Știri
Știri din categoria Externe
Polonia și Ucraina au reluat dialogul la nivel prezidențial, dar disputa istorică rămâne nerezolvată, într-un moment în care Varșovia continuă să fie un nod logistic esențial pentru ajutorul militar și umanitar către Kiev, potrivit Agerpres.
Întâlnirea dintre președintele polonez Karol Nawrocki și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski a avut loc la Ankara, în marja summitului NATO. Dialogul fusese afectat de o dispută legată de interpretarea unor episoade din Al Doilea Război Mondial și de simboluri asociate mișcării naționaliste ucrainene.
Relațiile dintre Varșovia și Kiev s-au răcit la sfârșitul lunii mai, după ce Nawrocki i-a reproșat lui Zelenski că a acceptat ca o unitate militară ucraineană să poarte numele Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA), organizație considerată de Polonia responsabilă pentru masacrarea a peste 100.000 de civili polonezi.
Ulterior, la finalul lunii iunie, Nawrocki a anunțat retragerea Ordinului Vulturului Alb, cea mai înaltă distincție a Poloniei, acordată lui Zelenski. Ca reacție, președintele ucrainean și-a anulat participarea la o conferință despre reconstrucția Ucrainei, programată la Gdansk.
Nawrocki a indicat că, dincolo de divergențe, percepția comună asupra riscului de securitate rămâne un punct de convergență:
„Ceea ce nu se schimbă cu adevărat este că, atât pentru Ucraina, cât și pentru Polonia, Federația Rusă rămâne principala amenințare.”
În același timp, el a precizat că discuțiile nu au dus la o soluție pe „chestiunile istorice” legate de masacrele din timpul războiului, pe care Polonia le consideră „genocid”. Nawrocki a mai afirmat că Polonia se așteaptă ca Ucraina „să înțeleagă” că simbolistica asociată lui Stepan Bandera „îi limitează viitorul în UE”.
După întrevedere, Zelenski a transmis pe X că cei doi au convenit să continue dialogul, conform aceleiași surse.
În pofida tensiunilor politice, Polonia continuă să funcționeze ca „placă turnantă” pentru ajutorul militar și umanitar destinat Ucrainei. Totodată, guvernul condus de premierul liberal Donald Tusk a cerut în repetate rânduri dezescaladare, potrivit informațiilor transmise de Agerpres, care citează AFP.
Recomandate
Polonia și Ucraina încearcă să izoleze disputa istorică de cooperarea de securitate , după ce președinții Karol Nawrocki și Volodimir Zelenski au avut prima întâlnire oficială pe fondul tensiunilor legate de interpretarea unor episoade din Al Doilea Război Mondial, potrivit Mediafax . Cei doi lideri s-au văzut în marja summitului NATO și au transmis că, în pofida diferențelor de opinie, Rusia rămâne principala amenințare la adresa securității ambelor state. Întâlnirea are loc la câteva săptămâni după ce președintele polonez i-a retras lui Zelenski cea mai înaltă distincție a statului polonez, ca reacție la decizia liderului ucrainean de a atribui numele Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA) unei unități de operațiuni speciale. UPA este considerată responsabilă pentru masacrarea a zeci de mii de polonezi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Linia roșie a Varșoviei: UPA, fără compromis După întrevedere, Nawrocki a spus că discuțiile au fost constructive, dar a admis că disputa istorică rămâne nerezolvată, conform TVPWorld. El a insistat că „vecinii trebuie să mențină canale de dialog”, însă a reiterat că Rusia este amenințarea principală pentru ambele țări. „Vecinii trebuie să mențină canale de dialog. Ceea ce nu se schimbă este faptul că Rusia rămâne principala amenințare atât pentru Polonia, cât și pentru Ucraina.” În același timp, liderul polonez a precizat că glorificarea UPA este o chestiune asupra căreia Varșovia nu vede loc de compromis. Potrivit acestuia, poziția Kievului pe acest subiect afectează inclusiv aspirațiile europene ale Ucrainei și complică relațiile bilaterale. Kievul: cooperarea trebuie să continue, în ciuda divergențelor Zelenski a descris întâlnirea drept „o conversație importantă și necesară” și a susținut că, în contextul actual de securitate, cooperarea dintre cele două țări este esențială. Într-un mesaj pe platforma X, președintele ucrainean a transmis că cele două state se confruntă cu aceeași amenințare strategică. „Ne confruntăm cu o amenințare comună – Rusia. Este esențial să păstrăm înțelegerea reciprocă, sprijinul și unitatea de acțiune.” Cei doi șefi de stat au convenit să continue dialogul, cu obiectivul de a gestiona divergențele istorice fără a afecta cooperarea în domeniul securității și sprijinul acordat Ucrainei. Dimensiunea europeană a disputei Tensiunile au fost amplificate după ce Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care își exprimă regretul față de decizia lui Zelenski de a omagia UPA prin atribuirea numelui organizației unei unități militare. În acest context, retragerea Ordinului Vulturul Alb acordat liderului ucrainean a fost prezentată ca o consecință directă a deciziei de la Kiev. În pofida acestor fricțiuni, Varșovia și Kievul transmit că vor continua cooperarea în cadrul NATO și în sprijinul apărării Ucrainei, pe fondul priorității comune: agresiunea Rusiei. [...]
Licența acordată Ucrainei pentru a produce rachete Patriot poate schimba rapid ecuația apărării aeriene , într-un moment în care Donald Trump încearcă să-i împingă pe Volodîmîr Zelenski și Vladimir Putin spre negocieri, potrivit The Jerusalem Post . Miza imediată este una operațională: creșterea capacității Ucrainei de a intercepta atacuri aeriene, pe fondul intensificării loviturilor rusești. În întâlnirea cu Zelenski, Trump a spus că ambele părți ar vrea să încheie războiul, dar i-a descris pe cei doi lideri drept „dificili”. Președintele american a insistat că Zelenski și Putin „se vor întâlni” și că „se va întâmpla ceva pozitiv”, fără să ofere un calendar sau un format al discuțiilor. Trump l-a întrebat pe Zelenski dacă ar accepta o întâlnire la Moscova, variantă pe care liderul ucrainean a exclus-o în mod repetat. Patriot, de la cerere de urgență la producție locală Elementul cu impact direct asupra capacității militare este decizia lui Trump de a acorda Ucrainei o licență pentru a fabrica rachete Patriot, descrise de acesta drept „armă defensivă”. În context, Zelenski a reiterat că Ucraina are nevoie de mai multe sisteme și interceptori Patriot, pe măsură ce Rusia își intensifică atacurile aeriene. La Ankara, în cadrul NATO Defense Industry Forum , Zelenski a cerut aliaților „sisteme antibalistice eficiente și rachete” și a susținut că rachetele balistice reprezintă „ultimul mare avantaj” al Rusiei. El a argumentat, totodată, că producția actuală de Patriot nu acoperă cererea în creștere pentru protecție împotriva rachetelor balistice. Loviturile cu drone și presiunea pe infrastructura energetică a Rusiei Zelenski a indicat atacurile Ucrainei asupra unor centre populate și infrastructurii de combustibil din Rusia ca parte a presiunii asupra Moscovei. El a afirmat că drone ucrainene au lovit inclusiv o rafinărie din Siberia și a susținut că nu ar mai exista „nicio rafinărie majoră” în Rusia care să nu fi fost atacată. În același timp, Kremlinul a încercat să minimalizeze o criză de combustibil; materialul notează că aceasta a afectat cel puțin 81 din 83 de regiuni ale Rusiei, potrivit CNN. Vladimir Putin a acuzat „inamicul” că încearcă să lovească economia și să creeze anxietate socială, susținând că „sistemul energetic al Rusiei este cel mai puternic din lume”. Contextul de pe front și ce se știe despre posibile negocieri Pe teren, atacurile rusești din noaptea de marți spre miercuri au ucis cel puțin patru persoane și au rănit alte 14, iar loviturile de luni au ucis cel puțin 20, potrivit aceleiași relatări. Într-un interviu acordat Financial Times, Zelenski a legat continuarea loviturilor la distanță lungă de capacitatea Ucrainei de a rezista și de sprijinul partenerilor pentru finanțarea „rezilienței”. Separat, o sursă americană a declarat pentru Reuters că Trump ar simți „un real sentiment de urgență” pentru a opri războiul și că, în ultimele luni, „frontul a înghețat”, fără progrese majore de nicio parte. Trump a mai spus că a vorbit recent cu Putin și cu Zelenski și că intenționează să discute din nou cu liderul rus. În lipsa unor detalii despre formatul negocierilor, decizia privind licența Patriot rămâne, deocamdată, cel mai concret rezultat menționat: dacă se materializează rapid în producție și livrări, poate întări apărarea aeriană a Ucrainei într-o fază în care atacurile aeriene și rachetele balistice sunt prezentate drept factorul critic al conflictului. [...]
Donald Trump a sugerat că atacurile ucrainene în adâncimea Rusiei pot schimba calculul negocierilor , numindu-le „o escaladare” care „poate contribui la încheierea conflictului”, după întâlnirea cu Volodimir Zelenski de la finalul summitului NATO, potrivit news.ro . Într-o conferință de presă comună, Trump a spus despre Zelenski că „a făcut o treabă extraordinară” și că este „foarte eficient”, adăugând că între cei doi s-a dezvoltat „o relație bună”, în pofida întâlnirii tensionate de la Casa Albă din februarie 2025. Întrebat despre loviturile Ucrainei pe teritoriul Rusiei, Trump a redirecționat inițial întrebarea către secretarul de stat Marco Rubio , care a afirmat că acestea au schimbat dinamica războiului. Ulterior, liderul american a revenit cu propria evaluare: „Este o escaladare, dar este și o escaladare care poate contribui la încheierea conflictului.” Mesajul politic: presiune prin escaladare, cu miză pe acord Trump a susținut că, în opinia sa, ambele părți își doresc un acord de pace și a indicat că Zelenski ar vrea „să se întoarcă la reconstrucția țării sale”, în locul continuării războiului. Zelenski a răspuns, potrivit relatării, „Desigur”, spus „șoptit”. Totodată, Trump a afirmat că Ucraina are „un potențial enorm” și că SUA au „un interes” în succesul acesteia prin acordul privind mineralele, introducând explicit o dimensiune economică în discuția despre viitorul Ucrainei. Ce urmează în discuțiile SUA–Ucraina Zelenski a declarat că Kievul a început să lucreze la un acord cu SUA privind dronele, pe care l-a descris drept „un început foarte bun”. Trump a spus, la rândul său, că în ultimele două săptămâni s-au înregistrat „progrese semnificative” în negocierile legate de război, dar a admis că oprirea invaziei rusești „nu este cel mai ușor lucru”, invocând faptul că atât Vladimir Putin, cât și Zelenski sunt „personalități dificile”. În același context, Trump s-a declarat încrezător că „vor ajunge la o înțelegere” și a comparat situația cu „doi copii care se bat într-un parc”, spunând că „uneori trebuie să-i lași să se bată”. [...]
Angajamentele financiare ale NATO pentru Ucraina și armament în 2026 cresc presiunea pe bugete și alimentează reacția Moscovei , după summitul alianței din Turcia, potrivit Antena 3 . Rusia a condamnat deciziile luate miercuri, susținând că ar putea avea consecințe „catastrofale”, în contextul în care NATO a anunțat noi ajutoare militare pentru Ucraina și a reafirmat apărarea colectivă. Într-o reacție oficială, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , a spus că prioritățile NATO ar fi rămas neschimbate, invocând „militarizarea continentului european”, consolidarea capacităților de apărare, pregătirea pentru un conflict armat cu Rusia și sprijinul pentru Ucraina. „Este regretabil, pentru că, dacă strategii NATO s-ar fi oprit și s-ar fi gândit măcar o clipă, poate nu ar fi luat decizii atât de iresponsabile, care ar putea duce la o catastrofă nu doar pentru alianță, ci pentru întreaga lume.” Ce sume au fost anunțate la summit La summit, statele membre NATO s-au angajat să ofere Ucrainei asistență militară de 70 de miliarde de euro (aprox. 350 miliarde lei ) pentru anul 2026, sumă descrisă în material ca echivalentul a aproximativ 80 de miliarde de dolari (aprox. 370 miliarde lei ). Totodată, liderii alianței au reafirmat în declarația finală „angajamentul de neclintit” față de apărarea colectivă prevăzută de articolul 5 al Tratatului NATO și au anunțat acorduri pentru armament în valoare de cel puțin 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 miliarde lei ). Dispute interne în NATO și mesajul lui Mark Rutte Zaharova a susținut că „fisurile” dintre Statele Unite și partenerii lor din NATO „nu au dispărut” și a invocat inclusiv tensiunile legate de Groenlanda, afirmând că „problema Groenlandei nu este rezolvată potrivit scenariului american”. În aceeași logică, ea a mai susținut că Washingtonul ar fi nemulțumit de lipsa de solidaritate a aliaților în momente în care SUA ar fi avut nevoie de sprijin. În contrapunct, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat într-un interviu acordat Reuters că disputele dintre președintele american Donald Trump și ceilalți lideri ai alianței ar arăta „forța democratică” a NATO și ar trebui să fie o lecție pentru președintele rus Vladimir Putin. „I-aș spune lui Putin: ar trebui să aveți și dumneavoastră mai multe discuții, în mod deschis.” [...]
Donald Trump încearcă să reducă tensiunile din NATO după refuzul unor aliați de a susține militar conflictul cu Iranul , schimbându-și tonul la finalul summitului de la Ankara , potrivit Mediafax . Mesajul vine după luni de critici la adresa partenerilor europeni și amenințări repetate privind retragerea SUA din alianță, ceea ce menține un risc de instabilitate în arhitectura de securitate transatlantică. În discursul de la conferința de presă de la finalul reuniunii, Trump a spus că aliații „au avut doar un moment mai prost” când au refuzat să participe la războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului. Declarația contrastează cu pozițiile exprimate în aceeași zi, când liderul de la Casa Albă a criticat dur unele state membre. „Spania s-a comportat foarte prost, dar știți… Italia s-a comportat bine, și aproape toate țările s-au comportat bine. Au avut doar un moment mai prost.” De ce contează: semnal către piețe și capitale că SUA nu rupe relația cu alianța Schimbarea de registru are relevanță directă pentru predictibilitatea NATO, într-un moment în care Trump a acuzat în repetate rânduri aliații că nu sprijină efortul de război SUA–Israel împotriva Iranului și a amenințat de mai multe ori cu scoaterea Statelor Unite din NATO după acest episod. Tot la Ankara, Trump a descris întâlnirile cu liderii statelor membre drept un exercițiu de „unificare”, susținând că relațiile dintre aliați au fost neobișnuit de bune în acea zi. „Dacă există un cuvânt care să rezume ziua de azi, acela este unificare. Nu am mai văzut niciodată așa ceva.” Poziția NATO: conflictul cu Iranul este „în afara teritoriului alianței” Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a fost întrebat de Sky News dacă alianța ar interveni pentru a ajuta SUA în războiul împotriva Iranului. Rutte a indicat că situația este tratată diferit față de un scenariu de apărare colectivă, deoarece Iranul nu se află pe teritoriul NATO, iar fiecare aliat își gestionează relația și poziționarea „împreună cu SUA”. În același răspuns, Rutte a enumerat preocupări ale alianței legate de Iran: să nu dobândească capacitate nucleară, menținerea deschisă a Strâmtorii Hormuz și opoziția față de dezvoltarea capacităților de rachete balistice intercontinentale. Ce urmează Din informațiile prezentate, nu rezultă o schimbare formală de politică a NATO privind implicarea în conflict, însă tonul mai conciliant al lui Trump sugerează o încercare de a limita fricțiunile interne din alianță după criticile publice și amenințările anterioare privind retragerea SUA. [...]
Nicuşor Dan spune că relația cu SUA se joacă în „diplomația economică”, nu doar în vizite oficiale , indicând că, dincolo de valoarea simbolică a unei deplasări la nivel înalt, există „zeci, sute de întâlniri” pe paliere tehnice și că „de luni de zile, sunt progrese”, potrivit news.ro . Declarația a fost făcută miercuri, la Ankara , unde președintele a descris relația bilaterală ca un proces continuu de negociere și promovare a intereselor, în care contactele tehnice au o pondere mai mare decât momentele de protocol. Ce interese invocă România în relația bilaterală Nicuşor Dan a enumerat două direcții pe care le consideră prioritare în raport cu Statele Unite: păstrarea sau extinderea prezenței militare; extinderea prezenței economice. De ce contează pentru mediul de afaceri Mesajul președintelui mută accentul de pe „vizita” ca eveniment singular pe munca de fond care poate produce rezultate economice: întâlniri repetate, discuții sectoriale și negocieri tehnice. În lipsa unor detalii suplimentare în declarație, nu este clar ce proiecte sau domenii concrete intră în „progresele” invocate și nici care este calendarul lor. [...]
