Știri
Știri din categoria Externe
Poziția 11 a pașaportului românesc în Henley Passport Index înseamnă acces mai ieftin și mai rapid la călătorii, prin eliminarea sau simplificarea vizelor pentru 178 de destinații, potrivit Economedia. În ediția din iulie 2026 a clasamentului, România împarte locul 11 cu Bulgaria.
Românii pot călători fără viză sau cu viză obținută la sosire în 178 de destinații din totalul de 227 analizate. Clasamentul compară 199 de pașapoarte la nivel global, în funcție de libertatea de călătorie oferită titularilor.
România este plasată în apropierea unor state precum Islanda și Statele Unite, care ocupă poziția a zecea, și imediat înaintea Principatului Monaco. În același timp, rezultatul poziționează România înaintea unor state cu economii mai mari și înaintea altor țări din regiune, potrivit datelor din index.
La vârful ierarhiei se află Singapore, cu acces fără viză în 192 de destinații. Pe locul al doilea sunt Japonia, Coreea de Sud și Emiratele Arabe Unite (188 de destinații), iar poziția a treia este ocupată de Suedia. Locul al patrulea este împărțit de mai multe state europene, între care Germania, Franța, Italia, Spania, Olanda, Belgia și Danemarca, urmate de Austria, Portugalia, Elveția și Grecia, ceea ce indică o dominanță europeană în privința mobilității.
La polul opus, Afganistanul rămâne țara cu cel mai slab pașaport, cu acces fără viză în 22 de destinații. Siria și Irak sunt, de asemenea, la finalul clasamentului, iar Pakistanul și Yemenul se află în partea inferioară a ierarhiei.
Henley Passport Index este actualizat periodic și folosește informații furnizate de Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA). Ediția din iulie 2026 analizează accesul oferit de 199 de pașapoarte către 227 de destinații, fiind utilizată ca indicator al libertății de circulație la nivel global.
Recomandate
Explozia de pe nava GPL „Gas Lisbon” ridică riscuri operaționale pentru navigația comercială în zona economică exclusivă a României , după ce autoritățile au emis avertismente către nave să evite perimetrul incidentului, potrivit Euronews . Incidentul a avut loc în noaptea de luni spre marți, în Marea Neagră, între Sulina și Sfântu Gheorghe, în afara apelor teritoriale românești, dar în zona economică exclusivă. Nava „Gas Lisbon”, o cisternă care transporta gaz petrolier lichefiat (GPL), se îndrepta spre Ucraina când, după explozie, a izbucnit un incendiu la bord. Autoritățile române au fost alertate la ora 00:05, prin MRCC Constanța (centrul de coordonare a salvării pe mare), iar intervenția a fost coordonată de Autoritatea Navală Română. Evacuare în condiții dificile și trei răniți Echipajul s-a refugiat în zona prova, fără posibilitatea de a folosi mijloacele proprii de evacuare, iar salvarea a fost descrisă de Euronews drept una „la limită” din cauza flăcărilor. Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) a lansat plute de salvare și a evacuat în siguranță toți cei 17 membri ai echipajului. Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) a confirmat că trei persoane au fost rănite: două persoane cu arsuri pe aproximativ 15% din suprafața corporală; o persoană cu mai multe plăgi. Răniții au fost preluați și transportați la țărm, urmând să ajungă la Unitatea de Primiri Urgențe din Tulcea pentru investigații. Restricții temporare în zonă și măsuri pentru siguranța navigației Pentru a reduce riscul unor noi incidente, a fost emis un aviz către navigatori. Autoritatea Navală Română a transmis că navele din zonă trebuie să păstreze o distanță minimă de 3 mile marine (aprox. 5,5 km) față de locul incendiului, pe fondul riscului de noi explozii. Un remorcher a fost trimis în zonă pentru a preveni deriva navei și pentru a limita un pericol suplimentar pentru traficul maritim. Cauza: dronă sau mină marină, în curs de clarificare Cauza exploziei nu este confirmată oficial. Euronews relatează că prima presupunere a fost că nava ar fi fost lovită de o dronă, informație atribuită RRA. În același timp, Nicușor Dan a indicat, într-un comunicat, că nava ar fi putut fi lovită „fie de o dronă, fie de o mină marină” și a plasat incidentul în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Ministerul rus al Apărării a publicat imagini cu momentul în care armata rusă lovește o navă în Marea Neagră, iar în ultimele zile Rusia atacă aproape zilnic porturile din regiunea Odesa și nave aflate în larg, mai notează Euronews. Forțele Navale au confirmat incidentul și urmează să facă cercetări, iar DSU gestionează situația. [...]
Atacul rusesc asupra navei „Golden Leo ”, care transporta porumb, ridică din nou riscul de întreruperi pe ruta cerealelor din Marea Neagră , într-un moment în care Ucraina și Rusia își intensifică loviturile asupra porturilor și navelor comerciale, potrivit news.ro . Un atac rusesc cu rachete asupra navei, în apropierea portului Odesa, a ucis 10 persoane, conform oficialilor ucraineni. Incidentul este descris drept cel mai sângeros dintr-o escaladare a violențelor care durează de câteva săptămâni în Marea Neagră, relatează Reuters. Nava „Golden Leo”, sub pavilionul Guineei-Bissau și cu echipaj din India și Siria, a fost lovită duminică de trei rachete de croazieră, ceea ce a declanșat un incendiu, potrivit marinei ucrainene, care a comunicat pe Telegram. Un martor Reuters din Odesa a observat fum ridicându-se de la o navă aflată în larg, iar agenția a confirmat că era vorba de „Golden Leo”. Impact operațional: pierderi de vieți și operațiune de salvare peste noapte Autoritatea portuară ucraineană a anunțat că operațiunea de căutare și salvare a durat toată noaptea. Nouă membri ai echipajului și unul dintre piloții maritimi au fost uciși, iar opt dintre cei 17 membri ai echipajului au fost salvați. Potrivit datelor LSEG citate în material, nava este deținută de Ocean Grace Shipping Ltd (Mumbai). Administratorul Friends Shipping Co SA nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii. Nu a existat niciun comentariu public imediat din partea Moscovei cu privire la incident. Odesa, din nou sub atac: lovituri asupra infrastructurii portuare Separat, un nou atac rus asupra orașului-port Odesa a provocat luni moartea a trei persoane și rănirea altor trei, potrivit lui Serhii Lîsak, șeful administrației militare a orașului, care a spus că au fost vizate infrastructuri, fără alte detalii. Ministerul Apărării al Rusiei a declarat că forțele sale au lovit în timpul nopții rezervoare de combustibil din portul Odesa , potrivit Interfax. De ce contează: presiune pe exporturile de cereale și pe o rută „crucială” Marea Neagră rămâne un punct sensibil al războiului, iar reluarea violențelor pe o rută importantă de transport maritim al cerealelor alimentează îngrijorări privind aprovizionarea, în condițiile în care ambele țări sunt exportatori majori. În regiunea Odesa, atacurile rusești au ucis 28 de persoane în luna iulie, a declarat guvernatorul, conform materialului. În același timp, comercianți și analiști citați de Reuters afirmă că Ucraina și-a pierdut aproximativ o treime din capacitatea de export de cereale prin porturile de la Marea Neagră din cauza atacurilor cu rachete și drone. Pe partea rusă, surse citate de Reuters spun că atacurile ucrainene au forțat Rusia să limiteze transportul maritim în Marea Azov, rută pe care se desfășoară aproximativ un sfert din exporturile sale de cereale. [...]
Întâlnirea Putin–Choe Son Hui indică o nouă etapă de coordonare Rusia–Coreea de Nord, cu potențial impact direct asupra războiului din Ucraina , pe fondul semnalelor că Phenianul își consolidează sprijinul militar și caută în schimb ajutor economic și transferuri de tehnologie, potrivit NPR . Vladimir Putin s-a întâlnit la Kremlin, duminică, cu ministrul de externe nord-coreean Choe Son Hui și i-a mulțumit Phenianului pentru sprijinul acordat în războiul împotriva Ucrainei, conform relatărilor din presa de stat rusă. Vizita are loc „fără un prilej evident” – cum ar fi un eveniment diplomatic multilateral sau o aniversare de stat – ceea ce a alimentat speculații că ar putea pregăti o nouă vizită în Rusia a liderului Kim Jong Un . Agenția rusă Tass a relatat că Putin a lăudat relațiile bilaterale și și-a reiterat „recunoștința față de conducerea și poporul nord-coreean” pentru sprijinul acordat operațiunilor militare din Ucraina. La rândul ei, Choe i-ar fi transmis că Kim rămâne angajat în „dezvoltarea cuprinzătoare” a relațiilor cu Rusia. De ce contează: sprijin militar contra beneficii economice și tehnologice În ultimii ani, Kim Jong Un a făcut din Rusia o prioritate de politică externă, trimițând „mii de soldați” și „cantități uriașe de arme” pentru a susține efortul de război al Moscovei, notează materialul. În schimb, ar putea primi ajutor economic și transferuri de tehnologie, pe care unii experți le consideră relevante pentru avansul capabilităților militare nord-coreene. Întâlnirea de la Moscova se înscrie într-o succesiune de contacte la nivel înalt între cele două state. Kim a mers în Extremul Orient rus pentru summituri cu Putin în 2019 și 2023, iar în iunie 2024, la Pyongyang, cei doi lideri au semnat un acord de parteneriat strategic care prevede ajutor reciproc dacă una dintre părți se confruntă cu agresiune. Atunci, Putin l-a invitat pe Kim să viziteze din nou Rusia. Context regional: apropiere și de China, blocaj cu SUA și Coreea de Sud În paralel, Kim încearcă să întărească relațiile și cu China, inclusiv printr-un summit în iunie, la Pyongyang, cu președintele Xi Jinping, în logica unei „noi Război Rece” și a unui front comun împotriva Washingtonului, potrivit articolului. Vizita lui Choe la Moscova a venit la scurt timp după schimburi de vizite la nivel înalt între Coreea de Nord și China: premierul nord-coreean Pak Thae Song, descris ca principal oficial economic al lui Kim, s-a întâlnit cu Xi la Beijing, iar Wang Huning, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Partidului Comunist Chinez, l-a vizitat pe Kim la Pyongyang în această lună. Pe canalul opus, Kim a suspendat dialogul substanțial cu Statele Unite și Coreea de Sud după eșecul diplomației nucleare cu președintele american Donald Trump în 2019. NPR notează că liderul nord-coreean a folosit războiul din Ucraina ca „diversiune” pentru a accelera programele nucleare și de rachete, cerând ca Washingtonul să renunțe la solicitarea de denuclearizare ca precondiție pentru negocieri. Ce urmează Autoritățile sud-coreene spun că monitorizează îndeaproape întâlnirile, dar au evitat să evalueze dacă Moscova și Pyongyang discută un nou summit între lideri. În lipsa unei explicații oficiale din partea Phenianului privind scopul vizitei, miza rămâne dacă această rundă diplomatică se va traduce în noi angajamente concrete – în special pe axa sprijin militar versus compensații economice și tehnologice. [...]
Incendiul de pe nava LPG „Gas Lisbon”, cu peste 3.790 de tone de propan la bord, a declanșat o intervenție complexă și alerte de navigație în Zona Economică Exclusivă a României , după ce vasul a fost „lovit” în larg, în drum spre Ucraina, potrivit G4Media . Toți cei 17 membri ai echipajului au fost salvați, iar trei răniți au ajuns la spital. Incidentul a avut loc în noaptea de 21 iulie, iar alerta a fost primită la ora 00:05 de MRCC Constanța (centrul de coordonare a salvării pe mare) din cadrul Autorității Navale Române. Conform președintelui Nicușor Dan, nava a fost lovită „în afara apelor teritoriale ale României”, la aproximativ 20 de mile marine de țărm (aprox. 37 km), și a catalogat evenimentul drept un „grav incident”, afirmând că instituțiile statului sunt în alertă. Intervenția: evacuare completă, dar incendiul continuă Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) arată că nava, sub pavilion liberian, se afla în tranzit prin Zona Economică Exclusivă a României, la circa 20 de mile marine sud-est de localitatea Sfântu Gheorghe. În urma incidentului, care a produs „avarii majore” și un incendiu la nivelul suprastructurii, echipajul s-a refugiat în prova, fără posibilitatea de a folosi mijloacele proprii de evacuare. Operațiunea de căutare și salvare a fost coordonată de autoritățile române, cu implicarea: navelor SAR Apollo și SAR Artemis ( ARSVOM – Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare ); unei nave de intervenție a Gărzii de Coastă; unei nave comerciale din apropiere, folosită ca releu radio, din cauza dificultăților de comunicare directă. Intervenția aeriană cu un elicopter al Inspectoratului General de Aviație al MAI nu a putut fi realizată din cauza condițiilor meteo nefavorabile. La momentul comunicării DSU, incendiul se manifesta în continuare la nivelul suprastructurii, iar nava era ancorată. Răniți și transport la spital DSU precizează că trei persoane au necesitat îngrijiri medicale de urgență: două victime cu arsuri pe aproximativ 10–15% din suprafața corpului; o a treia victimă cu plăgi multiple și hemoragie. Răniții au fost transportați pentru investigații și îngrijiri la Unitatea de Primiri Urgențe Tulcea, după preluarea lor de echipaje medicale (inclusiv o ambulanță de terapie intensivă SMURD). Măsuri de siguranță și sprijin militar Autoritățile au emis avertizări de navigație: navele din zonă au fost informate să păstreze o distanță minimă de trei mile marine (aprox. 5,6 km) față de locul incendiului. Ministerul Apărării Naționale a anunțat că este pregătit să sprijine instituțiile implicate, având în pregătire un elicopter IAR-330 Puma Naval și două nave militare ale Forțelor Navale Române, cu posibilitatea suplimentării forțelor „la nevoie”. Direcția Hidrografică Maritimă a transmis, de asemenea, o avertizare de navigație pentru evitarea zonei. Context: rută Egipt–Ucraina și cauze încă neclare Nava plecase din portul Alexandria (Egipt) și se îndrepta către portul ucrainean Reni, având la bord o încărcătură de peste 3.790 de tone de propan, conform DSU. Președintele Nicușor Dan a afirmat că incidentul este „cel mai probabil” legat de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, însă circumstanțele, cauzele și responsabilitățile urmează să fie clarificate de instituțiile statului. [...]
Japonia a mobilizat nave și aeronave pentru monitorizare după ce a acuzat China că a desfășurat un exercițiu cu foc real în zona economică exclusivă (ZEE) japoneză, în cadrul unui antrenament comun cu Rusia, potrivit G4Media . Incidentul ridică riscuri operaționale pentru traficul maritim din zonă și amplifică presiunea asupra dispozitivului de supraveghere al Japoniei. Ministerul Apărării de la Tokyo a transmis că o navă de război chineză a efectuat exercițiul în ZEE a Japoniei. După eveniment, Japonia a contactat Beijingul pe canale diplomatice, avertizând că exercițiul „ar fi putut pune în pericol navigația navelor din vecinătate”, conform declarațiilor făcute de Minoru Kihara, purtătorul de cuvânt principal al guvernului japonez. Distrugătorul chinezesc cu rachete ghidate din clasa Luyang III a fost observat la 180 de kilometri sud-vest de insula Okinotori, cel mai sudic teritoriu al Japoniei. În jurul orei 2:00 dimineața, în aceeași zi, autoritățile japoneze au identificat o flotă de patru nave – trei chinezești și o fregată rusească – la 330 de kilometri sud-vest de insulă, îndreptându-se spre nord-est. Potrivit postului public japonez NHK, fregata rusească se afla în apropiere când a început exercițiul cu foc real. Ca răspuns, Tokyo a trimis propriile nave de război și aeronave pentru a urmări situația. Oficialii japonezi au indicat că vor continua monitorizarea „cu îngrijorare” a activităților navelor chineze și rusești în apele din jurul Japoniei. În context, la începutul lunii, nave ale gărzilor de coastă japoneză și chineză s-au ciocnit în apropierea unor insule disputate, fiecare parte susținând că a respins navele celeilalte care ar fi intrat în apele sale teritoriale. Tensiunile au crescut și după ce premierul japonez Sanae Takaichi a sugerat, în noiembrie anul trecut, că Japonia ar putea interveni militar dacă China ar ataca Taiwanul; Beijingul a condamnat declarațiile și, ulterior, și-a îndemnat cetățenii să evite călătoriile în Japonia, înăsprind totodată restricțiile comerciale asupra unor companii japoneze. [...]
Guvernul britanic pregătește o schimbare fiscală cu efect direct în facturi , prin eliminarea TVA-ului la electricitate pentru gospodării de la 1 octombrie, în timp ce noul premier Andy Burnham ia în calcul și o taxă pe averile foarte mari, potrivit Antena 3 . Măsura vizează reducerea cotei de TVA aplicate electricității pentru gospodării de la 5% la 0%, începând cu 1 octombrie, și este prezentată drept prima decizie politică majoră a lui Burnham în calitate de prim-ministru. El a susținut că decizia ar urma să le ofere oamenilor „un răgaz” și să lase „mai mulți bani în buzunarele oamenilor”. TVA zero la electricitate: impact imediat, cost bugetar implicit Eliminarea TVA-ului din facturile de electricitate înseamnă o scădere automată a componentei fiscale din prețul plătit de consumatorii casnici. În același timp, decizia implică și o reducere a veniturilor bugetare din această sursă, deși articolul nu oferă o estimare a impactului asupra bugetului. Taxă pe averile uriașe: variantă discutată, nu decizie În paralel, un grup de economiști a cerut introducerea unui impozit pe avere pentru cele mai bogate gospodării din Marea Britanie, care, potrivit The Guardian , ar putea aduce bugetului 10 miliarde de lire sterline pe an (aprox. 58 miliarde lei). Conform unui studiu realizat de Gabriel Zucman (Școala de Economie din Paris) și Ben Tippet (King’s College London), suma ar putea fi obținută printr-o taxă minimă de 2% aplicată gospodăriilor cu averi de peste 100 de milioane de lire sterline (aprox. 580 milioane lei). Măsura ar afecta mai puțin de 1.000 dintre cele mai bogate gospodării. Burnham a sugerat că un impozit pe avere ar putea intra în planul său pe 10 ani, însă consilierii apropiați s-ar fi concentrat pe o altă opțiune: creșterea pragului impozitului pe câștigurile de capital până la nivelul impozitului pe venit, pentru venituri suplimentare la buget. Ce urmează Premierul urmează să își prezinte planurile privind taxele și cheltuielile marți. Până atunci, singura măsură cu calendar explicit în material rămâne eliminarea TVA-ului la electricitate de la 1 octombrie, în timp ce taxa pe averi este, deocamdată, la nivel de analiză și dezbatere publică. [...]
