Știri
Știri din categoria Externe
Comisia Europeană își reduce prognoza de creștere și urcă estimările de inflație după „șocul stagflaționist” asociat războiului SUA cu Iranul, potrivit Știrile Pro TV. Mesajul vine înaintea raportului economic de primăvară al Comisiei, care urmează să fie publicat în această săptămână.
Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a spus într-un interviu acordat CNBC, în marja reuniunii miniștrilor de Finanțe din G7 de la Paris, că noile proiecții vor reflecta o creștere mai slabă și o inflație mai ridicată. În acest context, oficialul a descris situația drept un „șoc stagflaționist” – adică o combinație între avans economic redus și scumpiri persistente.
Temerile privind stagflația s-au amplificat pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, care „nu dă semne de detensionare”, și al blocării Strâmtorii Ormuz. Închiderea rutei maritime prin care tranzitează aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol și gaze a menținut prețul petrolului peste 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei).
Dombrovskis a avertizat că, pe măsură ce conflictul se prelungește, crește riscul apariției unor blocaje de aprovizionare, iar UE are deja îngrijorări legate de posibile penurii în anumite segmente ale pieței energetice. În paralel, Uniunea continuă să folosească rezervele strategice de petrol pentru a atenua efectele crizei energetice.
Un element cheie pentru companii și piețe este că „marja de manevră” a guvernelor și băncilor centrale este „mult mai limitată” decât în pandemie, când statele europene au putut aplica măsuri fiscale ample. În opinia comisarului, eventualele intervenții de sprijin ar trebui să fie „temporare și țintite” și să nu stimuleze suplimentar consumul de combustibili fosili.
În același material se arată că mai mulți analiști avertizează asupra scăderii rapide a rezervelor globale de petrol și că stocurile ar putea să nu se refacă înainte de sfârșitul anului 2027. Agenția Internațională a Energiei (IEA) a transmis în ultimul raport lunar că stocurile mondiale se reduc într-un ritm record și că diminuarea accelerată a rezervelor poate alimenta noi creșteri puternice de prețuri.
Raportul economic de primăvară al Comisiei Europene, așteptat în această săptămână, va fi primul document oficial care va integra aceste evoluții în prognozele de creștere și inflație, cu implicații directe pentru costurile energiei și pentru calibrul măsurilor de sprijin în statele membre.
Recomandate
Atacul cu rachete balistice asupra Kievului pune din nou apărarea antiaeriană în centrul agendei NATO , după ce Rusia a lovit capitala Ucrainei în noaptea de miercuri, chiar în debutul summitului Alianței de la Ankara, potrivit Kyiv Post . Loviturile au declanșat incendii în mai multe districte ale orașului și au rănit cel puțin două persoane, dintre care una a fost spitalizată, conform autorităților locale citate de publicație. Explozii puternice au fost auzite în Kiev înainte ca alerta aeriană să fie activată, relatează Ukrainska Pravda, iar Forțele Aeriene ucrainene au avertizat ulterior asupra unei amenințări cu rachete balistice dinspre nord. Ce s-a întâmplat în Kiev: incendii și victime Șeful Administrației Militare a Orașului Kiev (KMVA), Tymur Tkachenko, a declarat că Rusia atacă orașul cu armament balistic. Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a raportat incendii în: districtul Desnianski, unde ar fi ars facilități de depozitare după ce o rachetă a lovit zona; districtul Sviațoșînski, unde a izbucnit un incendiu într-o clădire nerezidențială. „Inamicul atacă capitala cu rachete balistice. Rămâneți în adăposturi”, a transmis Kliciko, potrivit Kyiv Post. Forțele Aeriene au comunicat pe parcursul nopții avertizări succesive („o rachetă spre Kiev”, apoi „mai multe balistice pe Kiev”), iar ulterior amenințarea s-a extins și către alte regiuni. KMVA a avertizat și asupra unei amenințări suplimentare cu drone, înainte ca alerta să fie ridicată, conform cronologiei citate de Ukrainska Pravda. De ce contează: summit NATO cu Ucraina pe agenda de apărare aeriană Atacul a avut loc la câteva ore după deschiderea summitului NATO de la Ankara (7–8 iulie), unde sprijinul pentru Ucraina figurează între temele principale. În acest context, Kievul cere aliaților consolidarea apărării aeriene, extinderea sprijinului militar și aprofundarea cooperării în domeniul apărării. În paralel, Ucraina a semnat noi acorduri de tip „Drone Deal” cu Estonia, Țările de Jos și Danemarca, pe marginea reuniunii, potrivit aceleiași surse. [...]
Benjamin Netanyahu avertizează că o eventuală vânzare de avioane F-35 către Turcia ar putea schimba raportul de forțe în Orientul Mijlociu , într-un moment în care administrația Trump semnalează că ia în calcul ridicarea interdicției impuse anterior Ankarei, potrivit HotNews . Premierul israelian a spus, într-un interviu acordat CNN, că livrarea celor mai avansate avioane de vânătoare americane către Turcia „ar distruge echilibrul de forțe” din regiune, invocând „aspirații agresive” ale Ankarei. Declarațiile vin la câteva ore după ce președintele american Donald Trump a afirmat, la summitul NATO de la Ankara, că va analiza posibilitatea vânzării de avioane „stealth” (cu semnătură radar redusă) către Turcia, alături de omologul său Recep Tayyip Erdogan. Miza: ridicarea interdicției și efectul asupra securității regionale Trump a sugerat că este dispus să anuleze interdicția privind vânzarea F-35 către Turcia, introdusă în timpul primului său mandat, descriind Turcia drept un aliat „extraordinar” al Statelor Unite. În contrapondere, Netanyahu a susținut că o astfel de decizie „nu face din Turcia un stat prietenos față de Statele Unite” și a afirmat că l-a îndemnat direct pe Trump să nu meargă mai departe cu vânzarea. În același interviu, Netanyahu a caracterizat Ankara drept „un regim infectat de Frăția Musulmană , care urăște Statele Unite” și a acuzat că Erdogan „amenință că va distruge” Israelul. Context: escaladarea retoricii Israel–Turcia și încercarea de a limita divergențele cu Trump Tensiunile publice dintre Israel și Turcia sunt alimentate și de schimburi recente de acuzații la nivel diplomatic. HotNews notează că ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a declarat săptămâna trecută că Israelul „a devenit o povară pe care umanitatea nu o mai poate suporta”, iar șeful diplomației israeliene a calificat afirmațiile drept „o incitare la genocid ca la carte”. În paralel, Netanyahu a încercat să reducă impresia unei rupturi cu Trump, spunând că cei doi sunt „pe aceeași lungime de undă” în privința problemelor majore. El a adăugat că Trump „face ceea ce este bine pentru Statele Unite”, în timp ce el, ca prim-ministru, urmărește ceea ce consideră important pentru Israel. Ce urmează Din informațiile prezentate, Trump a indicat doar că „va analiza” vânzarea, fără un calendar sau o decizie finală anunțată. Reacția rapidă a lui Netanyahu arată însă că subiectul riscă să devină un punct sensibil în relația SUA–Israel, pe fondul repoziționărilor de securitate din regiune și al disputei tot mai vizibile dintre Israel și Turcia. [...]
SUA au reluat loviturile asupra Iranului, riscând escaladarea într-un punct-cheie pentru comerțul global cu energie , în pofida unei promisiuni a președintelui american Donald Trump de a pune pe pauză atacurile pe durata funeraliilor de șapte zile ale liderului suprem iranian Ali Khamenei, potrivit Al Jazeera . Washingtonul susține că noile lovituri au fost un răspuns la atacuri asupra navelor comerciale în Strâmtoarea Hormuz , una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului și gazelor. Informația este relevantă prin potențialul impact asupra siguranței navigației și a fluxurilor comerciale într-o zonă critică, în condițiile în care orice deteriorare a situației în Hormuz poate amplifica riscurile operaționale pentru transportatori și poate alimenta volatilitatea pe piețele energetice. Materialul Al Jazeera nu oferă detalii despre amploarea loviturilor, țintele vizate sau eventuale pagube, nici despre natura exactă a atacurilor asupra navelor comerciale invocate de SUA. [...]
Franța va restitui Siriei active de 50 de milioane de euro (aprox. 250 milioane lei), o decizie cu miză economică și diplomatică, în contextul reluării relațiilor bilaterale după ani de izolare a regimului al-Assad, potrivit Economica . Președintele francez Emmanuel Macron a spus că activele au fost obținute ilegal de un membru al familiei al-Assad. Restituirea vizează bunuri asociate fostului vicepreședinte Rifaat al-Assad, unchiul lui Bashar al-Assad, conform agenției siriene SANA, informație preluată de dpa. Ce se schimbă în relația Paris–Damasc În timpul vizitei la Damasc, Franța și Siria au convenit să reia relațiile diplomatice la nivel de ambasadori. Ambasada Franței în capitala Siriei fusese închisă în martie 2012, ca protest față de reprimarea violentă a protestelor împotriva regimului al-Assad. Macron este primul lider din Uniunea Europeană care vizitează Siria după 13 ani de război civil și după răsturnarea de la putere a familiei al-Assad la sfârșitul lui 2024. Context de securitate și pașii următori Vizita a avut loc pe fondul unor incidente de securitate: două bombe au explodat marți dimineață la Damasc, rănind 18 persoane, în apropierea hotelului unde a fost cazat Macron. Președintele francez și-a continuat însă programul și urma să ajungă marți seara la Ankara pentru summitul NATO . [...]
Președintele Serbiei temperează așteptările privind extinderea UE , semnalând că țările candidate nu ar trebui să mizeze pe o aderare în viitorul apropiat, potrivit Agerpres . Mesajul are o miză de reglementare și planificare: indică un orizont mai lung pentru alinierea la regulile UE și pentru accesul efectiv la beneficiile pieței unice. Aleksandar Vucic a declarat, la o conferință a țărilor candidate la UE, că deși parcursul european rămâne „cea mai bună opțiune” pentru Balcanii de Vest , Ucraina, Republica Moldova și Georgia, o extindere majoră „nu este de așteptat prea curând”. „Nu trebuie să ne așteptăm la miracole sau la extinderi majore ale UE în anii ce urmează”, a spus Vucic. Cine sunt candidații și cine avansează mai repede În relatarea Reuters preluată de Agerpres, Balcanii de Vest includ Serbia, Albania, Muntenegru, Bosnia, Macedonia de Nord și Kosovo, toate aspirând la aderare. Dintre acestea, doar Muntenegru ar spera să adere până în 2028, iar Albania și-a accelerat demersurile. Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Kosovo sunt descrise ca fiind în urmă în proces. Presiune din partea Ucrainei pentru accelerare La același eveniment, Ruslan Stefanciuk, președintele parlamentului ucrainean, a cerut UE să accelereze aderarea pentru a contracara politicile agresive ale Rusiei. El a susținut un „nou val de extindere” cât mai amplu. Ucraina a început luna trecută prima etapă a negocierilor de aderare, însă diplomații anticipează că procesul va fi „complex și de durată”, potrivit aceleiași relatări. Context regional: relațiile Serbiei cu Ucraina și Rusia Belgradul susține integritatea teritorială a Ucrainei și a condamnat invazia rusă, în timp ce Kievul refuză să recunoască independența Kosovo, declarată în 2008. Serbia își menține și legături cu Rusia, dar relațiile s-au deteriorat după ce Moscova a criticat anul trecut Serbia pentru vânzările de muniție către Ucraina, mai notează Reuters. [...]
Moartea suspectei-cheie din atentatul din Monaco complică ancheta transfrontalieră : o ucraineancă indicată drept autoarea atacului cu bombă asupra unui om de afaceri ucrainean născut în Ucraina a fost găsită împușcată lângă Kiev, iar procurorii ucraineni au reținut un angajat al serviciului de informații militare, potrivit Daily Mail . Anastasiia Berezovska, 39 de ani, a fost descoperită moartă în jurul orei 23:00, pe 6 iulie, la o săptămână după explozia din Monaco care l-a rănit grav pe Vadym Ermolaev, un milionar sancționat, precum și pe amanta acestuia și pe fiul lor. Biroul procurorului general din Ucraina a confirmat decesul și a anunțat reținerea unui angajat al serviciului de informații militare (HUR), care ar fi declarat că a ucis-o împreună cu un al doilea suspect. Al doilea suspect ar fi un polițist, potrivit unei surse de anchetă citate de publicație. Cazul rămâne în desfășurare, iar informațiile provin din comunicarea procurorilor și din surse invocate de Daily Mail. Ce se știe despre atacul din Monaco și urmărirea suspectei Potrivit relatării, Berezovska era suspectată că a lăsat un pachet în holul de la intrarea unui bloc de apartamente pe 29 iunie, în jurul orei 21:00, după care ar fi fugit pe jos și ar fi plecat cu mașina spre Germania. Interpol emisese pe numele ei o „Notificare Roșie” (alertă internațională pentru localizare și arestare), iar polițiile din Europa o căutau ca fiind „înarmată și periculoasă”. Monaco, prin procurorul adjunct Morgan Raymond, a susținut că suspecta ar fi fost deghizată în bărbat când ar fi comis atacul. Victimele și starea lor Explozia i-a afectat pe: Vadym Ermolaev (58 de ani) , care, potrivit informațiilor din articol, a ieșit din comă; Anna Nasobina (46 de ani) , amantă stabilită la Londra, descrisă ca fiind în continuare în stare gravă; i-ar fi fost amputate picioarele din cauza rănilor; Ariel (13 ani) , fiul, cu răni minore, care ar fi oferit declarații anchetatorilor. Inițial s-a crezut că soția lui Ermolaev ar fi fost rănită, însă aceasta nu se afla în țară la momentul exploziei, iar articolul notează că bărbatul era împreună cu Nasobina. Pista economică: legături suspectate cu fraude prin call-centere Daily Mail relatează că există suspiciuni potrivit cărora atentatul ar putea avea legătură cu o rețea de call-centere din Dnipro, Ucraina, folosite pentru escrocherii financiare la scară largă în Europa. Conform unor surse citate, așa-numitele operațiuni de tip „boiler room” (call-centere care vând agresiv investiții fictive) ar fi fraudat mii de investitori din Germania, Estonia și Ucraina cu peste 100 de milioane de euro (aprox. 500 de milioane de lei ) între 2019 și 2022, inclusiv prin scheme false de investiții în criptomonede. Publicația mai susține că anchetatori francezi ar considera că tentativa de omor ar fi putut fi orchestrată ca represalii de către membri ai unei rețele criminale. În acest context, este menționat și fiul lui Ermolaev, Artur (35 de ani), despre care se afirmă că ar fi fost arestat de Interpol în Cipru la finalul lui 2025, extrădat în Estonia și ulterior condamnat cu suspendare, cu plata a 8,5 milioane de euro (aprox. 42,5 milioane de lei), potrivit Meduza. Tatăl și fiul neagă orice faptă ilegală, conform articolului. Ce urmează Moartea suspectei-cheie și reținerea unui angajat HUR, plus un posibil polițist implicat, mută centrul de greutate al cazului spre Ucraina și ridică mize pentru cooperarea judiciară între autoritățile din Monaco, Franța, Germania și Ucraina. Daily Mail notează că este o știre în curs de actualizare, iar detaliile oficiale privind motivul crimei și lanțul de comandă nu sunt încă prezentate complet. [...]
