Știri
Știri din categoria Externe

Atacurile cu drone asupra navelor comerciale din apropierea Deltei Dunării au determinat România să ridice nivelul de reacție militară în zonă, după ce radarele Ministerului Apărării au detectat ținte aeriene, iar Forțele Aeriene au mobilizat avioane de vânătoare de două ori, potrivit Digi24.
Premierul Luca Niculescu a condamnat duminică cele mai recente incidente, pe care le-a descris drept „inacceptabile” și o „încălcare a dreptului internațional”, afirmând că ele „reflectă deteriorarea situației de securitate” generată de războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Șeful Guvernului a transmis, într-un mesaj publicat pe X, că România va continua, împreună cu aliații, să ia „toate măsurile necesare” pentru consolidarea securității în Marea Neagră.
Conform informațiilor prezentate, sâmbătă seara, 14 noiembrie, trei nave comerciale au fost lovite de drone în apropierea Deltei Dunării, în largul localității Sulina. În același interval, radarele MApN au detectat ținte aeriene în zonă, ceea ce a dus la mobilizarea avioanelor de vânătoare în două rânduri.
Premierul a precizat că a rămas „în contact permanent cu autoritățile competente”, iar „siguranța marinarilor” a fost tratată ca prioritate.
Materialul menționează că reacția premierului vine după o serie de atacuri raportate în aceeași seară:
MApN a precizat că, în cazurile menționate, incendiile au fost stinse de echipaje și nu au fost înregistrate victime, potrivit informațiilor citate.
Dincolo de incidentul punctual, atacurile în proximitatea gurilor Dunării cresc presiunea operațională pe supravegherea aeriană și maritimă a României și amplifică riscurile pentru traficul comercial din Marea Neagră, într-o zonă sensibilă pentru securitatea regională și pentru rutele de transport. Premierul a indicat că subiectul rămâne o prioritate a Guvernului, în cooperare cu partenerii regionali și cu NATO.
Recomandate

Atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice și industriale din Rusia cresc costurile de apărare ale Moscovei , iar în acest context, la nivelul conducerii de securitate ruse ar fi fost discutate inclusiv opțiuni de escaladare, potrivit Digi24 . În noaptea de sâmbătă spre duminică, Ucraina ar fi lovit o rafinărie de petrol, combinatul petrochimic Nijnekamskneftekim (Tatarstan) și fabrica Monolit (Briansk), unitate care produce elicoptere și piese de schimb. Țintele au fost prezentate ca obiective industriale, iar informațiile despre atacuri sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres, care citează Reuters. Separat, publicația rusă Blokot este citată cu detalii despre discuții interne la Moscova privind presiunea financiară generată de apărarea antiaeriană în fața dronelor. Impact operațional: presiune pe exporturi și pe lanțuri industriale Materialul indică faptul că atacurile ucrainene au vizat inclusiv infrastructura asociată exporturilor rusești de petrol. Este menționat portul Ust-Luga, din apropierea Sankt Petersburgului, descris ca unul dintre principalele puncte de export și o rută folosită pentru livrări către Asia, în contextul încercărilor Rusiei de a ocoli sancțiunile internaționale. În paralel, lovirea unor active precum un combinat petrochimic (producător de cauciuc și materiale plastice) și o fabrică de elicoptere sugerează o extindere a presiunii asupra capacităților industriale, nu doar asupra segmentului de rafinare și logistică energetică. Costuri de apărare: 24 de miliarde de ruble în regiunea Leningrad Potrivit informațiilor atribuite publicației Blokot, oficiali ruși din domeniul securității ar fi avertizat, într-o reuniune cu ușile închise (12 noiembrie), că Moscova nu ar mai avea fonduri suficiente pentru a se apăra împotriva dronelor ucrainene. În același context, este menționat că regiunea Leningrad ar fi cheltuit 24 de miliarde de ruble, echivalentul a aproximativ 300 de milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei), pentru sisteme de apărare antiaeriană. În articol este redată și o declarație atribuită unui oficial rus, în care se susține că nu ar mai fi eficientă apărarea împotriva „roiului” de drone, ci ar fi necesară lovirea „lanțului decizional”. „Nu are rost să luptăm împotriva roiului nesfârșit de drone, este necesar să distrugem chiar lanțul decizional” Discuții despre escaladare și ținte la nivel de conducere Digi24 relatează că, potrivit New York Post (care ar cita publicații pro-Kremlin), Vladimir Putin ar fi aprobat ridicarea unei „interdicții neoficiale” privind asasinarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a unor generali ucraineni de rang înalt. În același fir narativ, se afirmă că ar fi fost discutată inclusiv folosirea unor arme hipersonice grele pentru a lovi buncăre sau coloane auto în care s-ar afla lideri ucraineni și comandanți militari. Informațiile sunt prezentate în termeni condiționali („ar fi”, „potrivit”), iar articolul nu indică dovezi independente care să confirme aceste decizii sau planuri. Context: întâlniri și canale de negociere În material se mai menționează că reuniunea Consiliului de Securitate al Rusiei ar fi avut loc la scurt timp după o discuție de două ore între Vladimir Putin și emisari speciali ai președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, și după întoarcerea unor membri ai echipei ruse de negociere de la discuții de pace din Abu Dhabi. Pentru mediul economic, miza imediată rămâne aceeași: atacurile asupra rafinăriilor, petrochimiei și rutelor de export pot amplifica riscurile operaționale și costurile de protecție ale infrastructurii energetice ruse, cu efecte potențiale asupra fluxurilor de combustibili și asupra cheltuielilor publice de apărare. [...]

Memoriile lui Joe Biden sugerează tensiuni în gestionarea sprijinului SUA pentru Ucraina , prin descrieri critice la adresa lui Volodimir Zelenski și prin relatarea unui refuz de a permite echipei lui Donald Trump să deschidă negocieri cu Vladimir Putin în perioada de tranziție, potrivit Digi24 . Cartea de memorii „ Promise Me, America ”, care urmează să apară marți, 17 noiembrie, revine asupra relațiilor lui Biden cu liderii Ucrainei și Rusiei în contextul războiului început în februarie 2022. În pasaje reproduse în avans de Wall Street Journal și preluate de Ukrainska Pravda , fostul președinte american îl descrie pe Zelenski drept „capricios și încăpățânat” și afirmă că acesta „nu era atât de recunoscător” pe cât se aștepta pentru sprijinul oferit de Statele Unite. Totuși, Biden notează și că experiența lui Zelenski ca actor „s-a dovedit a fi o pregătire foarte bună” pentru conducerea unei țări aflate în război, indicând o evaluare amestecată a partenerului de la Kiev. Ce spune Biden despre Putin În ceea ce îl privește pe Vladimir Putin, Biden descrie „tonul țâfnos” al liderului rus și o atitudine afișată în întâlniri pe care o compară cu cea a „unui adolescent” care se preface indiferent, stând „tolănit” în timpul discuțiilor oficiale. Episodul tranziției către administrația Trump Un element cu potențial impact asupra modului în care a fost gestionată politica externă americană la schimbarea administrației este relatarea lui Biden despre perioada de tranziție de după alegerile din noiembrie 2024. Potrivit fostului președinte, membri ai echipei lui Donald Trump i-ar fi cerut să semneze o scrisoare care le-ar fi permis să negocieze direct cu Putin înainte de preluarea mandatului, la 20 ianuarie 2025. Biden afirmă că a refuzat, motivând că nu era dispus să ofere „mână liberă” pentru ceea ce se aștepta să fie „un fel de capitulare, în detrimentul Ucrainei”, sugerând că se temea de un acord dezavantajos pentru Kiev. Context Volumul „Promise Me, America” acoperă cei patru ani ai lui Joe Biden la Casa Albă (2021–2025) și include atât decizii de politică internă și externă, cât și campania prezidențială din 2024, din care s-a retras în favoarea vicepreședintei Kamala Harris. Cartea va fi publicată de editura Little, Brown and Company la 17 noiembrie. [...]

Ucraina vizează o poziție europeană comună în negocierile cu Rusia , printr-o reuniune aflată în pregătire, care ar urma să stabilească mandatul politic al Europei pentru discuțiile de încheiere a războiului, potrivit Economica . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că se pregătește o reuniune a „ Coaliției de Voință ”, cu obiectivul de a defini „poziția europeană” în negocierile pentru a pune capăt războiului cu Rusia, relatează Agerpres. În alocuțiunea sa zilnică de seară, Zelenski a descris întâlnirea drept una „importantă”, care „ar putea să devină istorică”. „Pregătim o reuniune a Coaliţiei de Voinţă. Este o întâlnire importantă ce ar putea să devină istorică.” Liderul ucrainean a adăugat că miza ar fi conturarea unei „poziții europene puternice”, pe care a caracterizat-o drept „100% în favoarea victoriei”. „Putem defini o poziţie europeană puternică, 100% în favoarea victoriei.” Deocamdată, informațiile disponibile nu includ data, locul sau lista participanților la reuniune, iar detaliile despre formatul negocierilor vizate nu sunt precizate în materialul citat. [...]

Forțele UE au urcat la bordul unei nave-cisternă rusești suspectate că face parte din „ flota din umbră ”, după ce au constatat că naviga sub pavilion fals , într-o intervenție care indică o înăsprire a aplicării sancțiunilor și a controlului maritim în Mediterana, potrivit Mediafax . Efectivele Operațiunii Irini au urcat vineri la bordul navei MV Midag, iar șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a anunțat duminică acțiunea, precizând că verificările au arătat folosirea unui pavilion fals. Informația este atribuită de Mediafax postului Euronews. Într-o postare pe rețelele de socializare, Kallas a transmis că UE va continua să „perturbe” activitatea „flotei din umbră” a Rusiei, „atât pe mare, cât și prin mijloace diplomatice”. Sancțiuni noi în pregătire, cu ținte legate de „flota din umbră” Kaja Kallas a mai anunțat că miniștrii de externe ai UE urmează să aprobe luni noi sancțiuni împotriva Rusiei. Potrivit declarațiilor citate, măsurile ar urma să vizeze: „bănci”, „cumpărători”, „companii care sprijină «flota din umbră»”. În contextul sancțiunilor occidentale, Rusia folosește această „flotă din umbră” pentru transportul petrolului, iar navele își pot ascunde originea reală prin intermediul unor firme și pavilioane din alte țări. Ce rol are Operațiunea Irini și de ce contează Mediterana Operațiunea Irini a fost lansată în martie 2020 pentru a asigura respectarea embargoului ONU asupra armelor impus Libiei. Mandatul inițial a inclus și combaterea traficului ilegal de arme, colectarea de informații despre contrabanda cu petrol și contribuția la combaterea traficului de persoane, precum și sprijin pentru instruirea instituțiilor libiene relevante. În octombrie, mandatul misiunii a fost prelungit până la 31 martie 2029. Una dintre responsabilitățile noi este contribuția la „limitarea” activității „flotei din umbră” a Rusiei, Mediterana fiind descrisă drept o „zonă-cheie de tranzit și transfer” pentru navele folosite de Moscova pentru a evita sancțiunile. În acest an, Operațiunea Irini a mai făcut verificări similare, inclusiv în august, la bordul navei MV Sun, iar tot atunci a avut loc o inspecție și pe nava MV Toa Payoh. [...]

O eventuală oprire a ajutorului Franței pentru Ucraina ar izola Parisul în Europa , avertizează anturajul președintelui Emmanuel Macron , pe fondul poziției anunțate de Marine Le Pen , potrivit Economica . Mesajul indică un risc de repoziționare strategică a Franței în UE și NATO, cu potențiale consecințe asupra securității europene. Anturajul lui Macron a declarat, într-o intervenție de marți, în timpul unei deplasări a președintelui francez în Cambodgia, că dacă Le Pen „a dorit să se pună capăt sprijinului pentru Ucraina”, iar acest lucru s-ar întâmpla după o eventuală alegere a ei, „ea ne va izola în Europa”. Declarația este citată de Agerpres. Argumentul invocat este unul de securitate: „pacea în Ucraina este o condiție pentru securitatea noastră”, a adăugat aceeași sursă, conform Agerpres. În această logică, reducerea sprijinului pentru Kiev ar slăbi poziția colectivă a Europei și ar afecta direct arhitectura de securitate regională. În weekend, Macron a transmis pe platforma X că „cei care vor să raționalizeze mijloacele pentru Ucraina vor să o oblige la o pace injustă”, cu riscul unei „vulnerabilizări durabile” a întregii Europe. Deși nu a numit-o explicit pe candidata partidului RN, Economica notează că aluzia este considerată evidentă în contextul poziției acesteia. Marine Le Pen a anunțat că, dacă va fi aleasă președinte al Franței, va pune capăt ajutorului financiar al Parisului pentru Ucraina după cel mult șase luni, potrivit informațiilor citate în articol. [...]

Rusia condiționează reluarea negocierilor despre Ucraina fără un armistițiu prealabil , poziție care complică perspectiva unei dezescaladări rapide și menține incertitudinea geopolitică cu efecte directe asupra riscului regional, potrivit Economica . Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a respins ideea ca un armistițiu să fie o condiție înaintea oricărei discuții despre securitatea europeană, criticând explicit abordarea atribuită președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . „A susţine, aşa cum face Ursula von der Leyen, că mai întâi trebuie să fie un armistiţiu înainte de a începe orice dezbatere despre securitatea europeană (…) este un raţionament care nu duce nicăieri” Lavrov a adăugat că Moscova se așteaptă „ca toată lumea să înțeleagă” această poziție, conform Agerpres (citată de Economica). În același timp, șeful diplomației ruse a susținut că statele europene încearcă să intre în procesul de negociere „pentru a urca în ultimul tren”, dar că declarațiile lor ar arăta că „nu înțeleg pe deplin” ce rol ar putea avea. Mesajul către Europa: „pacea sau războiul” În același registru, Kremlinul a transmis anterior că Europa ar trebui să decidă dacă sprijină „pacea sau războiul” înainte de a se alătura negocierilor privind Ucraina. În acest context, președintele rus Vladimir Putin a spus că și-ar dori ca americanii să discute cu Europa pentru ca europenii „să decidă ce vor: pacea sau războiul”. Putin a făcut declarația în această săptămână, cu ocazia întâlnirii la Kremlin cu doi emisari ai Casei Albe pentru Ucraina, Jared Kushner și Steve Witkoff, mai notează materialul. [...]