Știri
Știri din categoria Externe

Franța spune că programul portavionului „France Libre” nu este afectat de revenirea SUA la catapulte cu abur, iar Parisul mizează în continuare pe catapultele electromagnetice, fără să vadă riscuri tehnice sau industriale pentru producție și mentenanță pe termen lung, potrivit Antena 3. Miza este una operațională și de lanț de aprovizionare: dacă SUA ar schimba direcția, ar putea apărea întrebări despre cât de sustenabil rămâne, în decenii, suportul pentru tehnologia electromagnetică.
Ministerul Apărării de la Paris a transmis agenției AFP că decizia președintelui american de a reveni la catapulte cu abur pentru portavioanele SUA „nu afectează” portavionul francez construit în Statele Unite. Autoritățile franceze au adăugat că nu a fost identificat „niciun risc tehnic sau industrial” pentru producția și mentenanța, în următoarele decenii, a catapultelor electromagnetice.
AFP notează că, pentru a întreține un produs timp de decenii – durata normală de viață a unui portavion – un producător are nevoie de suficiente comenzi pentru a menține rentabilă „filiera” (lanțul industrial) necesară întreținerii. În acest context, poziția Franței urmărește să reducă riscul ca o eventuală schimbare de politică în SUA să slăbească ecosistemul industrial din jurul catapultelor electromagnetice.
Donald Trump a ordonat ca pe „Doris Miller”, al patrulea portavion american din clasa Ford, aflat în construcție, să fie instalate catapulte cu abur, folosite înainte de implementarea sistemului electromagnetic EMALS (Electromagnetic Aircraft Launch System – sistem electromagnetic de lansare a aeronavelor). Trump a susținut că pentru EMALS „s-au cheltuit miliarde de dolari” și că „nu sunt bune”.
Potrivit Reuters, USS „Gerald Ford”, primul portavion din clasa Ford, realizase până în martie peste 36.000 de lansări cu EMALS, produs de compania General Atomics.
Wall Street Journal scrie că oficiali de rang înalt ai Marinei americane și reprezentanți ai industriei s-au opus măsurii, invocând costurile foarte mari ale demontării unui sistem complex integrat în proiectarea celor mai noi portavioane.
General Atomics a transmis că decizia de a reveni la abur „merită să fie reanalizată cu atenție” și a avertizat că, în condițiile în care lucrările la noua navă sunt finalizate în proporție de aproape 50%, o schimbare de direcție ar introduce riscuri semnificative pentru costuri, calendar și integrare.
Senatorul democrat Mark Kelly (Arizona) a criticat public intervenția politică în proiectarea sistemelor navale, într-un mesaj pe rețelele sociale, cu o formulare dură la adresa lui Trump.
Recomandate

Memoriile lui Joe Biden sugerează tensiuni în gestionarea sprijinului SUA pentru Ucraina , prin descrieri critice la adresa lui Volodimir Zelenski și prin relatarea unui refuz de a permite echipei lui Donald Trump să deschidă negocieri cu Vladimir Putin în perioada de tranziție, potrivit Digi24 . Cartea de memorii „ Promise Me, America ”, care urmează să apară marți, 17 noiembrie, revine asupra relațiilor lui Biden cu liderii Ucrainei și Rusiei în contextul războiului început în februarie 2022. În pasaje reproduse în avans de Wall Street Journal și preluate de Ukrainska Pravda , fostul președinte american îl descrie pe Zelenski drept „capricios și încăpățânat” și afirmă că acesta „nu era atât de recunoscător” pe cât se aștepta pentru sprijinul oferit de Statele Unite. Totuși, Biden notează și că experiența lui Zelenski ca actor „s-a dovedit a fi o pregătire foarte bună” pentru conducerea unei țări aflate în război, indicând o evaluare amestecată a partenerului de la Kiev. Ce spune Biden despre Putin În ceea ce îl privește pe Vladimir Putin, Biden descrie „tonul țâfnos” al liderului rus și o atitudine afișată în întâlniri pe care o compară cu cea a „unui adolescent” care se preface indiferent, stând „tolănit” în timpul discuțiilor oficiale. Episodul tranziției către administrația Trump Un element cu potențial impact asupra modului în care a fost gestionată politica externă americană la schimbarea administrației este relatarea lui Biden despre perioada de tranziție de după alegerile din noiembrie 2024. Potrivit fostului președinte, membri ai echipei lui Donald Trump i-ar fi cerut să semneze o scrisoare care le-ar fi permis să negocieze direct cu Putin înainte de preluarea mandatului, la 20 ianuarie 2025. Biden afirmă că a refuzat, motivând că nu era dispus să ofere „mână liberă” pentru ceea ce se aștepta să fie „un fel de capitulare, în detrimentul Ucrainei”, sugerând că se temea de un acord dezavantajos pentru Kiev. Context Volumul „Promise Me, America” acoperă cei patru ani ai lui Joe Biden la Casa Albă (2021–2025) și include atât decizii de politică internă și externă, cât și campania prezidențială din 2024, din care s-a retras în favoarea vicepreședintei Kamala Harris. Cartea va fi publicată de editura Little, Brown and Company la 17 noiembrie. [...]

Kremlinul confirmă un summit Trump–Xi–Putin pe 19 noiembrie, dar Beijingul nu îl validează încă , o incertitudine care poate limita din start miza politică și, implicit, predictibilitatea pentru piețele sensibile la riscuri geopolitice, potrivit Digi24 . Întâlnirea ar urma să aibă loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), la Shenzhen, în sudul Chinei. Kremlinul a transmis că „s-a ajuns la un acord” pentru o reuniune trilaterală între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin, declarație făcută de purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov . În același timp, Beijingul nu a confirmat oficial organizarea întâlnirii, ceea ce lasă deschisă posibilitatea unor ajustări de format sau agendă până în ultimul moment. Ce teme sunt avansate și de ce contează Casa Albă , care a oficializat vineri seară organizarea întâlnirii, indică drept posibile subiecte proliferarea nucleară și războiul din Orientul Mijlociu declanșat în februarie, după bombardamentele israeliano-americane asupra Iranului. Un oficial american, sub protecția anonimatului, a spus că președintele SUA intenționează să ridice și „problema Iranului” în cadrul reuniunii. Olivia Wales, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a indicat că Trump vrea să abordeze reducerea numărului de arme nucleare la nivel mondial, argumentând că proliferarea este „extrem de periculoasă”. Ucraina, lăsată în afara formatului trilateral Potrivit aceleiași prezentări a poziției americane, Washingtonul urmează o „cale complet separată” de negocieri cu Kievul și Moscova, iar Beijingul „nu face parte propriu-zis din acest proces”. În consecință, oficialul american a sugerat că nu ar fi oportună abordarea chestiunii Ucrainei în cadrul reuniunii trilaterale. Din perspectiva riscului geopolitic, mesajul indică o delimitare a dosarelor: discuțiile cu China ar urma să se concentreze pe teme de securitate globală (nuclear, Iran/Orientul Mijlociu), în timp ce Ucraina rămâne gestionată pe un canal separat. [...]

China și SUA încearcă să deblocheze reducerea tarifelor, dar fără acord înaintea întâlnirii Xi–Trump . Potrivit Digi24 , cele două țări au discutat despre scăderea tarifelor vamale și despre comerțul cu produse agricole în prima reuniune a consiliului comercial bilateral, organizată cu câteva zile înaintea summitului programat joi, la Shenzhen, în marja APEC . Miza economică imediată este pachetul de reduceri tarifare reciproce discutat după summitul din septembrie de la Washington: un total de 60 de miliarde de dolari, care ar include și un aranjament de tip „30 de miliarde de dolari pentru 30 de miliarde de dolari”, conform Ministerului Comerțului din China, citat de Reuters. Deocamdată, autoritățile nu au anunțat încheierea unui acord. Tarifele, condiție pentru creșterea importurilor agricole Beijingul insistă ca Washingtonul să pună în aplicare angajamentele privind reducerea tarifelor, prezentând acest pas drept condiție prealabilă pentru majorarea importurilor de produse agricole americane. În ecuație intră și angajamentul Chinei de a cumpăra anual produse agricole din SUA în valoare de 17 miliarde de dolari până în 2028. Totuși, acordul nu a fost finalizat până acum, iar incertitudinile persistă inclusiv în privința volumelor viitoare de achiziții. O analiză Reuters, bazată pe date vamale, arată că achizițiile chineze de produse agricole americane (cu excepția soiei) sunt pe cale să ajungă în acest an la cel mai scăzut nivel din ultimii șapte ani, în pofida angajamentelor asumate. Ce urmează: discuțiile se mută la nivel de lideri Consiliul comercial bilateral va continua să fie folosit pentru a aborda problemele rămase, a extinde cooperarea și a reduce divergențele nerezolvate, potrivit Ministerului Comerțului din China. Următorul test este întâlnirea dintre Donald Trump și Xi Jinping, programată joi, la Shenzhen, unde tarifele și schimburile agricole sunt printre temele centrale ale dialogului economic bilateral. [...]

Aderarea Ucrainei la UE riscă să fie amânată de veto-uri și de temeri economice , pe fondul războiului prelungit și al opoziției tot mai vizibile din unele state membre, potrivit Digi24 . Miza pentru Bruxelles nu mai este doar „când”, ci și „în ce formă” poate fi integrată Ucraina, într-un proces care cere unanimitatea celor 27 de țări ale Uniunii. În discuții cu diplomați și oficiali europeni, Reuters notează că, deși unii lideri susțin o aderare rapidă, evaluările din interiorul UE sunt mai prudente, iar calendarul ar putea depăși așteptările Kievului. Un exemplu invocat este schimbarea de atitudine în Polonia, unde o parte dintre fermieri se tem de presiunea pe prețuri și de concurența cerealelor ucrainene. Unanimitatea din UE transformă opoziția internă într-un blocaj potențial Extinderea Uniunii presupune ani de negocieri și reforme, însă în cazul Ucrainei dificultățile sunt amplificate de incertitudinea războiului, problemele de corupție și dimensiunea țării, arată materialul. În plus, aprobarea finală cere acordul tuturor statelor membre, ceea ce înseamnă că opoziția unui singur guvern poate opri procesul. În Franța este menționată inclusiv posibilitatea unui referendum privind aderarea Ucrainei, iar apropierea unor alegeri naționale în mai multe state ar putea face guvernele mai reticente să susțină public extinderea. Rezervele se văd și în opinia publică: un sondaj al fundației germane Bertelsmann Stiftung, citat în articol, indică 47% dintre cetățenii UE favorabili aderării Ucrainei „în următorii ani”, în scădere de la 69% în martie 2022. În Franța și Polonia, 57% dintre respondenți s-au declarat împotrivă, iar în Germania procentul a ajuns la 59%. Costurile și agricultura, combustibil pentru partidele populiste Uniunea Europeană nu a publicat o estimare recentă a costurilor aderării Ucrainei, care ar depinde de negocierile privind accesul pe piața comună și de eventuale perioade de tranziție. În acest vid de cifre, tema este folosită politic, inclusiv de formațiuni de extremă dreaptă. Marine Le Pen a avertizat că Franța ar avea de pierdut printr-o concurență agricolă „acerbă și neloială” și prin reducerea ponderii sale în distribuirea subvențiilor agricole europene. În Germania, Alternativa pentru Germania (AfD) a depus o moțiune în parlament prin care cere guvernului să excludă aderarea Ucrainei la UE. Materialul mai arată că dimensiunea Ucrainei ar complica și echilibrul instituțional al Uniunii: cu o populație de aproximativ 40 de milioane înainte de război, țara ar deveni probabil al cincilea sau al șaselea stat ca mărime din UE, cu influență politică sporită într-un sistem în care unele decizii se iau prin unanimitate. Bruxelles-ul discută variante de „integrare graduală”, nu aderare imediată Pe fondul temerilor legate de impactul extinderii, sunt analizate formule alternative care să apropie Ucraina de UE înainte de statutul de membru deplin. Cancelarul german Friedrich Merz a propus un statut de „membru asociat”, care ar permite participarea la summituri și reuniuni ministeriale, dar fără drept de vot; Kievul consideră însă formula nedreaptă. Comisia Europeană a sugerat, la rândul ei, o integrare graduală în programe și sectoare economice ale Uniunii – energie, transporturi, sector digital și apărare – pentru țările care îndeplinesc criteriile. În paralel, executivul european ia în calcul limite pentru sprijinul financiar și accesul pe piață la produse agricole „sensibile”, inclusiv din Ucraina, tocmai pentru a reduce opoziția internă din statele membre. Pentru Kiev, aderarea rămâne o ancoră geopolitică majoră, mai ales în contextul în care, potrivit articolului, Statele Unite se opun aderării Ucrainei la NATO. Pentru UE, însă, dosarul se mută tot mai mult din zona declarațiilor politice în cea a compromisurilor: cum gestionează costurile, agricultura și regulile de decizie, fără să blocheze complet perspectiva integrării. [...]

Marina SUA a demis întreaga conducere a submarinului nuclear USS South Dakota după un incident de navigație subacvatică, iar cazul a escaladat într-un conflict de transparență cu Congresul, care cere explicații despre posibile avarii, eventuale victime și costuri de reparații, potrivit Digi24 . Cei trei responsabili au fost îndepărtați din funcții pe 14 octombrie 2026, însă informația a devenit publică abia la circa o lună distanță. Doi congresmani americani acuză conducerea Marinei că a ascuns detalii relevante despre incident și solicită clarificări, relatează publicația germană FOCUS, citată de Digi24. Ce s-a întâmplat și cine a fost demis USS South Dakota, submarin de atac cu propulsie nucleară din clasa Virginia , a fost implicat într-un incident ale cărui circumstanțe nu au fost stabilite public. Potrivit informațiilor apărute în presa americană, submarinul ar fi intrat în contact cu fundul mării sau cu un obstacol aflat pe acesta. Marina SUA i-a înlăturat din funcții pe: comandantul Daniel Goodwin, adjuncta acestuia, Jacqueline Penichet, Jon Nogaj, cel mai înalt subofițer din structura de comandă a submarinului. Daniel Goodwin preluase comanda cu doar câteva luni înainte, la 30 iunie 2026. De ce cere Congresul explicații și ce informații lipsesc Cazul a generat reacții la Washington după ce s-a aflat că Marina americană nu informase Congresul despre demiteri. Congresmanii democrați Joe Courtney (Connecticut) și Adam Smith (Washington) au trimis pe 12 noiembrie o scrisoare secretarului interimar al Marinei, Hung Cao, și amiralului Daryl Caudle, șeful operațiunilor navale. În scrisoare, cei doi califică drept „inacceptabilă” lipsa de comunicare și cer răspunsuri privind: dacă schimbările de comandă au fost provocate de o eșuare sau un alt accident în timpul navigației; dacă submarinul a fost avariat și, dacă da, care sunt costurile reparațiilor și durata până la revenirea în stare operațională; dacă au existat persoane rănite și gravitatea eventualelor leziuni; de ce Marina nu a informat autoritățile legislative despre incident. Termenul-limită cerut pentru răspunsuri este 20 noiembrie 2026. Deocamdată, autoritățile militare americane nu au oferit o explicație publică detaliată privind incidentul sau motivele exacte ale demiterilor, notează Navy Times, citat de Digi24. Context: un episod anterior și întrebări fără răspuns În presă au apărut și informații despre o situație periculoasă în septembrie 2026, cu aproximativ o lună înainte de demiterea conducerii. Potrivit publicației militare Task & Purpose, un membru al echipajului ar fi identificat un pericol iminent legat de apropierea submarinului de ape puțin adânci sau de fundul oceanului, iar pentru intervenție a primit o decorație. Nu este clar dacă episodul din septembrie are legătură directă cu incidentul care ar fi dus la demiteri în octombrie. Totodată, nu se știe public dacă USS South Dakota a suferit avarii structurale sau dacă vreun membru al echipajului a fost rănit. USS South Dakota (SSN-790) a intrat în serviciul Marinei americane în 2019 și operează de la baza navală New London din Groton, Connecticut . Congresmanii avertizează că lipsa explicațiilor lasă deschise întrebări despre starea tehnică a submarinului, siguranța echipajului și posibile deficiențe de pregătire, iar cauza incidentului (eroare umană, problemă tehnică sau alți factori) nu a fost stabilită public. [...]

Autoritățile de la Chișinău vor să-i interzică liderului transnistrean să părăsească Republica Moldova timp de cinci ani , o măsură cu miză de reglementare și control al frontierei, aplicată după revenirea acestuia din Rusia, potrivit news.ro . Guvernul Republicii Moldova a confirmat că Vadim Krasnoselski a aterizat la Chișinău duminică seara, iar purtătorul de cuvânt al executivului, Dumitru Ciorici, a declarat că, după încheierea procedurilor de control, acestuia îi va fi interzis să iasă din țară prin punctele de trecere ale frontierei de stat timp de cinci ani. Declarația lui Ciorici este redată de NewsMaker. La două ore după aterizare, Krasnoselski se afla încă în aerogara Chișinău, fiind escortat la etajul al doilea al aeroportului, unde sunt birourile pentru audieri. Contextul deciziei: vizita la Moscova și interdicția anunțată anterior Krasnoselski s-a întors de la Moscova la 11 zile după ce Vladimir Putin i-a acordat „Ordinul de Onoare”. La ceremonia din 4 noiembrie, liderul de la Kremlin a motivat distincția prin „consolidarea legăturilor” cu Rusia și dezvoltarea regiunii „în condițiile unor presiuni externe”. Pe 5 noiembrie, Biroul politici de reintegrare de la Chișinău anunțase că liderului transnistrean i s-a impus interdicția de a părăsi Republica Moldova, urmând să fie aplicată la revenirea sa. Instituția a indicat că deplasarea în Rusia a avut loc în contextul unor discuții facilitate de OSCE privind aprovizionarea cu gaze naturale a regiunii transnistrene pe timpul iernii. Baza juridică invocată și limita din lege În aceeași zi, premierul Vasile Tofan a spus că Krasnoselski poate reveni la Tiraspol, dar nu va putea folosi Aeroportul Internațional Chișinău timp de cinci ani. Întrebat de NewsMaker despre temeiul juridic al interdicției, premierul a invocat caracterul politic al relației cu regiunea transnistreană și a afirmat că autoritățile au instrumentele necesare pentru a aplica măsura. Tot atunci, Tofan a confirmat că Krasnoselski deține cetățenia rusă și că nu este cetățean al Republicii Moldova. news.ro notează că articolul 12 din Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova prevede posibilitatea de a restricționa ieșirea străinilor din țară, însă doar în cadrul urmăririi penale sau al unui proces în instanță. Ce urmează în Transnistria: schimbare de lider la Tiraspol Vadim Krasnoselski se apropie de finalul celui de-al doilea mandat la conducerea regiunii transnistrene, iar regulile electorale de la Tiraspol nu îi permit să candideze pentru un al treilea mandat. Alegerile sunt programate pentru 13 decembrie, iar actualul vicepremier de facto, Vitalii Neagu, este prezentat ca favorit să îi succeadă. [...]