Știri
Știri din categoria Externe
Noul premier desemnat al Ungariei, Péter Magyar, spune că va opri ieșirea țării din Curtea Penală Internațională, ceea ce ar readuce Budapesta sub obligația de a coopera cu mandatul de arestare emis pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu, potrivit Meduza.
Magyar, liderul partidului de opoziție „Tisa”, a declarat că viitorul său guvern este „ferm hotărât” să oprească procesul inițiat de Viktor Orbán și să se asigure că Ungaria rămâne membră a Curții Penale Internaționale (CPI). Întrebat ce ar însemna asta pentru Netanyahu — pe care Magyar îl invitase anterior în Ungaria — el a spus că, dacă o țară este membră a CPI și pe teritoriul ei intră o persoană căutată, aceasta „trebuie reținută”.
Magyar a mai afirmat că i-a transmis „clar” premierului israelian intenția Ungariei de a rămâne în CPI și că „nu a ascuns nimic”.
În noiembrie 2024, CPI a emis mandate de arestare pe numele lui Benjamin Netanyahu și al ministrului israelian al apărării de atunci, Yoav Gallant, acuzați de crime de război în Fâșia Gaza. A doua zi, Viktor Orbán l-a invitat pe Netanyahu în Ungaria, promițând că nu va fi arestat și calificând decizia CPI drept „obrăznică, cinică și complet inacceptabilă”. Netanyahu a vizitat Ungaria în aprilie 2025.
În aprilie (anul nu este precizat în textul sursei), cancelaria lui Orbán a anunțat că Ungaria începe procesul de ieșire de sub jurisdicția CPI, iar în iunie Budapesta a depus notificarea oficială de retragere la secretarul general al ONU. Meduza trimite, ca referință, la un material anterior despre anunțul privind retragerea: Meduza.
Pe 12 aprilie au avut loc alegeri parlamentare în Ungaria, câștigate de „Tisa”, care a obținut o majoritate constituțională. În consecință, Magyar urmează să îl înlocuiască pe Orbán, aflat la putere de 16 ani.
Invitația către Netanyahu a fost menționată anterior de ambasadoarea Israelului, Maya Kadosh, într-o postare pe Facebook, în care a spus că cei doi au avut o „convorbire caldă” și că premierul israelian a acceptat invitația: Facebook. Magyar le-a spus jurnaliștilor că a invitat „toți liderii de stat” cu care a vorbit după victoria electorală la aniversarea a 70 de ani de la Revoluția din 1956.
Din informațiile disponibile în sursă nu reiese calendarul concret sau pașii procedurali prin care noul guvern ar putea opri retragerea din CPI, însă declarațiile lui Magyar indică o schimbare de linie cu impact direct asupra obligațiilor legale internaționale ale Ungariei.
Recomandate
Tensiunile Ucraina–Ungaria riscă să blocheze proiecte economice și energetice regionale , după ce Budapesta a refuzat participarea la noul format „ Carpathian 8 ”, iar Kievul a acuzat guvernul lui Péter Magyar că perpetuează „obstrucționismul” asociat erei Orbán, potrivit HotNews . Summitul „Carpathian 8”, găzduit în weekend de președintele Volodimir Zelenski în regiunea Ivano-Frankivsk, este prezentat ca un forum pentru consolidarea cooperării economice în regiune. La reuniune au participat, între alții, premierul Poloniei Donald Tusk, președintele României Nicușor Dan, președintele Serbiei Aleksandar Vučić și reprezentanți din Cehia, Austria și Slovacia. Absența Ungariei de la „Carpathian 8” și schimbul de replici Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei a declarat pentru Telex că țara a fost reprezentată de șeful Ambasadei Ungariei la Kiev, însă acesta nu a apărut în fotografia de grup și nu a participat la discursurile de deschidere sau la dezbaterile din paneluri, potrivit unui jurnalist al Kyiv Independent prezent la summit. Într-un discurs în parlamentul ungar, premierul Péter Magyar a susținut că a existat „un motiv întemeiat” pentru neparticipare și a afirmat că Ungaria nu a luat parte la forum. Replica a venit de la ministrul de externe ucrainean, Andrii Sybiha , care a spus că Ucraina este surprinsă de „declarațiile inutil de conflictuale” ale premierului ungar și a acuzat continuarea „politicilor de obstrucționism și izolaționism” asociate lui Viktor Orbán, inclusiv prin referirea la „orbanism”. Declarația a fost publicată și pe X, într-o postare datată 21 septembrie 2026, pe contul ministrului: X . Miza de reglementare: veto-ul Budapestei pe aderarea Ucrainei la UE Deși relațiile bilaterale au cunoscut un „parțial dezgheț” după preluarea funcției de către Magyar în luna mai, Budapesta și-a reînnoit blocajul asupra negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, invocând drepturile minorității maghiare din Ucraina, conform materialului. O întâlnire Zelenski–Magyar, discutată încă din primăvară, nu are încă o dată stabilită. Consilierul lui Zelenski, Dmitro Litvin, a declarat că președintele ucrainean este pregătit să se întâlnească, dar că „partea domnului Magyar” ar fi cea care întârzie, adăugând că diplomațiile sunt în contact. Energie: acordul MOL–Naftogaz, transformat în dispută politică Un nou punct de fricțiune a apărut pe tema energiei, după ce Naftogaz a anunțat un acord cu MOL pentru construirea unor instalații de stocare a petrolului în Ungaria, proiect prezentat ca măsură de protecție a aprovizionării în fața unor posibile atacuri rusești. Acordul a fost criticat de partidul Fidesz al lui Orbán, iar Péter Magyar a reacționat public, afirmând că sub guvernul său nu se va construi un astfel de depozit și cerând ca MOL să consulte guvernul înainte de astfel de înțelegeri. El a invocat și faptul că statul ungar deține o participație de 25% în companie. Sybiha a avertizat, la rândul său, că astfel de declarații „pun sub semnul întrebării” cooperarea „pragmatică” dintre companiile energetice ucrainene și maghiare, convenită printr-un memorandum bilateral, și a susținut că amestecul politic în „afaceri pragmatice” are efecte negative. În acest context, disputa depășește nivelul retoricii și riscă să afecteze atât cooperarea economică regională promovată de „Carpathian 8”, cât și proiecte concrete din energie, într-un moment în care Ucraina încearcă să-și securizeze infrastructura și să avanseze pe agenda europeană. [...]
Administrația Trump pregătește sancțiuni la nivel de organizație împotriva Curții Penale Internaționale , o mișcare care poate bloca relațiile financiare și contractele Curții cu furnizori și bănci , potrivit news.ro , care citează Reuters. Măsura ar viza „întreaga” Curte Penală Internațională (CPI), nu doar persoane din conducerea sau aparatul său, iar anunțul ar urma să fie făcut „în curând”, au declarat pentru Reuters două surse familiarizate cu subiectul. Momentul exact rămâne incert. The Wall Street Journal a relatat, citând oficiali, că decizia ar putea fi finalizată chiar în această săptămână, în timpul reuniunii Adunării Generale a ONU . Ce ar însemna sancțiuni asupra CPI ca organizație Dacă sancțiunile ar fi impuse de Trezoreria SUA la nivel de organizație, acestea ar interzice cetățenilor și companiilor americane să furnizeze fonduri, bunuri sau servicii Curții fără o autorizație de la Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) – structura din Trezoreria SUA care administrează regimul de sancțiuni. Publicația notează și un efect practic important: băncile tind să aplice „în exces” sancțiunile americane, din cauza dependenței de accesul la sistemul financiar al SUA. În acest context, grefierul și președintele CPI au avertizat că ar putea fi afectate activități curente precum: achiziția de servicii IT și asigurări; angajarea de anchetatori; tranzacții financiare de zi cu zi, inclusiv plata „a zeci” de angajați americani. De ce escaladează conflictul Washington–CPI Administrația Trump, potrivit materialului, a cerut Curții să renunțe la mandatele de arestare emise împotriva unor lideri israelieni și la o anchetă anterioară privind trupele americane din Afganistan. Secretarul de stat Marco Rubio a anunțat în iulie o campanie de izolare a CPI, îndemnând alte țări să se retragă. SUA au sancționat anterior mai mulți judecători și procurori ai CPI, însă până acum s-au abținut să sancționeze instituția în sine, deși opțiunea a fost discutată de mai mult timp. CPI a fost înființată în 2002 pentru a judeca crime de război, genocid și crime împotriva umanității și intervine, în principiu, când un stat membru nu poate sau nu vrea să judece singur. Statele Unite nu au fost niciodată membre ale CPI. [...]
Zelenski a cerut menținerea sancțiunilor ca instrument de „tăiere” a finanțării războiului și a avertizat, la tribuna ONU, că orice relaxare a măsurilor împotriva Moscovei prelungește conflictul, potrivit Agerpres . În discursul susținut miercuri, președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a acuzat pe omologul său rus Vladimir Putin de o „nebunie” ucigașă și a îndemnat aliații Ucrainei să păstreze sancțiunile, pe care le-a descris drept „singura modalitate de a opri robinetul războiului”. El a susținut că „ținta” trebuie să fie capacitatea Rusiei de a finanța și prelungi conflictul. Zelenski a atras atenția asupra prezenței unor combatanți din zeci de state alături de armata rusă, menționând „zecile de mii de soldați din 47 de țări, inclusiv Coreea de Nord”. În același context, a invocat cazul a doi soldați nord-coreeni luați prizonieri de Ucraina și trimiși în Coreea de Sud. Mesajul economic: veniturile Rusiei, „o țintă” pentru a limita războiul Liderul ucrainean a legat direct sancțiunile de resursele bugetare ale Rusiei, argumentând că, atunci când „Rusia are bani”, respinge diplomația, iar acest comportament funcționează ca „o formă de veto împotriva păcii”, chiar dacă nu este un drept formal. În acest cadru, Zelenski a insistat că „veniturile Rusiei trebuie, prin urmare, să rămână o țintă”, sugerând că presiunea economică este esențială pentru a reduce intensitatea și durata războiului. Critică punctuală la adresa Franței, pe tema ridicării unor sancțiuni Zelenski a criticat Franța pentru presiuni făcute la Bruxelles în vederea ridicării sancțiunilor împotriva oligarhului rus Alișer Usmanov , descris ca apropiat al lui Putin, în schimbul eliberării unui cetățean francez deținut în Azerbaidjan. „Când cineva în lume slăbește sancțiunile împotriva oligarhilor ruși, acest lucru poate face viața mai confortabilă pentru rușii bogați, dar oferă, de asemenea, mai mult timp războiului, mai mult timp lui Putin.” Din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate reacții ale Franței sau detalii suplimentare despre demersurile de la Bruxelles. [...]
Președintele Argentinei, Javier Milei, a atacat la ONU ideea de „guvernanță globală” pentru IA , susținând că organizația este prea prudentă și că temerile legate de inteligența artificială sunt folosite pentru a justifica extinderea controlului statului, potrivit Agerpres . Milei a vorbit miercuri, de la tribuna Adunării Generale a ONU , într-un discurs în care a descris ONU drept „o organizație inutilă” care „hrănește o castă de paraziți” și a acuzat instituția că a eșuat în misiunea de a garanta securitatea colectivă și drepturile omului, permițând „haos, violență și terorism internațional”. În relatarea Agerpres, informațiile sunt atribuite agenției AFP. IA, productivitate și respingerea reglementării prin „teamă” O parte consistentă a intervenției a fost dedicată inteligenței artificiale (IA), pe care Milei a prezentat-o ca pe un potențial multiplicator de productivitate, invocând formularea „super-inteligență”, atribuită de el președintelui american Donald Trump. În același timp, liderul argentinian a criticat „scenariile distopice” asociate frecvent cu IA, despre care a spus că sunt folosite pentru „a semăna teamă” și pentru a favoriza controlul statului. Deși nu l-a numit direct, Milei a părut să facă aluzie la apelurile recente ale secretarului general al ONU, Antonio Guterres , pentru „coordonare globală” și chiar pentru o „guvernanță (globală) gândită și organizată” în fața riscurilor IA. Alte acuzații: Falkland și pandemia de COVID-19 În discurs, Milei a acuzat ONU că a „întors privirea în partea cealaltă” în dosarul revendicărilor istorice ale Argentinei asupra Insulelor Falkland, teritoriu administrat de Regatul Unit. Separat, el a reluat critici mai vechi la adresa poziției ONU și a organizațiilor din sistemul său în timpul pandemiei de COVID-19, vizând în special Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Potrivit lui Milei, această poziție ar fi apărat „un experiment global de control social deghizat în știință”. [...]
Discuțiile SUA–Iran revin pe agendă, dar condițiile Teheranului pentru Ormuz țin riscul pe piața petrolului potrivit HotNews , care relatează despre o întâlnire de trei ore la New York, în marja Adunării Generale a ONU, între oficiali iranieni și trimisul special al SUA, Steve Witkoff . Întâlnirea, mediată de Qatar, nu a produs „nicio evoluție majoră”, notează BBC, dar marchează primul contact de acest tip după discuțiile din iunie, când vicepreședintele SUA JD Vance s-a întâlnit cu o delegație iraniană în Elveția pentru semnarea unui memorandum. Witkoff a spus că este „foarte mulțumit” de rezultat și a descris runda ca fiind una „despre care sperăm că se va dovedi constructivă și promițătoare”. Miza economică: Strâmtoarea Ormuz , între redeschidere rapidă și condiții politice Un înalt oficial iranian a indicat că Iranul este pregătit să redeschidă Strâmtoarea Ormuz „în termen de o săptămână”, însă doar dacă SUA iau „măsuri reciproce” pentru reducerea presiunii militare și economice asupra Iranului. Ormuz este prezentată drept una dintre principalele rute mondiale de transport al petrolului, astfel că orice blocaj sau redeschidere are implicații directe pentru fluxurile energetice și pentru riscul de volatilitate în prețuri. Teheranul își menține linia de negociere: a reiterat cererea ca SUA să pună capăt „actelor de agresiune”. În trecut, Iranul stabilise șapte condiții prealabile pentru ridicarea blocadei asupra strâmtorii, inclusiv încetarea războiului dus de SUA „pe toate fronturile” și angajamentul de a opri acțiunile agresive, „inclusiv sancțiunile”. Contextul politic: amenințarea lui Trump și lipsa unui progres imediat Discuțiile au avut loc în aceeași zi în care președintele american Donald Trump a amenințat Iranul, de la tribuna Adunării Generale a ONU, cu „anihilarea”. „Se va face o înțelegere cu Iranul care să le permită să reconstruiască și să creeze o țară mult mai mare decât a fost vreodată? Sau să anihilez Republica Islamică și să o fac repede, fără să le mai dau niciodată șansa de a ucide și distruge oameni și țări? Să-i trimit în iad?” Iranul a confirmat că la întâlnirea cu Witkoff a participat ministrul de externe Abbas Araghchi, iar medierea a fost asigurată de diplomați din Qatar. Stadiul conflictului: atacuri în strâmtoare și presiune prin sancțiuni După eșecul unui acord de încetare a focului, cele două părți au continuat schimburi de focuri sporadice. Iranul a atacat nave despre care susține că au încercat să traverseze Strâmtoarea Ormuz fără autorizație, iar SUA au atacat obiective iraniene din strâmtoare și petroliere iraniene în largul coastelor Iranului. În paralel, SUA au menținut un blocaj asupra porturilor iraniene, despre care se arată că a provocat „perturbări majore” economiei iraniene. Trump a amenințat și cu sancțiuni împotriva oricărei țări care continuă să facă comerț cu Iranul, însă, până acum, „nu au existat semne ale unei schimbări de curs” din partea Teheranului, care insistă ca SUA și Israelul să-și înceteze războiul, inclusiv împotriva Hezbollah. Separat, gruparea Houthi din Yemen, aliată a Iranului, și-a intensificat atacurile menite să perturbe transportul de petrol din Arabia Saudită, alimentând riscul de escaladare regională. Ce urmează Din informațiile disponibile, discuțiile au redeschis un canal diplomatic, dar fără rezultate concrete imediate. În practică, semnalul relevant pentru piețe rămâne condiționarea explicită a redeschiderii Ormuz de relaxarea presiunii militare și economice a SUA, într-un context în care retorica de la Washington s-a înăsprit public. [...]
Laudele publice ale lui Elon Musk la adresa lui Xi Jinping ridică miza politică pentru Tesla în China , într-un moment în care relația SUA–China intră din nou în prim-plan la nivel de vârf, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Într-un interviu acordat miercuri televiziunii de stat chineze CCTV, Musk l-a numit pe președintele chinez un „lider extraordinar” și a spus că, „sub conducerea sa, China a cunoscut o prosperitate imensă”, invocând progresele vizibile în infrastructură și creșterea nivelului de trai. Context: summit SUA–China și expunerea companiilor americane Declarațiile vin înaintea unei întâlniri programate joi între Xi Jinping și președintele SUA, Donald Trump, în cadrul celui de-al doilea summit din acest an dintre liderii celor două mari economii. Conform Reuters, Musk este așteptat să participe, alături de alți lideri de companii americane, la un dineu oficial găzduit de Trump la Casa Albă, în onoarea lui Xi. De ce contează pentru Tesla: Shanghai, centru major de producție și export În același interviu, Musk a vorbit despre uzina Tesla din Shanghai, descriind echipa locală drept „incredibil de talentată, harnică și de încredere” și numind fabrica „o bijuterie”. Agerpres mai notează, citând Reuters, că vânzările modelelor 3 și Y produse la uzina din Shanghai — care este și principalul centru de export al companiei la nivel mondial — au crescut cu 3,6% în august față de anul precedent, însă ritmul a încetinit puternic comparativ cu luna anterioară, pe fondul unor evoluții divergente pe piețele principale ale producătorului auto american. Separarea operațiunilor din China, respinsă de Musk Musk a respins anterior speculațiile potrivit cărora operațiunile Tesla din China ar putea fi separate, în perspectiva unei posibile fuziuni cu SpaceX, mai arată materialul. [...]
