Știri
Știri din categoria Externe
Declarațiile lui Dmitri Peskov leagă direct criza politică din Letonia de riscuri de securitate regională, într-un context în care incidentele cu drone asociate războiului din Ucraina ajung să aibă efecte asupra stabilității guvernelor europene, potrivit Mediafax.
Secretarul de presă al Kremlinului a afirmat că „regimul de la Kiev nu va cruța pe nimeni” și că ar „exploata pe toată lumea” pentru interesele sale, dacă nu este „ținut în frâu”, declarații făcute într-un interviu acordat Canalului Unu, conform aceleiași surse.
Peskov a avertizat țările baltice să se pregătească pentru „mai multe schimbări” și a susținut că ar putea urma și alte demisii în rândul cabinetelor europene, pe fondul evoluțiilor generate de războiul din Ucraina.
„Dacă acest lucru continuă, aceasta nu va fi ultima generație de politicieni care vor cădea victime ale acțiunilor regimului de la Kiev, forțați să demisioneze din cauza diverselor scandaluri.”
În aceeași zi, premierul leton Evika Siliņa a demisionat după prăbușirea coaliției, pe fondul unei dispute legate de ministrul Apărării, Andris Spruds, și tentativa de a-l înlocui cu Raivis Melnis.
Criza politică a fost alimentată și de un incident de la începutul lunii mai, când două drone au intrat în spațiul aerian leton din Rusia și s-au prăbușit în estul țării, avariind patru rezervoare de petrol goale și declanșând o anchetă guvernamentală. Partenerii de coaliție din partea progresiștilor au refuzat să sprijine remanierea la Apărare și și-au retras sprijinul, lăsând guvernul fără majoritate parlamentară.
Într-o postare pe X, Siliņa a pus ruptura pe seama „geloziei politice” și a „intereselor înguste de partid” și a transmis că se retrage fără a renunța la lupta politică.
Letonia ar urma să organizeze alegeri parlamentare în octombrie. Reprezentanții tuturor partidelor parlamentare sunt așteptați să se întâlnească vineri pentru a încerca să numească un nou șef de guvern, potrivit informațiilor citate.
Recomandate
Demisia premierului Evika Siliņa aruncă Letonia într-o criză politică cu câteva luni înainte de alegeri , după ce guvernul de coaliție a rămas fără majoritate pe fondul tensiunilor generate de incidentele cu drone ucrainene ajunse pe teritoriul leton, potrivit Agerpres . Evika Siliņa, premier de centru-dreapta, a anunțat joi că demisionează, decizie care duce la prăbușirea executivului cu doar câteva luni înaintea alegerilor programate în octombrie. În conferința de presă de la Riga, ea a declarat: „Demisionez, dar nu renunț”. Cum s-a ajuns la pierderea majorității Siliņa, din partidul Noua Unitate , a rămas miercuri fără majoritate în parlament după ce Progresiștii, partid de stânga, au anunțat retragerea sprijinului pentru guvern. Ruptura din coaliție a venit după demiterea, în weekend, a ministrului Apărării Andris Spruds (din partea Progresiștilor), pe fondul criticilor privind modul în care a gestionat incidentele legate de drone ucrainene rătăcite care au zburat în Letonia dinspre Rusia. Ce urmează: consultări pentru desemnarea unui nou premier Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, care are atribuția constituțională de a desemna un șef al guvernului, urmează să se întâlnească vineri cu toate partidele parlamentare, în încercarea de a identifica o soluție pentru formarea unui nou executiv. [...]
Promisiunea de alegeri și „reforme” a lui Mahmoud Abbas , fără calendar, pune din nou sub semnul întrebării capacitatea Fatah de a-și reface legitimitatea la un congres care ar trebui să pregătească și tranziția de putere în era post-Abbas, potrivit Agerpres . În deschiderea congresului Fatah de la Ramallah (Cisiordania ocupată), președintele palestinian Mahmoud Abbas, în vârstă de 90 de ani și aflat în funcție de peste 20 de ani, a declarat că se pregătesc alegeri legislative și prezidențiale, însă fără să ofere un calendar. El a spus, de asemenea, că va continua implementarea măsurilor de reformă promise. Un congres cu miză de succesiune, pe fond de presiuni și erodare internă Congresul are loc într-un moment pe care analiștii îl descriu drept unul de „provocări imense”, pe fondul războiului din Fâșia Gaza, al extinderii colonizării și al scăderii legitimității Fatah. Abbas a legat reuniunea de ideea de continuitate democratică și de deschiderea partidului către tineri și femei. Potrivit AFP, citată în material, noul comitet central ar urma să aibă un rol decisiv în perioada post-Abbas, ceea ce ridică miza internă a alegerilor din partid dincolo de promisiunile generale privind reformele. Ce se votează și cine lipsește Congresul este programat să dureze trei zile și să reunească 2.500 de participanți, majoritatea la Ramallah, dar și în Gaza, Cairo și Beirut. Delegații urmează să aleagă: 18 reprezentanți în comitetul central; 80 de membri în consiliul revoluționar. În pofida mesajelor publice despre unitate, sunt absente figuri importante, inclusiv Nasser al-Kidwa (fost ministru de externe), care boicotează reuniunea și contestă legitimitatea conducerii partidului. Context: competiție internă și presiune pentru „punerea în ordine” a conducerii Jibril Rajub, secretar general al comitetului central al Fatah, a descris momentul drept unul dintre cele mai grave pentru mișcare și și-a exprimat speranța că reuniunea va contribui la menținerea obiectivului statului palestinian pe agenda internațională și la prezervarea OEP ca „singura reprezentantă legitimă” a palestinienilor. În același timp, Hani al-Masri, director al Centrului palestinian de cercetare politică și studii strategice (Masarat), a declarat pentru AFP că legitimitatea Fatah s-a erodat în lipsa unui proiect național unificat, a alegerilor și a unui consens național, dar a apreciat congresul ca un posibil prim pas spre „punerea în ordine a casei palestiniene”. Printre numele menționate ca potențiali succesori ai lui Abbas se află Jibril Rajub și vicepreședintele Autorității Palestiniene , Hussein al-Sheikh. Fiul cel mare al președintelui, Yasser Abbas, candidează și el pentru un loc în comitetul central. [...]
Mesajul lui Xi către Trump sugerează o încercare de detensionare cu miză economică în relația China–SUA, într-un moment în care competiția dintre cele două puteri apasă pe comerț și investiții, potrivit Agerpres . Xi Jinping a declarat, la un dineu organizat la Beijing în onoarea președintelui american Donald Trump , aflat într-o vizită de stat în China, că „redarea măreției Americii” – sloganul politic asociat lui Trump – este compatibilă cu „marea reînnoire” a Chinei, concept central în retorica liderului chinez. „Realizarea marii reînnoiri a națiunii chineze și redarea măreției Americii pot merge perfect mână în mână, se pot hrăni una din alta și pot aduce binefaceri lumii întregi.” De ce contează: semnal de „coexistență” într-o relație cu efecte directe asupra economiei globale Mesajul lui Xi se aliniază doctrinei oficiale a Beijingului, care evită să se prezinte public drept rival sau concurent al SUA și promovează ideea unei relații de „parteneriat câștigător pentru toată lumea” cu Washingtonul. În termeni practici, o astfel de poziționare are rolul de a reduce presiunea politică asupra relației bilaterale, cu efecte potențiale asupra fluxurilor comerciale și a climatului investițional. În același discurs, Xi a insistat pe dimensiunea simbolică a relației dintre cele două state: „Popoarele chinez și american sunt două mari popoare.” Context: ce înseamnă „marea reînnoire” în narativul Beijingului „Marea reînnoire a națiunii chineze” este descrisă ca ideea că China, după „peste un secol de slăbiciune, războaie și umilințe”, trebuie să-și recapete statutul de mare putere prosperă, influentă și respectată la nivel global. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui banchet oficial, în timpul vizitei de stat a lui Donald Trump în China. Agerpres notează că relatarea este atribuită agenției AFP. [...]
Percepția chinezilor despre Donald Trump se traduce în incertitudine de piață și costuri mai mari pentru afaceri , de la efectele războiului comercial asupra veniturilor până la scumpirea benzinei pe fondul conflictului din Iran, potrivit Digi24 , care citează un reportaj din The New York Times . Într-un centru comercial din Beijing, o investitoare, Sunny Sun, spune că își urmărește atent portofoliul și se declară îngrijorată de impactul anunțurilor făcute după întâlnirea dintre Donald Trump și Xi Jinping . Ea descrie o stare de incertitudine în „starea de spirit a pieței”, pe fondul imprevizibilității pe care i-o atribuie liderului american. „Există cu siguranță o oarecare incertitudine în ceea ce privește starea de spirit a pieței, deoarece Trump este genul de persoană care spune un lucru astăzi și altul mâine, când se întoarce în Statele Unite. Cuvintele sale pot provoca de fapt agitație la nivel global.” Efecte în economie: de la tarife la construcții în declin În Fuzhou, un comerciant de oțel spune că afacerea sa a fost afectată de războiul comercial, într-un moment în care vinde către industria construcțiilor, sector descris ca fiind în declin. Un alt localnic leagă slăbirea economiei chineze de tensiunile comerciale, deși reportajul notează că problemele provin „probabil, în parte”, și din recesiunea din imobiliare sau alți factori. Un comerciant de oțel, Chen Gang, pledează pentru reducerea tensiunilor tarifare și pentru cooperare, sugerând totodată o diferență între discursul public și ceea ce se discută „în spatele ușilor închise” în lumea afacerilor. „Ar fi mai bine să evităm războaiele tarifare și să cooperăm pur și simplu în spirit de prietenie, fără toate aceste tensiuni.” Costuri cotidiene: benzina, conflictul din Iran și percepția despre SUA Reportajul descrie și impactul indirect al tensiunilor geopolitice asupra costurilor de zi cu zi: un șofer de taxi din nordul Chinei se plânge că majorarea prețurilor mondiale la benzină, pe fondul conflictului din Iran, l-a obligat să plătească mai mult la pompă. În același timp, o parte dintre opiniile negative despre Statele Unite sunt puse pe seama dezinformării de pe rețelele sociale, cu exemple de relatări neverificate menționate de intervievați. Ce urmează: așteptări de stabilizare după întâlnirile Trump–Xi În pofida criticilor, mulți dintre cei intervievați își exprimă speranța că întâlnirile dintre Donald Trump și Xi Jinping vor duce relația SUA–China pe o traiectorie mai stabilă, cu accent pe ideea că pacea ar susține o economie mai bună. „Nu vrem război, vrem pace. Vrem să avem relații bune cu Statele Unite și vrem să ne dezvoltăm economia. Numai pacea poate duce la o economie mai bună.” [...]
Escaladarea din Strâmtoarea Ormuz ține traficul aproape de zero și împinge în sus prețurile la carburanți , pe fondul acuzațiilor reciproce dintre Teheran și Washington privind „blocada” acestei rute-cheie pentru comerțul global cu energie, potrivit Agerpres . Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , a declarat că Strâmtoarea Ormuz „suferă acum în primul rând din cauza agresiunii americane și a blocadei” impuse de SUA. El a făcut afirmațiile pentru Press TV, în marja reuniunii miniștrilor de externe ai statelor BRICS de la New Delhi. „Strâmtoarea Ormuz suferă acum în primul rând din cauza agresiunii americane și a blocadei pe care au impus-o asupra ei.” De ce contează: Ormuz, un punct critic pentru energia globală Strâmtoarea Ormuz are un rol central în comerțul global din domeniul energiei, iar deteriorarea situației de securitate a afectat direct fluxurile comerciale. Potrivit informațiilor citate, amenințările, controalele și atacurile asupra navelor au adus traficul prin strâmtoare „aproape de zero”, ceea ce a fost asociat cu o creștere accelerată a prețurilor la carburanți. Ce spune Iranul despre accesul navelor comerciale Din perspectiva Teheranului, calea navigabilă ar rămâne deschisă pentru navele comerciale, cu condiția ca acestea să „coopereze” cu forțele navale iraniene. În același timp, Iranul susține că strâmtoarea nu este blocată, însă companiile de navigație ar trebui să se coordoneze cu puncte de contact iraniene înainte de a folosi un coridor în apropierea coastei iraniene, „în schimbul unor comisioane ridicate”. În material se arată că experți în drept internațional consideră că această practică încalcă dreptul de tranzit. Totodată, surse iraniene afirmă că strâmtoarea ar fi minată. Context: blocada navală a SUA și tentativa eșuată de redeschidere La jumătatea lunii aprilie, SUA au impus o blocadă navală navelor care se îndreaptă spre porturile iraniene, într-un efort de a reduce veniturile Iranului din petrol, conform aceleiași relatări. Săptămâna trecută, președintele american Donald Trump a încercat să redeschidă strâmtoarea prin misiunea militară „Operation Freedom”, însă a oprit-o după două zile, invocând eforturi diplomatice. Ce urmează: risc ridicat de reaprindere a conflictului Deși un armistițiu ar fi intrat în vigoare la începutul lui aprilie, tensiunile militare din Strâmtoarea Ormuz au rămas ridicate, iar atacurile și schimburile de focuri dintre forțele americane și iraniene au alimentat riscul de reizbucnire a conflictului, pe o rută cu impact direct asupra piețelor de energie și a costurilor de transport maritim. [...]
Scăderea cu aproape 40% a populației carcerale din Rusia în patru ani indică o presiune operațională a războiului asupra resurselor umane , după ce autoritățile au folosit recrutarea deținuților și munca acestora pentru a susține efortul militar, potrivit Euronews . În ultimii cinci ani, numărul deținuților din Rusia a scăzut cu peste 180.000, iar o parte din această reducere este pusă pe seama trimiterii condamnaților să lupte în Ucraina. În cei patru ani de război, Moscova le-a oferit deținuților contracte cu armata și posibilitatea de a-și reduce pedepsele dacă supraviețuiesc. Datele prezentate de Arkadi Gostev , șeful serviciului penitenciar rus, arată că la finalul lui 2021 existau 465.000 de deținuți, iar „acum sunt 282.000”, cifre citate de agenția de stat TASS. Din totalul actual, aproximativ 85.000 sunt în arest preventiv. Gostev a explicat că scăderea este determinată parțial de campania de recrutare a armatei, dar și de creșterea numărului de condamnări cu suspendare și alte forme de pedeapsă. Efecte interne: de la recrutare la tensiuni sociale Materialul notează că întoarcerea deținuților de pe frontul din Ucraina a dus la creșterea criminalității și a tensiunilor sociale în Rusia, un efect secundar al folosirii acestui bazin de recrutare. În paralel, sistemul penitenciar este folosit și ca resursă de producție pentru economia de război: Gostev a spus că mii de deținuți lucrează în unități de producție care sprijină armata. Tot el a afirmat că „pe parcursul anului” au fost mobilizați suplimentar 16.000 de deținuți pentru astfel de scopuri, în special pentru activități de producție. Context: semnale de dialog, dar intensificarea atacurilor continuă În același timp, Vladimir Putin a declarat că războiul „se apropie de un sfârșit” și că ar fi dispus la dialog cu Volodimir Zelenski, cu condiția unui acord de pace convenit în prealabil și a unei întâlniri într-o țară terță, după o întrevedere la Kremlin cu premierul slovac Robert Fico. „Cred că problema se apropie de sfârșit, dar este încă o problemă serioasă.” Totuși, la Summitul B9 de la București , discuțiile au vizat agresiunea Rusiei și riscurile pentru flancul estic al NATO, iar atacurile rusești au continuat: chiar în timpul reuniunii, Rusia a lansat unul dintre cele mai ample atacuri asupra Ucrainei, cu peste 800 de drone raportate într-o singură zi. [...]
