vlad Ionescu. Ce spune Cotroceniul despre utilitatea lobby-ului Oficialul afirmă că, până acum, România a mizat în principal pe canalele diplomatice și militare, dar că ar fi existat un „blocaj mental” în a utiliza și lobby-ul ca instrument de influență și comunicare. În argumentația sa, lobby-ul nu ar fi „elementul central”, ci o „valoare adăugată” folosită de toate statele, cu o relevanță sporită „având în vedere natura administrației Trump”. „Este un alt instrument pe care, iată, trebuie să îl folosim în panoplia completă de instrumente pe care le avem și care, având în vedere natura administrației Trump, este un instrument eficient”, a explicat consilierul de stat. Întrebarea cheie: rezultate concrete și bani cheltuiți Întrebat dacă aceste contracte au produs rezultate concrete și care sunt sumele cheltuite, Vlad Ionescu nu a oferit cifre și nici exemple punctuale. În schimb, a invocat obiective generale precum „securitatea” și „prosperitatea” României, legate de un parteneriat strâns cu SUA, și a indicat existența unui „dialog politico-diplomatic” cu administrația americană „la toate nivelurile”. „Acum nu aș vrea să mă concentrez pe această activitate. Eu pot să vă spun că există un dialog politico-diplomatic cu administrația americană la toate nivelurile”, a declarat acesta. Contractul cu Eversheds Sutherland: parametri și obiective declarate Administrația Prezidențială a anunțat în luna mai încheierea unui contract de consultanță strategică și asistență în relațiile cu Guvernul și Congresul SUA, cu firma americană Eversheds Sutherland. Contractul are o durată inițială de șase luni și un plafon maxim de remunerare de 565.000 de dolari pe lună (aprox. 2,6 milioane lei), în funcție de serviciile și livrabilele furnizate. Potrivit instituției, obiectivul este consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite și promovarea intereselor României în domenii precum apărarea, securitatea, energia și atragerea de investiții. În materialul Digi24, nu sunt prezentate exemple concrete de rezultate obținute în baza acestor demersuri. [...]
Kremlinul transmite că linia Moscovei privind Ucraina nu depinde de alegerile din SUA , iar mesajul vine după ce republicanii președintelui Donald Trump au pierdut controlul asupra ambelor camere ale Congresului, potrivit Digi24 . Reacția indică o încercare de a separa politica externă rusă de schimbările de la Washington, în timp ce Moscova își păstrează discursul despre negocieri și „eforturi pentru pace”. Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că Rusia speră ca Donald Trump „să își continue eforturile pentru pace” și după alegerile de la jumătatea mandatului. El a afirmat că Trump „rămâne în funcție” și a evitat să comenteze dacă noua configurație a Congresului ar putea bloca demersurile Casei Albe, catalogând subiectul drept „o chestiune internă a Americii”. Tot Peskov a susținut că „o nouă rundă de negocieri trilaterale” ar urma să aibă loc „în curând” și a invocat, în același context, demersurile primei doamne a SUA, Melania Trump, pe care le-a descris drept un succes. Mesajul de continuitate: „ne vom continua activitatea” Separat, viceministrul rus de Externe Serghei Riabkov a declarat că Moscova așteaptă rezultatele finale ale alegerilor și a afirmat că abordarea conducerii Partidului Democrat față de relațiile cu Rusia este „extrem de negativă”, potrivit agenției ruse de stat RIA, citată de News.ro. Riabkov a insistat că politica Rusiei față de Ucraina nu va fi influențată de rezultatul scrutinului din SUA: „Linia noastră de principiu și consecventă privind Ucraina – precum și politica noastră externă în general – nu se bazează pe considerente pe termen scurt și, firește, nu depinde de fluctuațiile barometrului politic din alte țări. Ne vom continua activitatea în conformitate cu directivele președintelui Federației Ruse.” Contextul politic din SUA Alegerile intermediare din SUA au avut loc marți și s-au încheiat, potrivit proiecțiilor posturilor de televiziune americane citate de Digi24, cu pierderea controlului asupra ambelor camere ale Congresului de către republicanii președintelui Donald Trump. Scrutinul a vizat toate cele 435 de mandate din Camera Reprezentanților și aproximativ o treime dintre locurile din Senat, iar rezultatul este relevant pentru ultimii doi ani ai mandatului lui Trump, deoarece schimbă raportul de forțe din Congres. [...]
Liderul suprem al Iranului transmite că schimbarea majorității în Congresul SUA nu va modifica linia Washingtonului față de Teheran , într-un mesaj care sugerează continuitate în tensiunile geopolitice cu potențial efect direct asupra riscului regional și, implicit, asupra piețelor energetice, potrivit Digi24 . Mojtaba Khamenei a declarat că „oricine crede că rezultatele alegerilor de la jumătatea mandatului vor schimba poziţia Washingtonului faţă de Teheran se înşală amarnic”, într-o intervenție preluată de CNN și Reuters, potrivit News.ro. În același mesaj, liderul iranian a respins ideea că eventuale concesii către SUA ar reduce ostilitatea față de Iran. „Oricine se agaţă încă de o speranţă, oricât de mică, că sistemul de dominaţie şi-ar putea schimba comportamentul (...) se înşală profund.” Mesajul Teheranului: presiune și descurajare, nu detensionare În declarațiile citate, Khamenei a invocat drept elemente ale unei „campanii împotriva hegemoniei SUA” atât distrugerea de către Teheran a bazelor americane din regiune, cât și controlul asupra Strâmtorii Ormuz — un punct-cheie pentru tranzitul petrolului la nivel global. „SUA consideră că sfârşitul hegemoniei lor este îndepărtat; noi îl vedem ca fiind aproape.” Din perspectiva impactului economic, referirea la Strâmtoarea Ormuz menține în prim-plan riscul de perturbare a fluxurilor energetice, într-un context în care războiul din regiune a fost asociat deja cu scumpiri la benzină și motorină pentru consumatori, inclusiv în SUA. Contextul politic din SUA: războiul, costul vieții și schimbarea majorității Materialul notează că războiul comun al SUA și Israelului împotriva Iranului a devenit un subiect central în campania pentru alegerile de la jumătatea mandatului, pe fondul nemulțumirilor legate de conflict și de costul ridicat al vieții. În același context, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a scris pe X că „americanii au spus NU războiului”. Totodată, Donald Trump a recunoscut că războiul din Iran a afectat candidații republicani, dar și-a menținut decizia de a începe conflictul. Potrivit informațiilor prezentate, democrații au preluat controlul atât asupra Senatului, cât și asupra Camerei Reprezentanților, iar rezultatul deschide o perioadă de „guvernare divizată” la Washington. Ce urmează și de ce contează Mesajul liderului suprem iranian indică faptul că Teheranul nu se așteaptă la o recalibrare a politicii SUA după schimbarea echilibrului politic din Congres. În termeni practici, asta înseamnă că riscul geopolitic asociat conflictului și tensiunilor din jurul Strâmtorii Ormuz rămâne ridicat, iar volatilitatea din energie poate continua să fie alimentată de evoluțiile din regiune. [...]
Vizita lui George Simion în SUA, în ziua alegerilor de la jumătatea mandatului, îl plasează direct în zona de polarizare politică americană, cu potențiale costuri de imagine externă pentru un lider de partid din România , potrivit Digi24 . Președintele AUR a publicat pe rețelele sociale imagini de la întâlniri avute peste Ocean, inclusiv cu un politician republican. Conform fotografiilor postate online, Simion s-a întâlnit cu români stabiliți în Statele Unite și cu Byron Donalds, descris în material drept candidatul susținut de președintele american pentru funcția de guvernator al Floridei. Digi24 notează că cei doi s-au fotografiat împreună, iar Donalds a câștigat scrutinul din ziua precedentă. Într-o altă imagine, liderul AUR apare alături de mai multe persoane care afișează un steag cu mesajul: „Trump a avut dreptate în toate privințele. Trezește-te, America!”. Contextul politic din SUA, care amplifică miza vizitei Materialul plasează vizita în ziua alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA, prezentate ca un scrutin crucial pentru ultimii doi ani ai președinției lui Donald Trump. Potrivit Digi24, republicanii au pierdut controlul atât asupra Camerei Reprezentanților, cât și asupra Senatului, rezultat descris ca un eșec major pentru Trump, care transformase alegerile într-un referendum asupra politicilor sale. În aceste condiții, arată aceeași sursă, capacitatea lui Trump de a-și impune agenda politică ar urma să fie „semnificativ slăbită”, în contextul în care democrații vor controla ambele camere ale Congresului. Declarațiile lui Trump după rezultat Digi24 menționează că, într-un interviu pentru New York Times, Trump a spus că este „absolut dispus să accepte aceste rezultate” și că este pregătit să colaboreze cu democrații. „Așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu ei. Probabil vom găsi o soluție” Ulterior, potrivit articolului, Trump a postat pe Truth Social o imagine cu o șapcă roșie pe care scrie „Veto”. De ce contează pentru România Prin asocierea publică, în plin moment electoral american, cu mesaje pro-Trump și cu un politician republican, vizita riscă să fie citită mai degrabă ca o poziționare ideologică decât ca un demers instituțional. Digi24 nu oferă detalii despre o agendă oficială sau despre întâlniri cu reprezentanți ai administrației SUA, astfel că impactul concret al deplasării rămâne, din informațiile disponibile, în zona de semnal politic și imagine. [...]
