Știri
Știri din categoria Externe
Demisia premierului Evika Siliņa aruncă Letonia într-o criză politică cu câteva luni înainte de alegeri, după ce guvernul de coaliție a rămas fără majoritate pe fondul tensiunilor generate de incidentele cu drone ucrainene ajunse pe teritoriul leton, potrivit Agerpres.
Evika Siliņa, premier de centru-dreapta, a anunțat joi că demisionează, decizie care duce la prăbușirea executivului cu doar câteva luni înaintea alegerilor programate în octombrie. În conferința de presă de la Riga, ea a declarat:
„Demisionez, dar nu renunț”.
Siliņa, din partidul Noua Unitate, a rămas miercuri fără majoritate în parlament după ce Progresiștii, partid de stânga, au anunțat retragerea sprijinului pentru guvern.
Ruptura din coaliție a venit după demiterea, în weekend, a ministrului Apărării Andris Spruds (din partea Progresiștilor), pe fondul criticilor privind modul în care a gestionat incidentele legate de drone ucrainene rătăcite care au zburat în Letonia dinspre Rusia.
Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, care are atribuția constituțională de a desemna un șef al guvernului, urmează să se întâlnească vineri cu toate partidele parlamentare, în încercarea de a identifica o soluție pentru formarea unui nou executiv.
Recomandate
Rusia își extinde cooperarea cu talibanii, un pas cu miză de securitate regională , după ce Moscova spune că stabilește un „parteneriat complet” cu autoritățile de la Kabul și încurajează alte state din regiune să-și intensifice relațiile cu Afganistanul, potrivit Reuters . Declarația îi este atribuită de agenția Interfax lui Serghei Șoigu , secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, care a spus că o cooperare mai strânsă cu Kabul este importantă pentru „securitatea și dezvoltarea” regiunii. În acest cadru, Moscova ar construi un „dialog pragmatic” cu talibanii, care include securitate, comerț, cultură și sprijin umanitar. De ce contează: normalizarea relației cu Kabul, pe fondul riscurilor de securitate Rusia a devenit anul trecut primul stat care a recunoscut formal guvernul taliban , instalat după preluarea puterii în august 2021, în contextul retragerii forțelor conduse de SUA după 20 de ani de război. Potrivit Reuters, Moscova justifică apropierea prin nevoia de a lucra cu Kabul în condițiile în care se confruntă cu o amenințare majoră de securitate din partea grupărilor militante islamiste cu baze într-un arc de țări „din Afganistan până în Orientul Mijlociu”. Relația a fost facilitată și de schimbarea cadrului intern: talibanii au fost declarați organizație teroristă în Rusia în 2003, însă interdicția a fost ridicată în aprilie 2025, notează Reuters. Rolul Organizației de Cooperare de la Shanghai Șoigu a făcut declarațiile la o reuniune cu omologii săi din Organizația de Cooperare de la Shanghai (SCO), un grup cu 10 membri care include China, India, Iran, Pakistan și mai multe state ex-sovietice. El a mai spus că SCO ar trebui să reactiveze grupul său de contact cu Afganistanul, un semnal că Moscova vrea să împingă subiectul cooperării cu Kabul și într-un format regional mai larg. [...]
Apelul Iranului către BRICS riscă să blocheze consensul blocului într-un moment de criză energetică globală , pe fondul războiului care a început la 28 februarie și al tensiunilor interne dintre membri cu interese divergente, potrivit Agerpres . Ministrul de externe iranian Abbas Aragchi a cerut, la reuniunea de două zile a miniștrilor de externe BRICS de la New Delhi, ca statele din grup să condamne ceea ce el a numit încălcări ale dreptului internațional comise de SUA și Israel, inclusiv „agresiunea lor ilegală împotriva Iranului”. În același timp, oficialul iranian a afirmat că Teheranul rămâne deschis diplomației, dar este pregătit să se apere cu toate „mijloacele de care dispune”. „Iranul face, prin urmare, apel către statele membre BRICS și către toți membrii responsabili ai comunității internaționale să condamne în mod explicit încălcările dreptului internațional de către Statele Unite și Israel.” Diviziuni interne: consens dificil într-un bloc extins Intervenția Iranului scoate în evidență dificultatea BRICS de a ajunge la o poziție comună, în condițiile în care formatul funcționează pe bază de consens, iar în grup se află rivali regionali precum Iran și Emiratele Arabe Unite (EAU). Potrivit informațiilor din material, Iranul a lansat numeroase atacuri asupra EAU și a altor țări vecine, ceea ce complică negocierile pentru o eventuală declarație comună. BRICS a fost format inițial din Brazilia, Rusia, India și China, extins în 2011 cu Africa de Sud, iar ulterior a admis Egiptul, Etiopia, Indonezia, Iranul și Emiratele Arabe Unite. Extinderea a crescut greutatea globală a grupului, dar a adâncit divergențele interne pe teme geopolitice. India deține președinția prin rotație a BRICS în 2026. Miza economică: Strâmtoarea Ormuz și șocul pe piața petrolului Conflictul a declanșat, potrivit sursei, o criză energetică globală, după „închiderea efectivă” a Strâmtorii Ormuz, rută prin care se transportă aproape o cincime din petrolul mondial. Restricționarea traficului petrolierelor a dus la un salt brusc al prețului țițeiului și a alimentat temeri privind reapariția inflației, condiții financiare mai stricte și o posibilă încetinire economică globală, în special pentru economiile importatoare de energie, precum India. Separat, Ministerul de Externe de la New Delhi a anunțat că o navă sub pavilion indian a fost atacată miercuri lângă coasta Omanului, însă echipajul este în siguranță. „Atacul este inacceptabil și deplângem faptul că navele comerciale și marinarii civili sunt în continuare vizați.” India cere stabilitate și avertizează asupra sancțiunilor unilaterale În discursul de deschidere, ministrul indian de externe Subrahmanyam Jaishankar a evitat criticile directe, dar a insistat pe importanța stabilității și a traficului maritim neîngrădit pe căile navigabile internaționale, inclusiv prin Strâmtoarea Ormuz și Marea Roșie, ca element esențial pentru bunăstarea economiei globale. Jaishankar a mai spus că utilizarea tot mai frecventă a sancțiunilor unilaterale contravine dreptului internațional și Cartei ONU și afectează disproporționat țările emergente, adăugând că economiile emergente se așteaptă ca BRICS să joace un „rol constructiv și stabilizator” într-un context de fragmentare geopolitică și incertitudine economică. [...]
Vizita de stat a lui Trump în China este însoțită de un mesaj pro-comerț, cu accent pe delegația de business americană , potrivit Global Times , care citează agenția chineză Xinhua. Președintele Chinei, Xi Jinping , a avut joi dimineață discuții la Marea Sală a Poporului din Beijing cu președintele SUA, Donald Trump , aflat într-o vizită de stat de trei zile în China, conform Xinhua. În relatarea agenției, Trump l-a numit în mod repetat pe Xi „un mare lider” și a pus în prim-plan delegația americană de oameni de afaceri care îl însoțește, prezentând prezența acesteia drept „un gest de respect” față de China și liderul său. Totodată, Trump a spus că membrii delegației „așteaptă cu interes comerțul și să facă afaceri”, potrivit Xinhua. „Ei așteaptă cu interes comerțul și să facă afaceri.” Trump a mai afirmat, conform aceleiași surse, că există opinii potrivit cărora întâlnirea ar putea fi „poate cel mai mare summit din istorie”. „Sunt unii care spun că acesta este poate cel mai mare summit din istorie.” În aceeași notă, Trump a declarat că este „o onoare” să fie prieten cu Xi și că relația dintre China și SUA „va fi mai bună ca niciodată”, potrivit Xinhua. „Este o onoare să fiu prietenul dumneavoastră și relația dintre China și SUA va fi mai bună ca niciodată.” Din perspectiva economică, mesajele publice despre comerț și delegația de business sugerează o încercare de a ancora vizita în așteptări de intensificare a relațiilor comerciale, însă materialul citat nu oferă detalii despre acorduri, calendar de negocieri sau măsuri concrete care ar urma să rezulte din discuții. [...]
Donald Trump a propus o întâlnire la Casa Albă cu Xi Jinping pe 24 septembrie , un semnal de relansare a dialogului la nivel înalt SUA–China, cu potențial de a influența climatul economic și comercial global, potrivit Agerpres . Anunțul a fost făcut joi, la Beijing, unde Trump a spus că i-a adresat liderului chinez invitația de a veni la Washington împreună cu soția sa, Peng Liyuan, pentru o vizită la Casa Albă în data de 24 septembrie. Declarația a fost rostită în cadrul unei recepții organizate în onoarea sa la Beijing. „Am onoarea de a vă invita, pe dumneavoastră și pe doamna Peng, să veniți în vizită la Casa Albă pe 24 septembrie.” De ce contează: un canal de negociere care poate afecta piețele Dincolo de gestul diplomatic, o întâlnire programată între cei doi lideri ar putea crea un cadru pentru discuții cu impact asupra relațiilor economice bilaterale, într-un moment în care deciziile politice dintre Washington și Beijing se reflectă rapid în comerț, lanțuri de aprovizionare și în percepția de risc a investitorilor. În intervenția sa, Trump a descris relația dintre SUA și China drept „una dintre cele mai importante din istorie” și „foarte specială”, adăugând că „americanii și chinezii au multe lucruri în comun”, conform aceleiași relatări. Ce urmează În acest stadiu, informația disponibilă se limitează la invitația formulată public și la data propusă (24 septembrie). Agerpres nu menționează un răspuns al lui Xi Jinping sau dacă vizita a fost confirmată oficial. [...]
SUA și China au convenit să mențină Strâmtoarea Ormuz deschisă , un semnal cu miză directă pentru stabilitatea fluxurilor globale de energie și, implicit, pentru prețurile petrolului, potrivit Agerpres , care citează un comunicat al Casei Albe după întâlnirea de la Beijing dintre Donald Trump și Xi Jinping. În comunicatul citat, Casa Albă arată că cei doi lideri au fost de acord că Strâmtoarea Ormuz „trebuie să rămână deschisă pentru a asigura libera circulație a produselor energetice”. Pentru piețele energetice, mesajul vizează reducerea riscului de întreruperi pe una dintre cele mai sensibile rute maritime pentru transportul de petrol. Petrol american, în ecuația discuțiilor Potrivit Casei Albe, Xi Jinping și-a exprimat interesul de a cumpăra mai mult petrol american, cu obiectivul de a reduce dependența Chinei de importurile care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. Beijingul nu a menționat acest interes în propria relatare a discuțiilor, notează Agerpres. Tot Casa Albă afirmă că Xi s-a opus „militarizării” Strâmtorii Ormuz și impunerii unei taxe de trecere. China a cerut în mod constant libera circulație prin strâmtoare, pe unde tranzitează o mare parte din importurile sale de petrol. Context politic: Taiwan, prezent în mesajele Chinei, absent din rezumatul SUA Administrația americană a descris întâlnirea Trump–Xi drept „bună” și a indicat că discuțiile au vizat „modalitățile de consolidare a cooperării economice” dintre cele două țări, fără să menționeze Taiwanul în rezumatul său. În schimb, potrivit Ministerului chinez de Externe, Xi l-a avertizat pe Trump asupra riscului unui „conflict” între China și SUA dacă problema Taiwanului este gestionată greșit de Washington, principalul susținător al insulei revendicate de Beijing. [...]
Posibilele livrări secrete de armament din China către Iran riscă să complice agenda diplomatică a Washingtonului la Beijing , pe fondul unor informații de intelligence invocate de oficiali americani, potrivit Adevărul . Miza pentru SUA este dublă: oprirea unor eventuale transferuri de armament finit către Iran și evitarea escaladării tensiunilor în timpul vizitei președintelui Donald Trump în China. Washingtonul susține că reprezentanți ai unor companii chineze și oficiali iranieni ar fi discutat transferuri de armament, inclusiv prin rute care ar implica state terțe pentru a ascunde originea livrărilor. În același timp, nu este clar dacă livrările au avut loc, în ce volum și nici dacă autoritățile de la Beijing ar fi aprobat astfel de înțelegeri. Ce știe și ce nu poate confirma SUA, potrivit oficialilor citați Evaluările din interiorul administrației americane ar diferi, potrivit sursei: unii oficiali cred că echipamentele ar fi putut fi deja direcționate către țări terțe, în timp ce alții nu confirmă acest lucru. Până acum, nu ar exista indicii că arme chineze ar fi fost folosite pe câmpul de luptă împotriva forțelor americane sau israeliene de la începutul conflictului cu Iranul, în februarie. Tot în acest context, este menționat că The New York Times relata luna trecută despre date de intelligence potrivit cărora China ar fi transferat către Iran sisteme portabile de apărare aeriană (MANPADS) – armament capabil să doboare aeronave care zboară la joasă altitudine – și că ar fi fost analizate și alte posibile livrări similare. Presiune politică în timpul vizitei lui Trump în China Dezvăluirile ar amplifica presiunea asupra lui Donald Trump să ridice subiectul în discuțiile cu liderii chinezi, însă rămâne neclar dacă va aborda direct tema, în condițiile în care ar urmări o „recalibrare” a relației cu Xi Jinping. Marți, Trump a spus că intenționează să aibă o „discuție lungă” cu Xi despre conflictul din Orientul Mijlociu și a apreciat că liderul chinez a avut o atitudine „relativ bună” față de Iran. După primele informații privind posibile transferuri de MANPADS, Trump a afirmat, într-un interviu acordat Fox Business Network, că i-a cerut lui Xi să nu permită livrări de armament către Iran: „I-am scris o scrisoare în care i-am cerut să nu facă acest lucru, iar el mi-a răspuns că, în esență, nu face asta.” De ce contează: diferența dintre „dublă utilizare” și armament finit Potrivit oficialilor americani citați, China ar fi oferit Iranului informații de intelligence și acces la imagini de la un satelit de spionaj pentru monitorizarea pozițiilor forțelor americane din regiune. Separat, Beijingul ar fi furnizat componente cu dublă utilizare (de exemplu semiconductori, senzori, convertoare de tensiune), care pot fi folosite atât civil, cât și militar, ceea ce le face mai greu de urmărit decât livrările directe de armament. Diferența majoră, în evaluarea oficialilor, este că livrările de armament finit ar reprezenta o categorie distinctă, iar folosirea unor rute prin state terțe ar sugera intenția de a ține transferurile în afara vizibilității publice. Sursa mai notează că cel puțin una dintre țările terțe implicate s-ar afla în Africa, fără ca oficialii să poată confirma dacă vreun transport a ajuns efectiv pe teritoriul acestor state. Context economic: petrolul iranian și dependența de rutele energetice China rămâne un cumpărător important de petrol iranian sancționat, achiziționat la prețuri sub nivelul pieței, reprezentând aproximativ 80% din exporturile de petrol ale Iranului, potrivit sursei. Beijingul ar avea, totodată, interese strategice în susținerea Teheranului, inclusiv legate de dependența de fluxurile energetice din regiune și de transporturile prin Strâmtoarea Ormuz . Conflictul ar fi perturbat grav transporturile prin strâmtoare, iar încetarea focului convenită în urmă cu câteva săptămâni nu ar fi restabilit pe deplin fluxul comercial, ceea ce ar crea dificultăți pentru China, pe fondul presiunilor tot mai mari asupra piețelor sale de export. Misiunea Iranului la ONU nu a oferit un punct de vedere imediat, iar Teheranul a oferit puține detalii despre cooperarea cu China; ministrul iranian de externe a declarat în martie că Iranul a beneficiat de „cooperare militară” din partea Chinei și Rusiei, fără explicații suplimentare. [...]
