Știri
Știri din categoria Apărare
Ordinul lui Donald Trump de a reveni la catapulte cu abur pe viitoarele portavioane americane riscă să împingă în sus costurile și întârzierile programului clasei Ford, într-un moment în care Marina SUA are deja probleme de personal și termene depășite, potrivit HotNews.
Memorandumul de securitate națională semnat joi le cere secretarului apărării, Pete Hegseth, și secretarului interimar al marinei, Hung Cao, să pregătească în 60 de zile un plan pentru înlocuirea Sistemului Electromagnetic de Lansare a Avioanelor (EMALS) și a ascensoarelor avansate pentru arme cu sisteme „cu abur și hidraulice” pe USS Doris Miller, un portavion din clasa Ford. Nava are deja o întârziere de doi ani față de termenul prevăzut, conform Wall Street Journal.
Associated Press notează că schimbarea ar urma „probabil” să coste miliarde de dolari și ar readuce pe cele mai avansate nave ale Marinei un sistem care necesită mai mulți marinari pentru operare și este mai dificil de întreținut.
Din perspectiva industriei, General Atomics – compania care produce sistemul electromagnetic pentru portavioanele din clasa Ford – avertizează, într-o declarație citată de Wall Street Journal, că o astfel de decizie „necesită o reevaluare atentă”. Compania spune că lucrările la noua navă sunt finalizate în proporție de aproape 50% și că o schimbare de direcție în acest punct ar implica „riscuri semnificative legate de costuri, calendar și integrare”.
Un argument central pentru EMALS, potrivit Associated Press, este că poate lansa aeronave la viteze mai mari, ocupă mai puțin spațiu și, în același timp, este mai ușor de întreținut și necesită mai puțini oameni pentru operare.
Publicația indică și un exemplu concret: pe USS Ford, sistemul electromagnetic ar fi redus numărul de marinari necesari pentru operarea catapultelor de la aproximativ 12 la doi. Revenirea la un sistem mai „intensiv” în personal vine într-un context dificil pentru recrutare: la începutul anului, Marina SUA avea aproximativ 20.000 de posturi neocupate în întreaga flotă.
În februarie, Marina Militară a promovat sistemul într-un comunicat de presă, susținând că USS Ford poate lansa și recupera aeronave la o rată mai mare decât portavioanele din clasa Nimitz.
În timp ce Trump vrea să renunțe la tehnologia de ultimă generație, cele mai noi portavioane chinezești folosesc catapulte electromagnetice, iar Franța a anunțat că intenționează să utilizeze acest sistem pe viitorul său portavion, potrivit informațiilor preluate de HotNews din Associated Press.
Pe plan politic intern, senatorul democrat Mark Kelly (Arizona), fost astronaut și pilot de încercare, a criticat public decizia.
„Am decolat de pe puntea portavioanelor de sute de ori, am o diplomă de master în inginerie aeronautică și sunt pilot de încercare, și nici măcar eu nu i-aș da sfaturi Marinei cu privire la modul de proiectare a unor sisteme specifice de pe navele sale.”
„Donald Trump ar trebui să se limiteze la ceea ce știe cel mai bine – săli de bal, faliment și prostii.”
În același memorandum, Trump a autorizat forțele navale ale SUA să construiască nave militare în străinătate, cu o condiție: constructorii străini care au „investiții substanțiale și durabile” în șantiere navale din SUA ar putea fi autorizați temporar să construiască până la două nave în șantierele lor „mamă”, pentru a suplimenta producția internă.
În acest context, constructorul australian Austal a anunțat că grupul sud-coreean Hanwha s-a oferit să cumpere operațiunile Austal din SUA pentru 1,2 miliarde de dolari (aprox. 5,5 miliarde lei), pe fondul interesului holdingului sud-coreean de a se extinde pe piața americană de apărare.
Pentru programul portavioanelor din clasa Ford, miza imediată rămâne însă una de execuție: dacă reproiectarea cerută se confirmă, Marina și industria trebuie să gestioneze simultan costuri mai mari, riscuri de integrare și presiuni de personal, într-un calendar deja întârziat.
