Știri
Știri din categoria Externe
Audierea șefului Pentagonului, Pete Hegseth, vine pe fondul presiunii din Congres pentru mai multă transparență și pentru justificarea unei creșteri masive a bugetului apărării, într-un moment în care războiul din Iran are deja efecte economice resimțite inclusiv în SUA, prin scumpirea benzinei, potrivit Mediafax.
Secretarul american al Apărării urmează să fie interogat miercuri de membrii Comisiei pentru Forțe Armate a Camerei Reprezentanților, la prima sa audiere în Congres de la începutul conflictului. Alături de el va participa și Dan Caine, șeful Statului Major Interarme, conform Le Figaro, citat de Mediafax.
În material se arată că, de la începutul războiului (28 februarie), congresmeni din ambele partide au criticat administrația americană pentru lipsa de informații furnizate, chiar dacă unii dintre ei primesc în mod curent informări clasificate.
În același timp, opoziția democrată îl vizează direct pe Hegseth, descris ca o figură controversată în administrația Donald Trump, pe fondul impactului economic al războiului „la nivel mondial” și al reacției din SUA, unde creșterea prețurilor la benzină a devenit un subiect de presiune publică.
Audierea are și o componentă bugetară explicită: solicitarea administrației americane de a majora bugetul apărării cu 42%, până la 1,5 trilioane de dolari în 2027 (aprox. 6,9 trilioane lei). În articol, această sumă este comparată ca ordin de mărime cu PIB-ul Indoneziei sau al Olandei.
Democrații au anunțat că vor cere explicații despre modul în care a fost condus conflictul și despre deciziile luate. Reprezentanta democrată Maggie Goodlander a declarat:
„Secretarul Hegseth va apărea în sfârșit în fața Comisiei pentru Forțe Armate a Camerei Reprezentanților săptămâna aceasta. Este timpul să fie tras la răspundere pentru un război pe care a ales să-l poarte.”
Potrivit informațiilor prezentate, administrația Trump a emis „numeroase declarații contradictorii” despre obiectivele de război ale Washingtonului și despre modul în care ar urma să fie încheiat conflictul.
Recomandate
Războiul cu Iranul începe să coste politic și economic în SUA , iar administrația Trump își apără strategia în fața Congresului, pe fondul scăderii sprijinului public și al scumpirii combustibililor, potrivit Agerpres . Secretarul american al apărării, Pete Hegseth , a susținut într-o audiere tensionată că Statele Unite „nu s-au împotmolit” în conflictul declanșat pe 28 februarie, când SUA și Israelul au lansat războiul împotriva Iranului, conflict aflat acum sub armistițiu, în așteptarea unei soluții negociate. Relatarea este atribuită agenției Reuters. În Congres, democrații au criticat decizia președintelui republican Donald Trump de a porni războiul, iar congresmanul democrat John Garamendi l-a descris drept o „mlaștină” și un „dezastru politic și economic la toate nivelurile”. Hegseth a respins acuzațiile și a atacat verbal opoziția. „Numiți asta o mlaștină, oferind propagandă inamicilor noștri? Să vă fie rușine pentru această afirmație!” Presiunea internă: combustibili mai scumpi și sprijin public în scădere Agerpres notează că popularitatea lui Donald Trump a scăzut de la declanșarea conflictului, care a avut printre efectele economice creșterea prețurilor la combustibili. În același timp, potrivit unor sondaje Reuters/Ipsos citate în material, doar 34% dintre americani aprobă în prezent implicarea SUA în război, în scădere de la 36% la jumătatea lunii aprilie și 38% la jumătatea lunii martie. Audierea lui Hegseth a fost prima în fața Congresului de la începutul conflictului, iar schimbul de replici indică o intensificare a confruntării politice interne pe tema costurilor și a direcției războiului, în condițiile în care armistițiul lasă deschisă miza negocierilor. [...]
Ironiile publice dintre lideri au devenit parte din „diplomația” de la vârf , iar episodul de la cina oficială de la Casa Albă arată cum mesajele politice sunt livrate și prin umor, pe fondul unor tensiuni reale în relația transatlantică, potrivit Digi24 . Regele Charles al III-lea l-a ironizat pe președintele american Donald Trump într-un discurs rostit marți, la o cină oficială la Casa Albă, făcând trimitere la o declarație anterioară a lui Trump despre rolul SUA în Al Doilea Război Mondial. Monarhul a întors replica, spunând că, „dacă nu am fi fost noi, dumneavoastră ați fi vorbit franceză”, conform France24. Contextul: o replică la mesajele lui Trump către aliații europeni În ianuarie, la reuniunea de la Davos, Trump afirmase că fără ajutorul Statelor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial europenii „ar vorbi germană și puțină japoneză”. În discursul de la Casa Albă, regele a legat gluma de istoria colonială a Americii de Nord, unde puterile britanică și franceză s-au confruntat pentru controlul continentului înainte de independența SUA, „acum 250 de ani”, notează materialul. Deși schimbul de replici a fost acid pe alocuri, Digi24 arată că atmosfera generală a rămas cordială, în condițiile în care cei doi au discutat despre „relația specială” dintre Londra și Washington, chiar dacă există tensiuni legate de războiul din Iran. Aluzii la Casa Albă și un cadou cu mesaj Regele a continuat cu o altă ironie, referindu-se la „reamenajările” din Aripa de Est a Casei Albe, despre care textul spune că Trump ar fi demolat-o pentru a construi o sală de bal „gigantică”, în valoare de 400 de milioane de dolari. „Îmi pare rău să spun că noi, britanicii, am încercat, desigur, să reamenajăm Casa Albă în 1814” Monarhul a făcut și o glumă despre „o îmbunătățire considerabilă față de Boston Tea Party”, episodul din 1773 când coloniștii au aruncat în mare încărcături de ceai britanic taxat. În același registru de „diplomație prin simboluri”, regele i-a oferit lui Trump un cadou: clopotul submarinului britanic HMS Trump , lansat în 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Gestul este prezentat ca parte a unei „ofensive de curtoazie” britanice, după ce Trump l-a criticat dur pe premierul Keir Starmer pentru refuzul de a oferi sprijin împotriva Iranului. Replica lui Trump Trump, descris ca „fan înfocat” al familiei regale britanice, și-a orientat o parte din umor către politica internă americană. El l-a felicitat pe Charles pentru discursul ținut „în fața Congresului” și a remarcat că regele „a reușit să-i facă pe democrați să se ridice în picioare”, lucru pe care el spune că nu a reușit „niciodată” să-l facă. [...]
Donald Trump a ales să prelungească blocada asupra economiei Iranului, mizând pe presiunea financiară ca instrument de negociere , potrivit Digi24 . Decizia vizează în special exporturile de petrol și transportul maritim către și dinspre porturile iraniene, într-un demers pe care președintele SUA îl consideră mai puțin riscant decât reluarea bombardamentelor sau retragerea din conflict, conform relatării The Wall Street Journal . În întâlniri recente, inclusiv o discuție de luni în Situation Room, Trump ar fi optat pentru menținerea blocadei pe termen nelimitat, pe ideea că aceasta „subminează” economia Iranului și împinge Teheranul spre negocieri. Un oficial american citat în material susține că presiunea economică ar putea forța Iranul să revină la masa discuțiilor, în condițiile în care Teheranul a refuzat de multă vreme o „capitulare” în dosarul nuclear. Efecte economice și costuri politice Continuarea blocadei ar prelungi conflictul, iar acest lucru a dus deja la creșterea prețurilor la energie, notează The Wall Street Journal. Publicația mai arată că evoluția a afectat ratele de aprobare ale lui Trump și a înrăutățit perspectivele republicanilor înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului. Negocieri, Strâmtoarea Hormuz și miza nucleară Casa Albă a confirmat luni că Trump și echipa sa de securitate națională au discutat o nouă propunere a Iranului pentru încetarea războiului, fără ca detaliile să fie făcute publice. Relatări din presă citate în articol sugerează că propunerea ar include redeschiderea Strâmtorii Hormuz în schimbul încetării războiului, urmând ca discuțiile despre programul nuclear iranian să aibă loc ulterior. Secretarul de Stat Marco Rubio a descris oferta iraniană drept „mai bună decât ne-am fi așteptat”, dar a spus că orice acord final trebuie să împiedice Iranul să obțină o armă nucleară. Teheranul neagă constant că urmărește arme atomice. Reacția Iranului: acuzații de „piraterie” și avertismente militare Armata iraniană afirmă că țara se află într-o „situație de război” și avertizează că orice nouă acțiune a „inamicului” va fi întâmpinată cu „noi instrumente, metode și arene”. În paralel, Amir Saeid Iravani, reprezentantul Iranului la ONU, a trimis o scrisoare către secretarul general al ONU și președintele Consiliului de Securitate, protestând față de capturarea de către SUA a unor nave iraniene și calificând acțiunile drept „piraterie”, potrivit agenției semi-oficiale Tasnim. „Un astfel de comportament constituie o constrângere ilegală, o ingerință în comerțul internațional legal și confiscarea ilegală a proprietății.” Ce urmăresc SUA, potrivit Reuters Separat, Reuters relatează că serviciile secrete americane analizează cum ar reacționa Iranul dacă Donald Trump ar declara SUA victorioase în război. Una dintre sursele agenției a indicat că obiectivul este evaluarea consecințelor unei posibile retrageri a SUA din conflict. Trump a transmis și mesaje publice pe Truth Social, susținând că Iranul „a informat că se află într-o stare de colaps” și că ar dori redeschiderea strâmtorii „cât mai curând posibil”, în timp ce „încearcă să-și clarifice situația conducerii”. [...]
China își poziționează mesajul pro-ONU ca răspuns la escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu , într-un moment în care Beijingul critică explicit „hegemonismul” și cere întărirea multilateralismului, potrivit Agerpres . Ministrul chinez de externe, Wang Yi , a făcut apel la consolidarea Organizației Națiunilor Unite și la menținerea „căii corecte a unității și cooperării”, avertizând că, pe fondul instabilității globale și al recurgerii la forță, nu trebuie „să prevaleze legea junglei”. Declarațiile au fost făcute la Beijing, în cadrul unei întâlniri cu președinta celei de-a 80-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, Annalena Baerbock, conform unui comunicat al Ministerului chinez de Externe. Mesajul Beijingului: împotriva „intimidării” și a „voinței celui mai puternic” Wang Yi a susținut că ONU și multilateralismul se confruntă cu „provocări serioase” și a cerut respingerea hegemonismului, a practicilor de intimidare și a impunerii voinței celui mai puternic, în favoarea unui sistem internațional bazat pe „echitate și justiție”. În același timp, șeful diplomației chineze a descris Adunarea Generală a ONU drept principala platformă a multilateralismului și a afirmat că China va continua să apere acest sistem, să promoveze „dezvoltarea comună” și să consolideze guvernanța globală. Baerbock: statele trebuie să se unească pentru a sprijini Carta ONU Annalena Baerbock i-a mulțumit Chinei pentru sprijinul acordat ONU și a evidențiat rolul acesteia, ca membru fondator și membru permanent al Consiliului de Securitate, în apărarea dreptului internațional. „În fața presiunii crescânde asupra multilateralismului și a atacurilor directe la adresa Cartei ONU, țările trebuie să se unească mai mult ca niciodată pentru a sprijini organizația.” Context: poziționarea Chinei pe dosarul Orientului Mijlociu În același cadru, China a reiterat că, de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, a îndemnat la o soluționare negociată și a susținut inițiativele de reducere a tensiunilor. Beijingul a cerut și un rol al Consiliului de Securitate care să contribuie la atenuarea tensiunilor și „să nu sprijine acte ilegale de război”. Totodată, China a condamnat în mod repetat atacurile americane și israeliene împotriva Iranului, menționând însă și necesitatea „respectării suveranității” țărilor din Golf, cu care are legături politice, comerciale și energetice și care au fost ținta represaliilor iraniene, în contextul alianței lor cu SUA și al găzduirii de baze americane folosite în operațiuni militare. [...]
Propunerea unui impozit unic de 5% pe averile foarte mari din California începe să producă efecte economice înainte de vot , prin relocări de miliardari și mutări de companii, pe fondul temerilor că măsura va eroda baza fiscală a statului, potrivit Antena 3 . Sergey Brin , cofondatorul Google și fost rezident al Californiei, se opune inițiativei care ar introduce o taxare unică de 5% aplicată averilor mari. Potrivit Forbes, Brin ar fi cheltuit deja 57 de milioane de dolari (aprox. 262 milioane lei) pentru a bloca propunerea, pe care o compară cu o deriva „socialistă” similară cu cea a fostei URSS, de unde familia sa a emigrat când avea 6 ani. Într-o declarație rară pentru New York Times, Brin a spus: „Am fugit de socialism împreună cu familia mea în 1979 și cunosc bine societatea devastatoare și opresivă pe care acesta a creat-o în Uniunea Sovietică. Nu vreau ca statul California să ajungă în același punct”. Cum ar funcționa taxa și unde este blocajul politic Taxa propusă s-ar aplica rezidenților din California care dețin active de cel puțin 1,1 miliarde de dolari. Inițiativa a strâns aproape 1,6 milioane de semnături, de două ori peste pragul de 875.000 necesar pentru a ajunge pe buletinele de vot la alegerile din noiembrie; semnăturile au fost trimise pentru verificare. Susținătorii spun că măsura ar compensa tăierile de fonduri federale pentru sănătate, iar circa 90% din încasări ar urma să meargă către servicii publice de sănătate. Oponenții, inclusiv guvernatorul democrat Gavin Newsom , avertizează că plecarea miliardarilor ar putea afecta economia și bugetul local. Relocări și mutări de firme: cine a plecat deja Materialul indică un val de plecări în rândul celor mai bogați, inclusiv în cazul lui Brin. Exemplele menționate: Larry Page (281,9 miliarde de dolari) ar fi închis sau mutat peste 45 de firme din California anul trecut și și-ar fi cumpărat o vilă în Miami. Sergey Brin (260,1 miliarde de dolari) ar fi retras 15 firme din stat și ar fi cumpărat proprietăți în Florida și Nevada. Mark Zuckerberg (231,4 miliarde de dolari) este menționat ca neintenționând să mai rămână în stat. Peter Thiel (29 miliarde de dolari) și-ar fi mutat compania și domiciliul și ar fi donat 3 milioane de dolari (aprox. 13,8 milioane lei) împotriva taxei. Don Hankey (8,2 miliarde de dolari) a numit taxa „ridicolă” înainte de a pleca. Travis Kalanick (3,6 miliarde de dolari) și-ar fi confirmat mutarea luna trecută. Andy Fang (1,5 miliarde de dolari) și-a anunțat plecarea, numind propunerea „stupidă”. Larry Ellison (217,9 miliarde de dolari) și-ar fi vândut anul trecut conacul din Pacific Heights pentru 45 de milioane de dolari (aprox. 207 milioane lei), deși nu mai era reședința sa principală. Destinațiile preferate și efectul pe piața imobiliară de lux Principala destinație indicată este Florida . Thiel, Page, Brin și Zuckerberg ar fi cumpărat case în Florida în ultimii ani, la prețuri între 18 și 170 de milioane de dolari (aprox. 83–782 milioane lei). Ellison ar locui acum pe o proprietate de 173 de milioane de dolari (aprox. 796 milioane lei) în Palm Beach, aproape de clubul Mar-a-Lago al lui Donald Trump. Un raport anual publicat de Knight Frank arată presiunea pe segmentul premium: prețurile din Miami au crescut cu 67% în ultimii cinci ani, iar în Palm Beach prețurile locuințelor de lux au urcat cu 90,5% în aceeași perioadă. În material se mai menționează că Don Hankey s-a mutat la Las Vegas, iar Travis Kalanick a ales Texasul. Cine critică taxa, dar rămâne (deocamdată) Sunt menționați și miliardari care contestă inițiativa fără să anunțe plecarea: Brendan Foody (2,2 miliarde de dolari) spune că trebuie să rămână în California deoarece angajații și majoritatea clienților sunt în San Francisco. Reid Hoffman (2,6 miliarde de dolari), Dario Amodei (7 miliarde de dolari) și Vinod Khosla (13,2 miliarde de dolari) critică propunerea în termeni duri, dar fără planuri imediate de relocare. La polul opus, Jensen Huang , CEO Nvidia (180 de miliarde de dolari), este citat ca fiind „perfect de acord” cu taxa propusă. Miza imediată pentru California este dacă inițiativa ajunge pe buletinul de vot și cum se va traduce, până atunci, în decizii de relocare care pot reduce baza de impozitare și pot muta investiții și sedii în alte state. [...]
Propunerea unui armistițiu pe 9 mai introduce un nou test politic pentru negocierile privind Ucraina , după ce președintele rus Vladimir Putin a avansat ideea unei încetări a focului chiar în ziua în care Rusia marchează victoria sovietică asupra Germaniei naziste în 1945, potrivit Agerpres , care citează un anunț al Kremlinului . Kremlinul susține că inițiativa ar fi sprijinită și de președintele SUA, Donald Trump, conform aceleiași informări, atribuită de Agerpres agenției AFP. Din informațiile disponibile public în materialul Agerpres, nu reies detalii despre condițiile armistițiului, durata acestuia sau mecanismele de implementare și verificare. Articolul integral este marcat ca „acces restricționat”, astfel că nu pot fi extrase elemente suplimentare din sursa indicată. [...]
