Știri
Știri din categoria Externe
Polonia și Ucraina au reluat dialogul la nivel prezidențial, dar disputa istorică rămâne nerezolvată, într-un moment în care Varșovia continuă să fie un nod logistic esențial pentru ajutorul militar și umanitar către Kiev, potrivit Agerpres.
Întâlnirea dintre președintele polonez Karol Nawrocki și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski a avut loc la Ankara, în marja summitului NATO. Dialogul fusese afectat de o dispută legată de interpretarea unor episoade din Al Doilea Război Mondial și de simboluri asociate mișcării naționaliste ucrainene.
Relațiile dintre Varșovia și Kiev s-au răcit la sfârșitul lunii mai, după ce Nawrocki i-a reproșat lui Zelenski că a acceptat ca o unitate militară ucraineană să poarte numele Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA), organizație considerată de Polonia responsabilă pentru masacrarea a peste 100.000 de civili polonezi.
Ulterior, la finalul lunii iunie, Nawrocki a anunțat retragerea Ordinului Vulturului Alb, cea mai înaltă distincție a Poloniei, acordată lui Zelenski. Ca reacție, președintele ucrainean și-a anulat participarea la o conferință despre reconstrucția Ucrainei, programată la Gdansk.
Nawrocki a indicat că, dincolo de divergențe, percepția comună asupra riscului de securitate rămâne un punct de convergență:
„Ceea ce nu se schimbă cu adevărat este că, atât pentru Ucraina, cât și pentru Polonia, Federația Rusă rămâne principala amenințare.”
În același timp, el a precizat că discuțiile nu au dus la o soluție pe „chestiunile istorice” legate de masacrele din timpul războiului, pe care Polonia le consideră „genocid”. Nawrocki a mai afirmat că Polonia se așteaptă ca Ucraina „să înțeleagă” că simbolistica asociată lui Stepan Bandera „îi limitează viitorul în UE”.
După întrevedere, Zelenski a transmis pe X că cei doi au convenit să continue dialogul, conform aceleiași surse.
În pofida tensiunilor politice, Polonia continuă să funcționeze ca „placă turnantă” pentru ajutorul militar și umanitar destinat Ucrainei. Totodată, guvernul condus de premierul liberal Donald Tusk a cerut în repetate rânduri dezescaladare, potrivit informațiilor transmise de Agerpres, care citează AFP.
Recomandate
Ucraina va relua loviturile asupra rafinăriilor rusești , în pofida presiunilor venite din SUA pentru oprirea atacurilor, pe fondul unei deteriorări accelerate a relației dintre președintele Volodimir Zelenski și administrația Trump, potrivit Kyiv Post . Zelenski a spus că „blocajul” privind atacarea rafinăriilor „a dispărut” și că Ucraina „a terminat” cu această restricție, într-un interviu acordat Financial Times la Londra. Conform publicației, liderul ucrainean a avertizat că Washingtonul a pus în pericol vieți ucrainene prin limitarea accesului la schimbul de informații (intelligence) și la comunicațiile prin satelit Starlink , pe care forțele ucrainene le folosesc pentru comunicații pe câmpul de luptă și operațiuni cu drone. Presiunea SUA: energie, prețuri la combustibili și condiționarea sprijinului În relatarea Kyiv Post, Zelenski afirmă că oficiali militari ucraineni au fost avertizați de omologii americani că SUA ar urma să restricționeze schimbul de informații dacă Kievul continuă loviturile asupra infrastructurii energetice rusești. Miza, în interpretarea prezentată, este legată de efortul Washingtonului de a reduce prețurile la combustibili, Trump cerând Ucrainei să oprească atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse. Publicația notează și că, săptămâna trecută, Trump a anunțat un acord prin care Rusia ar urma să furnizeze motorină către piețele din SUA și globale, decizie criticată de parlamentari americani și aliați europeni. Zelenski a numit acordul o „victorie simplă” pentru Kremlin, într-un interviu acordat lui Piers Morgan. Starlink și schimbul de informații, risc operațional pentru apărarea Ucrainei Disputa s-a amplificat după ce Ucraina a raportat restricții asupra serviciilor militare Starlink. Zelenski a avertizat că limitările pot duce la pierderi semnificative, în condițiile intensificării atacurilor rusești asupra orașelor ucrainene și a infrastructurii energetice. „Este o mare greșeală. Această decizie va aduce multe pierderi de vieți omenești… Oamenii vor muri.” Zelenski i-a cerut lui Elon Musk să restabilească serviciul, exprimând speranța că întreruperea ar fi fost cauzată de o problemă tehnică. În același context, Musk a declarat că Starshield – sistemul de sateliți de nivel militar – este deținut și controlat de guvernul SUA, care stabilește restricțiile de utilizare, și că Starlink este un serviciu comercial destinat utilizării civile și defensive, nu operațiunilor ofensive. Kyiv Post mai scrie că oficiali ucraineni au declarat pentru CNN că pierderea informațiilor ar putea oferi Rusiei un avantaj pe câmpul de luptă, iar un oficial european a pus sub semnul întrebării explicația Washingtonului potrivit căreia vremea ar fi provocat întreruperi în datele de avertizare privind rachetele. Context: atacuri rusești asupra energiei și întreruperi de curent Pe fondul acestei tensiuni, Zelenski a spus că loviturile rusești au lăsat peste 600.000 de oameni fără electricitate. Publicația notează și că, în două nopți consecutive, alertele aeriene care, de regulă, oferă timp locuitorilor din Kiev să se adăpostească au venit abia după ce rachetele balistice rusești se apropiau sau loveau capitala. Potrivit lui Zelenski, în 12-13 octombrie Rusia a lansat atacuri succesive cu rachete balistice, lovind infrastructură civilă și o centrală electrică majoră, iar Ucraina nu ar fi primit avertizare prealabilă de la partenerii occidentali. Ce urmează Din informațiile prezentate, reluarea loviturilor asupra rafinăriilor rusești indică o schimbare de linie la Kiev, cu potențial de a adânci fricțiunile cu Washingtonul, în special dacă SUA condiționează în continuare schimbul de informații și utilizarea unor servicii critice precum Starlink de limitarea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că relaxarea restricțiilor SUA pentru motorina rusească riscă să slăbească sprijinul pentru Ucraina , într-un moment în care Moscova caută câștiguri politice fără progrese decisive pe front, potrivit Kyiv Post . Președintele ucrainean a spus că acordul descris drept „diesel deal” îi oferă lui Vladimir Putin o „victorie tactică” și poate fi folosit de Kremlin pentru a presa Kievul spre concesii. Declarațiile au fost făcute într-un interviu amplu acordat realizatorului britanic Piers Morgan , miercuri, 14 octombrie, în timpul vizitei lui Zelenski în Marea Britanie, unde a avut întâlniri cu premierul Andy Burnham și cu regele Charles al III-lea . Contextul este marcat de atacuri rusești reînnoite asupra infrastructurii energetice ucrainene și de tensiuni în creștere între Kiev și Washington. „Putin râde acum”: miza politică a acordului privind motorina Morgan a pus sub semnul întrebării decizia președintelui american Donald Trump de a relaxa restricțiile privind motorina rusească, argumentând că efectul asupra prețurilor la combustibil în SUA ar fi limitat. Zelenski a fost de acord și a descris aranjamentul ca pe un câștig pentru Kremlin. „Acum Putin râde.” Zelenski a susținut că Rusia obține concesii de la Washington fără să fie nevoită să forțeze „străpungeri” militare, iar astfel de decizii sunt exploatate pentru a împinge Ucraina spre compromisuri. El a spus că este „păcat” că Ucraina „pierde un partener puternic”, iar când Morgan a întrebat dacă se referă la pierderea Americii, Zelenski a răspuns afirmativ, adăugând că nu din vina Kievului. În același timp, Zelenski a insistat că Ucraina nu își poate sacrifica suveranitatea pentru a menține sprijinul SUA. „Nu ne vindem țara… Nu e vorba de afaceri pentru noi. E viața noastră și țara noastră.” Energie, încetări ale focului și atacuri: acuzația că Rusia „exploatează” aranjamentele În interviu, Zelenski a spus că Ucraina a susținut propunerea lui Trump privind o încetare a focului pe energie, deși Kievul nu ar fi fost informat înainte ca președintele american să o anunțe. Potrivit lui Zelenski, Ucraina s-a abținut timp de trei zile de la lovirea obiectivelor energetice rusești și nu a ripostat imediat când Rusia a reluat atacurile. El a afirmat că Rusia a lansat ulterior un nou baraj masiv, inclusiv aproximativ 40 de rachete balistice țintind infrastructura energetică ucraineană. Morgan a spus că apărarea ucraineană a interceptat doar patru dintre rachetele balistice, iar Zelenski a concluzionat că Moscova folosește astfel de aranjamente în avantajul său, nu pentru a le respecta. Starlink și avertizările de informații: impact operațional asupra apărării aeriene Zelenski a criticat și restricțiile care ar fi afectat sistemul de comunicații prin satelit Starlink în timpul atacurilor rusești, afirmând că acestea au costat vieți. El a spus că forțele ucrainene ar fi pierdut conectivitatea în jurul orei 1:00, ceea ce a afectat dronele interceptoare folosite împotriva dronelor Shahed. „Sunt sigur că au știut ce au făcut. Absolut. Pentru că era 1 dimineața.” Zelenski a declarat că militarii au încercat să contacteze SpaceX, generali americani și alți parteneri după ce au observat întreruperea. A adăugat că Starlink nu este folosit doar pentru misiuni ofensive, ci și pentru apărarea vieților, și a numit restricțiile o „greșeală serioasă”, menționând totodată că ar putea fi vorba și de o problemă tehnică majoră. El a mai spus că state europene, inclusiv Polonia, au plătit pentru serviciile Starlink utilizate de Ucraina. Publicația notează că restricțiile operaționale au fost confirmate de oficiali ucraineni, însă responsabilitatea pentru impunerea lor rămâne disputată. Separat, Zelenski a vorbit despre întreruperi ale avertizărilor de informații din partea SUA privind rachetele balistice rusești, despre care a spus că reduc timpul disponibil civililor pentru a ajunge la adăposturi. El a precizat că oficiali americani au pus aceste probleme pe seama unor dificultăți tehnice, dar că ele au continuat în timpul atacurilor. Trump a negat că ar fi suspendat schimbul de informații cu Ucraina. Ce urmează: presiune politică și negocieri, fără cedări de suveranitate Zelenski a spus că Ucraina poate să își păstreze independența „în orice fel”, dar a admis că fără sprijinul Washingtonului ar deveni mult mai dificil să fie împins Putin spre o soluție diplomatică. În același timp, a reiterat că nu va recunoaște legal teritoriile ocupate ca fiind rusești, chiar dacă a subliniat că evitarea pierderilor de vieți rămâne esențială. Interviul a inclus și o discuție despre ideea, atribuită lui Trump, că Ucraina ar trebui să aibă un alt lider „care poate face o înțelegere”. Zelenski a respins posibilitatea ca actori externi să decidă cine conduce Ucraina și a spus că alegeri sigure nu pot fi organizate cât timp țara este atacată cu rachete și drone. [...]
Rusia a lansat cel puțin 269 de drone asupra Ucrainei , într-un atac pe care președintele Volodîmîr Zelenski îl leagă de perturbări ale conexiunilor Starlink folosite de dronele ucrainene de interceptare, potrivit Kyiv Post . Miza operațională: dacă legătura prin satelit este instabilă sau restricționată, capacitatea Ucrainei de a contracara valurile de drone scade, iar presiunea pe apărarea antiaeriană crește. Atacul a avut loc în noaptea și pe parcursul zilei de miercuri, 14 octombrie, și a provocat șase morți și 13 răniți în orașul Luțk, din vestul Ucrainei. Zelenski a descris asaltul drept unul dintre cele mai mari ca amploare. Într-un mesaj public, liderul ucrainean a detaliat că Rusia a lansat 124 de drone peste noapte și încă 145 în timpul zilei, adăugând că la momentul declarației „mai mult de 40” de drone Shahed se aflau încă în spațiul aerian ucrainean. Țintele invocate includ infrastructura energetică, logistica și căile ferate. Legătura cu Starlink și efectul asupra apărării aeriene Zelenski a avertizat că Rusia „încearcă să profite” de problemele Starlink din Ucraina, întrucât dronele ucrainene de interceptare depind, între altele, de această conexiune. În articol se precizează că restricțiile care afectează sistemul Starshield (varianta „militară” a SpaceX) au perturbat operațiunile cu drone ale Ucrainei, însă responsabilitatea pentru schimbări rămâne disputată. Deși apărarea antiaeriană ucraineană a interceptat un număr semnificativ de drone, o parte a reușit să treacă și să lovească ținte, conform relatării. Sprijin britanic: accelerarea livrărilor de sisteme antiaeriene După discuții la Londra cu premierul britanic Andy Burnham, Zelenski a anunțat că Marea Britanie va accelera livrările de arme de apărare antiaeriană destinate interceptării dronelor Shahed mai rapide, cu propulsie de tip „jet”. „Astăzi s-a luat o decizie de a accelera livrările de sisteme de apărare antiaeriană fabricate în Marea Britanie către Ucraina pentru a contracara «shahed»-urile cu propulsie de tip jet.” Context: atacuri în pofida unui anunț privind un armistițiu energetic Atacurile au continuat în pofida anunțului recent al președintelui SUA, Donald Trump, privind un armistițiu pe zona energetică, notează publicația. Zelenski a cerut liderilor G7 și altor parteneri să crească presiunea asupra Moscovei prin sancțiuni și asistență militară, susținând că Rusia trebuie „forțată să se oprească”, nu convinsă prin negocieri. [...]
Cel puțin 600 de mii de ucraineni au rămas fără electricitate după atacuri rusești cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice din Kiev și Harkov, potrivit Biziday . Loviturile pun din nou presiune pe funcționarea economiei și a serviciilor publice, în condițiile în care președintele Volodimir Zelenski spune că au vizat infrastructură „critică”, deși SUA anunțaseră anterior existența unui „armistițiu energetic”. Zelenski a declarat că Rusia a lansat 39 de rachete balistice și peste 120 de drone. În Kiev, autoritățile ucrainene au raportat cel puțin patru morți și 25 de răniți; printre victime se află și un copil de opt ani. Ținte energetice și costuri operaționale imediate Atacurile au lovit obiective din capitală și regiunea Kiev, precum și orașul Harkov din nord-est. În practică, amploarea întreruperilor de curent (sute de mii de persoane afectate) indică un impact direct asupra consumatorilor și asupra activității companiilor, prin opriri de producție, perturbarea lanțurilor logistice și creșterea dependenței de generatoare și alte soluții de rezervă. Rusia a susținut că atacurile „masive” au vizat instalații de comunicații și energetice folosite de armata ucraineană. Probleme suplimentare pentru apărare: restricții la Starlink Pe lângă presiunea asupra rețelei energetice, eforturile de apărare ale Ucrainei sunt afectate și de restricționarea accesului armatei ucrainene la rețeaua de internet Starlink, potrivit informațiilor citate de Biziday din Politico și BBC . Un consilier prezidențial a spus că decizia a venit fără avertisment, iar dronele ar începe să-și piardă conexiunea sau să devină greu de manevrat când depășesc anumite viteze. Un oficial familiarizat cu situația, citat de Politico, a afirmat că armata ucraineană încearcă să rezolve problema „pe cale militară cu SUA” și caută alternative, adăugând că situația afectează nu doar viteza, ci și încrederea în SpaceX. Lipsa avertizărilor timpurii Consilierul prezidențial Dmytro Lytvyn a declarat că, pentru a doua zi consecutivă, Kievul nu a primit avertizări prealabile din partea aliaților, iar Forțele Aeriene ucrainene au spus că nu au primit alertă privind prima serie de atacuri balistice din timpul nopții. [...]
UE a deschis noi capitole de negociere cu Ucraina și Republica Moldova, un pas care mută discuția spre piața internă și competitivitate , adică zone cu efect direct asupra regulilor de funcționare economică și a accesului la piața unică, potrivit Agerpres , care citează AFP. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a transmis pe X că „viitorul Ucrainei și al Republicii Moldova este în Uniunea noastră” și că cele două țări vor fi însoțite „la fiecare pas” pe drumul aderării. La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat, tot pe X, „un nou pas important” spre UE. De ce contează: negocierile intră în capitole cu miză economică După această etapă, negocierile cu Ucraina și Republica Moldova – care avansează în paralel – urmează să se concentreze pe două grupuri de capitole: „piața internă” și „competitivitate și creștere incluzivă”. Potrivit comisarului european pentru extindere, Marta Kos , reformele din zona pieței interne ar urma să aibă efecte economice concrete pentru Ucraina, prin facilitarea comerțului și a creșterii companiilor ucrainene în Europa. În arhitectura procesului de aderare, negocierile sunt organizate în 35 de capitole, grupate în șase tematici, de la drepturi fundamentale și piața internă până la agricultură și relații externe. Pentru finalizarea aderării este necesară o decizie unanimă a celor 27 de state membre. Ce a deblocat pasul de acum: legislația privind minoritățile Deschiderea noilor capitole vine după adoptarea, de către parlamentarii ucraineni, a unei legislații pentru protejarea drepturilor minorităților naționale, măsură prezentată ca eliminând un obstacol important în calea aderării. În context, statutul minorității ungare din vestul Ucrainei a generat tensiuni cu Budapesta, care blocase cererea de aderare a Kievului, depusă oficial la câteva zile după invazia rusă din februarie 2022. Calendar și implicații pentru Republica Moldova Marta Kos a afirmat că, „din punct de vedere tehnic”, ar fi posibil ca negocierile să fie finalizate în primul sau al doilea trimestru din 2028. Pentru Republica Moldova, comisarul a legat avansul reformelor de accesul la finanțare europeană, menționând că la o reuniune recentă a Consiliului s-a discutat despre „fonduri” descrise drept cele mai mari pentru Chișinău și că reformele ar putea aduce finanțări suplimentare. Separat, UE a anunțat și progrese în discuțiile cu Albania, prin închiderea provizorie a unui capitol de negociere. [...]
Atacul cu dronă asupra rafinăriei din Riazan pune sub semnul întrebării armistițiul energetic anunțat de Trump , iar Moscova îl folosește ca argument că Kievul „nu se angajează pe calea păcii”, potrivit HotNews , care citează Reuters. Kremlinul a reacționat joi după ce, în noaptea de miercuri spre joi, o dronă ucraineană a lovit o rafinărie din regiunea Riazan. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a susținut că astfel de atacuri „intră într-o contradicție serioasă” cu eforturile de pace ale Statelor Unite și ale negociatorilor americani. „Regimul ucrainean de la Kiev continuă să lovească aceste obiective ajungând astfel, desigur, într-o contradicţie serioasă cu eforturile de pace ale Statelor Unite şi ale negociatorilor americani (...). Dar, până acum, aceste încercări energice au fost împiedicate de refuzul regimului de la Kiev şi al preşedintelui Zelenski de a se angaja pe calea păcii”, a spus Peskov. Ce se știe despre armistițiul energetic și de ce contează Președintele american Donald Trump a anunțat duminică o încetare a focului în domeniul energetic, însă Ucraina a spus că a aflat despre aceasta mai întâi din relatări din presă, iar Rusia nu s-a angajat public, conform informațiilor prezentate. Moscova a invocat și lipsa unor parametri clari ai armistițiului: Kremlinul a transmis că „nu a fost specificat nimic în termeni concreți”, motiv pentru care „activitatea în acest domeniu continuă”. În acest context, Rusia a declarat miercuri că a atacat șapte facilități din infrastructura energetică ucraineană. De ce a reluat Kievul loviturile asupra infrastructurii energetice ruse Atacul din Riazan a fost prezentat drept primul asupra unei instalații energetice rusești după anunțul lui Trump privind un armistițiu energetic. Guvernatorul regional a spus că loviturile cu drone au declanșat un incendiu la rafinărie. Pe de altă parte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pentru Financial Times , într-un interviu publicat joi, că Ucraina a suspendat timp de trei zile atacurile asupra infrastructurii energetice pentru a se conforma dorințelor SUA, dar le reia deoarece Rusia continuă să lovească infrastructura energetică ucraineană. În lipsa unor detalii publice acceptate de ambele părți despre „armistițiul energetic”, schimbul de atacuri asupra infrastructurii rămâne un test imediat al credibilității oricărui demers de dezescaladare și al capacității Washingtonului de a impune, măcar parțial, o limitare a țintelor. [...]
