Știri
Știri din categoria Externe
Comisia Europeană își reduce prognoza de creștere și urcă estimările de inflație după „șocul stagflaționist” asociat războiului SUA cu Iranul, potrivit Știrile Pro TV. Mesajul vine înaintea raportului economic de primăvară al Comisiei, care urmează să fie publicat în această săptămână.
Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a spus într-un interviu acordat CNBC, în marja reuniunii miniștrilor de Finanțe din G7 de la Paris, că noile proiecții vor reflecta o creștere mai slabă și o inflație mai ridicată. În acest context, oficialul a descris situația drept un „șoc stagflaționist” – adică o combinație între avans economic redus și scumpiri persistente.
Temerile privind stagflația s-au amplificat pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, care „nu dă semne de detensionare”, și al blocării Strâmtorii Ormuz. Închiderea rutei maritime prin care tranzitează aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol și gaze a menținut prețul petrolului peste 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei).
Dombrovskis a avertizat că, pe măsură ce conflictul se prelungește, crește riscul apariției unor blocaje de aprovizionare, iar UE are deja îngrijorări legate de posibile penurii în anumite segmente ale pieței energetice. În paralel, Uniunea continuă să folosească rezervele strategice de petrol pentru a atenua efectele crizei energetice.
Un element cheie pentru companii și piețe este că „marja de manevră” a guvernelor și băncilor centrale este „mult mai limitată” decât în pandemie, când statele europene au putut aplica măsuri fiscale ample. În opinia comisarului, eventualele intervenții de sprijin ar trebui să fie „temporare și țintite” și să nu stimuleze suplimentar consumul de combustibili fosili.
În același material se arată că mai mulți analiști avertizează asupra scăderii rapide a rezervelor globale de petrol și că stocurile ar putea să nu se refacă înainte de sfârșitul anului 2027. Agenția Internațională a Energiei (IEA) a transmis în ultimul raport lunar că stocurile mondiale se reduc într-un ritm record și că diminuarea accelerată a rezervelor poate alimenta noi creșteri puternice de prețuri.
Raportul economic de primăvară al Comisiei Europene, așteptat în această săptămână, va fi primul document oficial care va integra aceste evoluții în prognozele de creștere și inflație, cu implicații directe pentru costurile energiei și pentru calibrul măsurilor de sprijin în statele membre.
Recomandate
Iranul își întărește controlul asupra Strâmtorii Ormuz printr-un nou organism de supraveghere , într-un moment în care traficul maritim prin această rută strategică rămâne puternic perturbat, cu efecte potențiale asupra transportului maritim global, potrivit news.ro . Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a anunțat luni înființarea unei noi autorități pentru gestionarea Strâmtorii Ormuz, pe care Teheranul spune că a „închis-o efectiv” și pentru care intenționează să perceapă taxe de trecere navelor. Măsura semnalează o abordare mai strictă asupra unei căi navigabile esențiale, pe fondul conflictului Iranului cu Statele Unite și Israelul, relatează France24, citată de news.ro. Ce se știe despre noua autoritate Pe platforma X, Consiliul Suprem de Securitate Națională a distribuit o postare a Autorității Strâmtorii Golfului Persic (PGSA), care susține că va furniza „informații în timp real privind operațiunile din #Hormuz_Strait și ultimele evoluții”. Aceeași postare a fost redistribuită și de contul marinei Gărzii Revoluționare. Totuși, rolul exact al noului organism nu era clar imediat. La începutul lunii, Press TV (post iranian de limbă engleză) a descris inițiativa drept un „sistem de exercitare a suveranității asupra Strâmtorii Ormuz” și a afirmat că navelor care tranzitează strâmtoarea li se trimit „reglementări” de la adresa de e-mail [email protected] . Context: trafic blocat și armistițiu „fragil” Iranul a blocat în mare parte traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz de la izbucnirea războiului cu Statele Unite și Israelul, pe 28 februarie. Un armistițiu „fragil” este în vigoare din 8 aprilie, conform informațiilor citate. În acest context, anunțul privind gestionarea strâmtorii și referirile la taxe și restricții indică o posibilă schimbare de regim operațional pentru navele care tranzitează zona, cu implicații pentru rutele și costurile transportului maritim. În lipsa unor detalii oficiale suplimentare, rămâne neclar cum vor fi aplicate concret noile reguli și ce mecanisme de control vor fi folosite. [...]
Kremlinul își concentrează aparatul de influență asupra Armeniei înainte de alegeri , într-o mișcare care poate aduce presiuni economice și instabilitate politică într-o țară aflată pe un curs de apropiere de UE și SUA, potrivit Libertatea . Miza, conform informațiilor prezentate, este înfrângerea partidului „Contractul Civil” al premierului Nikol Pașinian la alegerile parlamentare, după ce Kremlinul ar fi înregistrat eșecuri în încercări similare în Republica Moldova și Ungaria. Publicația rusă din exil The Insider susține că a identificat cine coordonează „dosarul armean” la Moscova și numele unor persoane trimise la Erevan pentru implementarea „obiectivelor”. Presiune politică, cu avertismente economice Un element cu impact direct pentru economie este rolul atribuit vicepremierului rus Aleksei Overciuk, prezentat drept responsabil de „afacerea armeană” în Guvernul Rusiei. Acesta ar amenința Armenia „aproape zilnic” cu „probleme economice majore” dacă își continuă apropierea de Uniunea Europeană și Statele Unite, potrivit materialului citat. În paralel, sunt descrise canale de influență care combină mesajele politice cu pârghii instituționale și rețele locale, într-un context în care Armenia încearcă să-și repoziționeze politica externă. Cine ar coordona operațiunea, potrivit The Insider The Insider indică faptul că o campanie anti-Pașinian ar fi coordonată de o structură nouă din Administrația Prezidențială rusă: Direcția Prezidențială pentru Parteneriat Strategic și Cooperare (PSPC). Aceasta ar fi înlocuit o direcție mai veche, după demiterea lui Dmitri Kozak, pe fondul nereușitei de a impune politicieni proruși în Republica Moldova. În arhitectura descrisă în articol apar mai multe niveluri: Coordonare la nivel prezidențial: PSPC, condusă de Vadim Titov, prezentat ca protejat al lui Serghei Kirienko. Supervizare pe linia „Armenia”: Valeri Cernîșov și adjunctul său Dmitri Avanesov, ambii descriși ca reprezentanți ai serviciilor de spionaj, care ar fi vizitat de mai multe ori Erevan și s-ar fi întâlnit cu aliați locali. Componentă guvernamentală și diplomatică: Aleksei Overciuk (vicepremier) și Mihail Kalughin (MAE rus), despre care se afirmă că a fost asociat în trecut cu acuzații de activități de informații și cu episoade legate de amestecul Moscovei în alegeri din SUA. „Putere soft” și rețele de influență Materialul descrie și o componentă de „putere soft” (influență prin cultură, educație, organizații și comunicare publică), prin: Fondul Gorceakov, NIIRC, Institutul Rus pentru Studii Strategice (RISS) și „pseudo-experți” finanțați de Kremlin, conform relatării; Rossotrudnicestvo, prin Ambasada Rusiei la Erevan și „Casa Rusă”, cu activități orientate spre tineri; numirea lui Igor Ceaika la conducerea Rossotrudnicestvo, menționat ca aflat din 2022 pe listele de sancțiuni ale SUA și UE. Dimensiunea operațională: acuzații privind activitatea serviciilor Articolul mai susține, citând The Insider, că la Erevan ar opera persoane cu acoperire diplomatică, inclusiv un reprezentant comercial descris drept șef al stației SVR în Armenia, precum și un detașament FSB care ar monitoriza atât conducerea armeană, cât și rușii refugiați în Armenia pentru a evita mobilizarea. În același context este menționată și supravegherea Centralei Nucleare Metsamor, situată la 26 km de Erevan, prin reprezentantul Rosatom în Armenia, despre care se afirmă că ar fi, de fapt, ofițer GRU sub acoperire. Ce urmează și de ce contează Din perspectiva riscurilor, relatarea indică o intensificare a presiunilor rusești înaintea alegerilor parlamentare din Armenia, cu potențiale consecințe în plan economic (prin amenințări cu „probleme economice majore”) și instituțional (prin operațiuni de influență și spionaj descrise de sursa citată). O parte dintre detalii rămân, însă, la nivel de afirmații atribuite The Insider și unor „surse dintr-un serviciu de informații”, fără elemente independente de verificare prezentate în textul disponibil. [...]
Ordinul European de Merit , acordat în premieră, poziționează Republica Moldova ca proiect politic susținut la nivelul UE , după ce președinta Maia Sandu a primit distincția în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, potrivit Antena 3 . Sandu, vizibil emoționată, a dedicat premiul cetățenilor moldoveni și a legat recunoașterea de efortul de integrare europeană și de presiunile venite dinspre Rusia. În discursul susținut la Strasbourg, Maia Sandu a spus că „meritul” aparține oamenilor din Republica Moldova, invocând trei decenii de eforturi pentru „viitorul european”, inclusiv o tranziție economică dificilă, proteste atunci când democrația a fost în pericol și opoziție față de tentativele oligarhilor de a „captura statul”, precum și voturi repetate „pentru Europa”, în pofida „amenințărilor și șantajului rusesc”. „Dacă este să măsurăm meritul, atunci această distincție aparține oamenilor din Moldova. Ei sunt cei care au câștigat-o.” Ce este Ordinul European de Merit și de ce contează Ordinul European de Merit este o distincție instituită cu ocazia celei de-a 75-a aniversări a Declarației Schuman, documentul care a pus bazele proiectului european. Este prezentat ca prima distincție europeană de acest tip acordată de instituțiile UE, menită să completeze decorațiile naționale prin recunoașterea contribuțiilor la „consolidarea Europei în ansamblu”. Ordinul are trei clase, în ordine crescătoare: membru al Ordinului; membru de onoare al Ordinului; membru distins al Ordinului. Numirile pot fi propuse de președinții Parlamentului European, Consiliului European și Comisiei Europene, de șefii de stat sau de guvern ai statelor membre ale Consiliului European și de președinții parlamentelor naționale. Decizia este luată de un comitet de selecție numit de Biroul Parlamentului European, cu mandat de patru ani. Cine a mai fost printre laureați Treisprezece dintre primii douăzeci de laureați au participat la ceremonia din hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg. Printre numele menționate se numără: Angela Merkel și Lech Wałęsa, numiți membri distinși ai Ordinului; Volodimir Zelenski, al treilea membru distins, absent de la ceremonie, potrivit Agerpres; Jean-Claude Trichet, Javier Solana, Jerzy Buzek, Aníbal Cavaco Silva și cardinalul Pietro Parolin, între cei numiți membri de onoare. Lista membrilor Ordinului include și nume din afara sferei politice, precum bucătarul-șef José Andrés (fondator al ONG-ului World Central Kitchen), baschetbalistul Giannis Antetokounmpo și membrii trupei U2 (Bono, The Edge, Adam Clayton și Larry Mullen Jr.). [...]
Donald Trump a introdus un termen de „două, trei zile” pentru negocieri cu Iranul , înaintea unei posibile reluări a loviturilor SUA , ceea ce menține riscul unei escaladări rapide în Orientul Mijlociu, cu efecte directe asupra piețelor de energie și a costurilor de transport. Potrivit Digi24 , Trump a spus că era „la o oră distanță” de a ordona un atac asupra Iranului, dar a ales să amâne decizia pentru a lăsa loc negocierilor. În declarații făcute pe șantierul sălii de bal de la Casa Albă, președintele SUA a afirmat că „totul era pregătit” pentru a da ordinul și că navele militare erau încărcate cu rachete și alte arme, „gata de acțiune”. În același timp, Trump a precizat că „nu a decis încă” să ordone noi lovituri împotriva Iranului. Fereastra scurtă de decizie și riscul de escaladare Trump a indicat că Teheranul mai are „două, trei zile” pentru ca negocierile să înregistreze progrese, menționând ca repere posibile „vineri, sâmbătă, duminică” sau chiar „până la începutul săptămânii viitoare”. În lipsa unui acord, a spus că armata americană ar putea fi nevoită să lanseze „o altă lovitură puternică” asupra Iranului. În același context, Trump a susținut că Iranul „imploră să încheie un acord” și a legat urgența de obiectivul de a împiedica Iranul să obțină „o nouă armă nucleară”. „Păi, adică, spun două sau trei zile, poate vineri, sâmbătă, duminică, ceva, poate la începutul săptămânii viitoare, o perioadă limitată de timp, pentru că nu putem să-i lăsăm să aibă o nouă armă nucleară.” Presiune diplomatică din Golf și mesaj către China Trump a reiterat că partenerii din Golf i-ar fi cerut să nu atace Iranul, pentru a prioritiza calea diplomatică. Separat, el a afirmat că președintele chinez Xi Jinping i-ar fi făcut o „promisiune frumoasă” – să „nu trimită nicio armă” în Iran – și a spus că îl crede „pe cuvânt”. Digi24 notează că luna trecută Beijingul a respins drept „informații nefondate” acuzațiile potrivit cărora China ar fi intenționat să trimită arme în Iran. Ce urmează Din informațiile prezentate, următoarele zile sunt decisive: Trump a lăsat deschisă atât opțiunea reluării loviturilor, cât și continuarea negocierilor, fără a anunța un calendar ferm sau condiții concrete pentru un acord. [...]
Administrația Trump mizează pe un acord cu Iranul care să reducă riscul unor noi lovituri și să stabilizeze fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Hormuz , în condițiile în care vicepreședintele SUA, JD Vance , spune că în negocieri s-au făcut „multe progrese”, potrivit Reuters . Vance a declarat, la un briefing la Casa Albă, că atât Statele Unite, cât și Iranul „nu vor să vadă reluarea campaniei militare” și că Washingtonul consideră că Teheranul „vrea să încheie un acord”. Miza economică: Strâmtoarea Hormuz și riscul pentru piețele de energie În relatarea Reuters, președintele Donald Trump este descris ca fiind sub presiune să ajungă la un acord care ar redeschide Strâmtoarea Hormuz, o rută-cheie pentru aprovizionarea globală cu petrol și alte materii prime. Un astfel de deznodământ ar reduce riscul de întreruperi logistice și de volatilitate a prețurilor la energie, cu efecte în lanț asupra inflației și costurilor pentru companii. Trump a mai spus anterior că speră ca un acord să fie aproape de finalizarea conflictului, dar a amenințat și cu reluarea loviturilor militare asupra Iranului dacă nu se ajunge la o înțelegere. Linia roșie a Washingtonului: Iranul să nu obțină armă nucleară Vance a afirmat că a discutat recent cu Trump, care a insistat că „problema centrală” pentru SUA este ca Iranul să nu poată avea niciodată o armă nucleară. Vicepreședintele a argumentat că, în caz contrar, statele din zona Golfului ar putea căuta propriile arme, iar proliferarea s-ar extinde și în alte regiuni. Totodată, SUA urmăresc un proces prin care Iranul să lucreze cu Washingtonul pentru a se asigura că nu își va reconstrui capacitatea de a produce arme nucleare în anii următori, acesta fiind obiectivul negocierilor, potrivit declarațiilor lui Vance. Ce nu este pe masă, deocamdată: transferul uraniului îmbogățit către Rusia Întrebat dacă Rusia ar putea prelua uraniul îmbogățit al Iranului, Vance a spus că „acesta nu este în prezent planul guvernului SUA” și că iranienii nu au ridicat subiectul. [...]
Vizita lui Vladimir Putin la Beijing vine cu o agendă economică și instituțională amplă , inclusiv semnarea a circa 40 de documente și o delegație rusă extinsă, într-un moment în care comerțul bilateral China–Rusia a ajuns la aproximativ 228 miliarde de dolari (aprox. 1.026 miliarde lei) în 2025, potrivit Global Times . Președintele rus a sosit marți seară la Beijing și a fost întâmpinat de Wang Yi, iar autoritățile chineze au transmis oficial că „China îl întâmpină” pe Putin, prin vocea purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe, Guo Jiakun. Vizita este a 25-a a lui Putin în China, mai mult decât a oricărui alt lider în funcție al unei mari puteri, notează publicația. Miza: extinderea cooperării economice, dincolo de energie Înaintea deplasării, Putin a afirmat într-un mesaj video că relațiile Rusia–China au ajuns la „un nivel cu adevărat fără precedent”, potrivit agenției Xinhua, citată de Global Times . El a amintit că se împlinesc 25 de ani de la semnarea Tratatului de bună vecinătate și cooperare prietenească și 30 de ani de la stabilirea parteneriatului strategic de coordonare. Pe componenta operațională, consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov a spus că delegația rusă este „destul de reprezentativă”, incluzând cinci vicepremieri și opt miniștri (agricultură, cultură, transporturi, economie, finanțe, construcții, educație), precum și guvernatorul băncii centrale, Elvira Nabiullina, lideri regionali și directori ai unor mari companii și corporații de stat. Tot Ușakov a indicat că cele două părți vor semna „în jur de 40 de documente”, potrivit Tass, citată în articol. În paralel, Li Yongquan, director la Development Research Center of the State Council, a susținut că schimburile comerciale au crescut rapid în ultimii ani, iar structura comerțului se schimbă față de dependența anterioară de energie: exporturile Chinei de automobile și produse electronice către Rusia au crescut, iar cooperarea pe lanțuri industriale și de aprovizionare în știință și tehnologie „este de așteptat să se adâncească”, conform sursei. Comerț de 228 miliarde dolari și un parteneriat fără „alianță” Ministerul Comerțului din China a raportat că schimburile bilaterale au atins aproximativ 228 miliarde de dolari (aprox. 1.026 miliarde lei) în 2025, depășind pragul de 200 miliarde de dolari pentru al treilea an consecutiv. China a rămas cel mai mare partener comercial al Rusiei timp de 16 ani la rând, potrivit datelor citate. Pe fondul atenției internaționale, inclusiv al unor interpretări din presa occidentală privind o posibilă „alianță”, Ușakov a declarat că Moscova și Beijingul „nu se aliază împotriva nimănui” și că lucrează „în numele păcii și prosperității tuturor”, potrivit Tass. În aceeași linie, experți citați de Global Times insistă asupra principiilor de „non-alianță, non-confruntare” și a angajamentului de a nu viza terțe părți. Ce urmează: documente semnate și o declarație despre „lumea multipolară” Dincolo de acordurile sectoriale, Ușakov a mai spus că cele două părți vor adopta o „Declarație comună privind emergența unei lumi multipolare și un nou tip de relații internaționale”. Putin a afirmat, tot într-un mesaj video citat de Xinhua, că relația strategică Rusia–China are un rol „stabilizator” la nivel global și că cele două state cooperează în formate multilaterale precum ONU, Organizația de Cooperare de la Shanghai și BRICS. Pentru mediul de afaceri, semnalul principal al vizitei este că relația bilaterală este împinsă spre o coordonare mai densă – cu instrumente formale (documente și declarații) și cu o agendă economică mai diversificată – într-un context geopolitic în care Beijingul și Moscova încearcă să-și consolideze opțiunile comerciale și industriale pe termen mediu. [...]
