Știri
Știri din categoria Externe
Poziția 11 a pașaportului românesc în Henley Passport Index înseamnă acces mai ieftin și mai rapid la călătorii, prin eliminarea sau simplificarea vizelor pentru 178 de destinații, potrivit Economedia. În ediția din iulie 2026 a clasamentului, România împarte locul 11 cu Bulgaria.
Românii pot călători fără viză sau cu viză obținută la sosire în 178 de destinații din totalul de 227 analizate. Clasamentul compară 199 de pașapoarte la nivel global, în funcție de libertatea de călătorie oferită titularilor.
România este plasată în apropierea unor state precum Islanda și Statele Unite, care ocupă poziția a zecea, și imediat înaintea Principatului Monaco. În același timp, rezultatul poziționează România înaintea unor state cu economii mai mari și înaintea altor țări din regiune, potrivit datelor din index.
La vârful ierarhiei se află Singapore, cu acces fără viză în 192 de destinații. Pe locul al doilea sunt Japonia, Coreea de Sud și Emiratele Arabe Unite (188 de destinații), iar poziția a treia este ocupată de Suedia. Locul al patrulea este împărțit de mai multe state europene, între care Germania, Franța, Italia, Spania, Olanda, Belgia și Danemarca, urmate de Austria, Portugalia, Elveția și Grecia, ceea ce indică o dominanță europeană în privința mobilității.
La polul opus, Afganistanul rămâne țara cu cel mai slab pașaport, cu acces fără viză în 22 de destinații. Siria și Irak sunt, de asemenea, la finalul clasamentului, iar Pakistanul și Yemenul se află în partea inferioară a ierarhiei.
Henley Passport Index este actualizat periodic și folosește informații furnizate de Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA). Ediția din iulie 2026 analizează accesul oferit de 199 de pașapoarte către 227 de destinații, fiind utilizată ca indicator al libertății de circulație la nivel global.
Recomandate
Rusia își apără loviturile lângă România și atacă public poziția Bucureștiului în NATO potrivit Mediafax , după ce ambasadorul Vladimir Lipaev a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe. Miza imediată pentru România este de securitate și de politică externă: Moscova încearcă să normalizeze atacuri asupra infrastructurii de la Dunăre, în imediata vecinătate a teritoriului românesc, și să mute discuția de la riscurile generate de Rusia către „amenințarea” NATO. Ambasada Federației Ruse la București a reacționat într-un ton agresiv la convocare, respingând acuzațiile ridicate de partea română și reluând tezele Moscovei despre războiul din Ucraina. În comunicatul transmis după întâlnire, reprezentanța rusă încearcă inclusiv să justifice atacul asupra punctului de frontieră Orlivka, aflat chiar în dreptul României, susținând că obiectivele folosite de Ucraina pentru operațiuni sau tranzit militar sunt „ținte legitime”. Atacul de la Orlivka și efectele din proximitatea României Ambasada susține că Vladimir Lipaev a respins protestul României și a afirmat: „Orice obiective folosite de Ucraina pentru desfășurarea acțiunilor de luptă și pentru tranzitul militar, inclusiv cele mascate drept obiective civile, au fost și rămân ținte legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse”. Atacul a avut loc în noaptea de 31 august spre 1 septembrie, când Rusia a lovit din nou regiunea Odesa și infrastructura din apropierea Dunării. Punctul de frontieră Orlivka, situat în imediata apropiere a teritoriului României, a fost avariat, iar activitatea a fost suspendată temporar. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că obiectivul a fost lovit în mod deliberat. În aceeași noapte, sistemele radar românești au detectat ținte aeriene în apropierea frontierei, iar două aeronave F-18 spaniole aflate în misiune NATO au fost ridicate de la sol. Populația din nord-estul județului Tulcea a primit mesaje RO-Alert. Ministerul Apărării a precizat ulterior că nu au fost identificate pătrunderi în spațiul aerian național. Convocarea la MAE și mesajul politic al Moscovei Ambasadorul rus a fost convocat pe 3 septembrie la MAE, unde autoritățile române au ridicat problema implicării Rusiei în incidentul cu dronă de la aeroportul Leipzig/Halle , dar și a atacurilor rusești asupra unor obiective civile din Ucraina. În comunicat, Ambasada Rusiei îl acuză pe Volodimir Zelenski că s-ar fi transformat într-un „terorist internațional” și susține că liderul de la Kiev ar încerca să provoace extinderea conflictului în Europa. Totodată, reprezentanța diplomatică afirmă că sprijinul militar, tehnic, logistic și diplomatic acordat Ucrainei de statele occidentale ar echivala cu o formă de „complicitate” la presupusele crime ale Kievului. În final, mesajul se extinde către politica externă a României: Lipaev susține că amenințarea la adresa securității României „nu vine din partea Rusiei”, ci din ceea ce numește politica „aripii agresive” a conducerii NATO și a Bruxelles-ului. Contextul Leipzig/Halle: acuzații de „acțiuni hibride” Convocarea a avut loc și pe fondul cazului de la aeroportul Leipzig/Halle, unde Germania a atribuit Rusiei responsabilitatea pentru o tentativă de atac cu dronă. Autoritățile germane investighează descoperirea unei drone dotate cu explozibil și detonator în apropierea aeroportului, descris ca un nod cargo european folosit inclusiv pentru transporturi legate de NATO și Ucraina. România s-a alăturat reacției mai multor state europene. Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a transmis că România nu va tolera acțiunile hibride atribuite Rusiei și că Bucureștiul va acționa coordonat cu aliații săi. Moscova neagă implicarea în incidentul din Germania, la fel cum respinge constant acuzațiile occidentale privind operațiuni de sabotaj, atacuri cibernetice și alte acțiuni hibride pe teritoriul statelor europene. [...]
Ursula von der Leyen merge în Groenlanda pe 6–7 septembrie, iar UE pregătește semnarea unei declarații comune și inaugurarea unui proiect de conectivitate prin satelit , într-un demers care întărește poziționarea Bruxelles-ului în Arctica, pe fondul interesului strategic tot mai mare pentru regiune, potrivit Agerpres . Vizita are ca obiectiv „avansarea relațiilor dintre Groenlanda și UE” și discutarea unor teme legate de „importanța strategică în creștere a Arcticii”, conform unui comunicat al Comisiei Europene citat în material. În discuții ar urma să fie abordate „principalele provocări și oportunități” pentru Groenlanda și regiunea arctică, precum și „inițiative concrete” pentru consolidarea cooperării bilaterale. Ce se întâmplă în cele două zile: satelit, declarație comună, întâlniri politice În program sunt incluse întâlniri cu premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen , cu prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, și cu premierul Insulelor Feroe, Beinir Johannesen. Potrivit informațiilor transmise, agenda include: duminică, o vizită de pe o navă la calota de gheață a Groenlandei, împreună cu Nielsen și Frederiksen; luni, inaugurarea unui proiect modernizat de conectivitate prin satelit pentru Groenlanda, la instalațiile companiei locale de poștă și telecomunicații Tussass; semnarea unei declarații comune între UE și guvernele Groenlandei și Danemarcei privind aprofundarea relațiilor. Von der Leyen va fi însoțită de comisarul european pentru parteneriate internaționale, Jozef Síkela, și de consilierul special pentru relațiile UE–Arctica, Jyrki Katainen. De ce contează: Arctica intră în revizuirea de politică a UE, pe fond geopolitic tensionat Comisia Europeană amintește că UE „își revizuiește politica pentru Arctica” pentru a fi pregătită să răspundă evoluțiilor actuale și viitoare. În acest context, vizita are loc la un an și jumătate după ce președintele american Donald Trump și-a reiterat intenția de a anexa Groenlanda, invocând motive de securitate națională și presupuse amenințări din partea Rusiei și Chinei, într-o zonă descrisă ca strategică și bogată în resurse minerale, inclusiv pământuri rare. Groenlanda este teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, care păstrează atribuții precum politica externă, apărarea și securitatea, iar insula nu face parte din Uniunea Europeană. În același registru arctic, materialul notează că vizita survine la o săptămână după ce Islanda a respins prin referendum reluarea negocierilor de aderare la UE. [...]
Adunarea Generală a ONU a decis eliminarea treptată a proiecției Mercator , o schimbare cu potențial direct asupra manualelor școlare și a tehnologiilor de cartografiere folosite pe scară largă, potrivit News . Rezoluția recomandă trecerea la o proiecție care redă mai fidel suprafețele reale, în special dimensiunea Africii. Într-o sesiune la sediul ONU din New York, organizația a retras oficial proiecția Mercator (secolul al XVI-lea) în favoarea uneia bazate pe modelul „ Equal Earth ” (2018), considerat mai precis în reprezentarea dimensiunilor continentelor. Cum s-a votat și cine s-a poziționat împotrivă Rezoluția a fost adoptată cu 164 de voturi „pentru”. Statele Unite au votat împotrivă, reprezentantul american calificând demersul drept „superfluu”. Au existat șase abțineri: Estonia, Georgia, Lituania, Republica Moldova, Serbia și Ucraina. De ce contează: efecte așteptate în educație și tehnologie, fără obligații legale Rezoluțiile ONU nu sunt obligatorii, astfel că statele și instituțiile nu sunt constrânse să folosească exclusiv noua proiecție și nici nu li se interzice utilizarea celei vechi. Totuși, potrivit materialului, se anticipează actualizări în programele școlare și în tehnologia de uz cotidian, având în vedere că proiecția Mercator este folosită pe scară largă în educație, tehnologie și guvernanță. Proiecția Mercator a fost creată în 1569 pentru navigație, dar distorsionează suprafețele: regiunile din apropierea Ecuatorului apar mai mici decât în realitate, iar cele de la latitudini înalte par mai mari. Un exemplu menționat este comparația vizuală dintre Africa și Groenlanda, deși Africa este de 14 ori mai mare. Cine a împins rezoluția și ce urmează Togo a condus campania în favoarea rezoluției în numele Uniunii Africane, argumentând că reprezentările cartografice disproporționate au avut efecte „cognitive, educaționale, culturale, geopolitice și socio-economice”, reducând dimensiunea percepută a Africii în „imaginația colectivă globală”. Ministrul de externe al Togo, Robert Dussey, a susținut înainte de vot că discuția este una științifică, invocând existența „dovezilor științifice”. Guvernul din Togo plănuiește, împreună cu UNESCO, Uniunea Africană și companii de tehnologie precum Google Maps, un eveniment la Lomé în primul trimestru al anului viitor, pentru a discuta implementarea rezoluției. Franța, care s-a pronunțat în favoarea rezoluției, va folosi proiecția Eckert IV, apropiată de „Equal Earth”, conform articolului. [...]
Prima vizită la Kiev a emisarilor lui Trump riscă să fie amânată , pe fondul evaluărilor de securitate și al intensificării atacurilor rusești asupra capitalei ucrainene, potrivit Antena 3 , care citează Kyiv Independent . Miza este una operațională: o deplasare de nivel înalt ar necesita garanții minime de siguranță și ar influența direct calendarul contactelor Washingtonului cu Kievul și Moscova. Steve Witkoff și Jared Kushner, emisari speciali ai președintelui SUA Donald Trump, intenționau să meargă la Moscova și Kiev pe 5–6 septembrie, însă, la un moment dat, Witkoff „s-a panicat”, iar oficialii administrației americane ar fi început să caute variante alternative, conform sursei ucrainene citate. O sursă citată de Kyiv Independent susține că partea rusă le-ar fi transmis celor doi că „este periculos” și că „rușii nu vor să vină aici la Kiev”, în timp ce Witkoff ar fi „sensibil la sentimentele rusești”. Contextul de securitate: atacuri consecutive asupra Kievului Informația apare la o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski declarase public că Witkoff și Kushner confirmaseră posibilitatea unei vizite în Ucraina. În același timp, Kievul a fost ținta unui val de atacuri cu drone și rachete lansate de Rusia timp de opt zile consecutive, până pe 3 septembrie, cu doar câteva zile înaintea vizitei planificate. Ce ar putea cere Washingtonul și ce rămâne neclar Statele Unite ceruseră anterior Ucrainei să nu lovească Moscova în timpul vizitei directorului CIA, John Ratcliffe , în Rusia, pe 25 august. Potrivit informațiilor prezentate, nu este clar dacă administrația Trump ar face o solicitare similară și în cazul unei vizite a trimișilor săi la Kiev. Prezența lui Witkoff și Kushner în capitala Ucrainei ar fi prima lor vizită în țară, după mai multe deplasări la Moscova, unde s-au întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. Washingtonul nu a comentat planurile sau intențiile celor doi emisari privind o vizită în Ucraina. [...]
UE a deschis un pod aerian umanitar către Nepal , trimițând 82 de tone de materiale esențiale și alocând încă 500.000 de euro (aprox. 2,5 milioane lei) pentru răspunsul la criza provocată de inundații, potrivit Mediafax . Miza imediată este operațională: livrarea rapidă de provizii și finanțare către actorii locali care gestionează urgența. Primul zbor al podului aerian al UE a aterizat vineri în Nepal și a fost organizat împreună cu UNICEF. Transportul a inclus provizii și materiale din stocurile UE pentru alimentație, sănătate, apă și salubritate, adăposturi, educație și protecție. Finanțarea suplimentară de 500.000 de euro va fi canalizată prin Fondul de urgență pentru răspuns în caz de dezastre al Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie, astfel încât echipele locale să poată acoperi nevoile urgente. Ce intră în sprijinul livrat prin mecanismele UE Separat de transportul principal, Luxemburgul, Germania, Letonia și Norvegia trimit, prin mecanismul de protecție civilă al UE , echipamente de intervenție, între care: veste de salvare; truse de igienă și de bucătărie; pături; materiale medicale; echipamente de protecție; echipamente energetice de urgență. Context: sprijinul se adaugă unor alocări anterioare Noul pachet se adaugă ajutoarelor acordate anterior. La 28 august, Comisia Europeană a alocat un ajutor umanitar de urgență de 2 milioane de euro (aprox. 10 milioane lei), pe lângă cele aproape 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei) alocate Nepalului în 2026 pentru pregătirea în caz de dezastre. Totodată, a fost activată cartografierea de urgență prin satelit a programului Copernicus, iar coordonatori UE pentru răspuns rapid și logistică în Asia au fost trimiși în Nepal. Mesajul Comisiei Europene Comisara europeană pentru pregătire și gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib , a descris amploarea tragediei și a promis sprijin pentru intervenție și reconstrucție. „Europa este alături de poporul nepalez. Sprijinim personalul de intervenție în caz de urgență și facem în așa fel încât ajutoarele de urgență să ajungă la cei care au nevoie de ele: apă curată, medicamente pentru spitale, adăposturi pentru familiile care dorm în aer liber și sprijin psihologic pentru cei îndurerați.” Coordonarea livrărilor este gestionată de Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al Comisiei Europene, care funcționează permanent și intermediază sprijinul între statele participante, țara afectată și experții în protecție civilă și ajutor umanitar. [...]
Argentina pregătește sancțiuni mai dure pentru proiectele petroliere din jurul Insulelor Falkland/Malvine , într-o mișcare care poate crește riscul juridic și politic pentru companiile implicate în exploatări în zona arhipelagului disputat cu Marea Britanie, potrivit News . Președintele Javier Milei a invocat „vânturi favorabile” pentru revendicarea suveranității, pe fondul semnalelor venite dinspre Donald Trump privind o posibilă „revizuire” a neutralității SUA. Într-un discurs televizat, Milei a anunțat un proiect de lege pentru „înăsprirea sancțiunilor și a pedepselor împotriva companiilor implicate în operațiuni neautorizate” în jurul arhipelagului din Atlanticul de Sud, administrat de facto de Regatul Unit, dar revendicat de Argentina. De ce contează: risc de reglementare pentru investițiile în petrol și gaze Mesajul Buenos Aires vizează direct proiectele de explorare și exploatare din proximitatea insulelor, într-un moment în care Ministerul de Externe argentinian a condamnat un proiect de exploatare petrolieră al unei companii britanice în largul arhipelagului. În paralel, o asociație de veterani din Insulele Malvine și apărători ai mediului a intentat o acțiune în justiție pentru a bloca un proiect promovat de compania britanică Rockhopper și de compania israeliană Navitas în nordul arhipelagului. Pentru companii, semnalul este unul de înăsprire a cadrului punitiv invocat de Argentina pentru „operațiuni neautorizate”, ceea ce poate însemna costuri suplimentare, litigii și dificultăți de finanțare sau asigurare, chiar dacă Regatul Unit administrează efectiv teritoriul. Contextul diplomatic: SUA, între neutralitate și presiune asupra Londrei Anunțul lui Milei vine la patru zile după ce președintele american Donald Trump a spus că nu exclude „revizuirea” poziției americane de neutralitate privind arhipelagul, fără să ofere detalii. Statele Unite, la fel ca majoritatea țărilor occidentale, recunosc administrarea de facto a insulelor de către Regatul Unit, dar nu se pronunță asupra suveranității „în sens strict”, subiectul fiind încadrat de o rezoluție ONU din 1965 care recunoaște existența diferendului și îndeamnă la o soluție pașnică. Milei a prezentat remarca lui Trump drept un semnal major pentru „cauza” argentiniană. „Vom mobiliza toate instrumentele statului - diplomatice, economice, judiciare - pentru a descuraja actorii statali şi nestatali care ne lezează suveranitatea.” Miza internă pentru Milei și linia dură pe suveranitate Potrivit politologului Tomas Mugica (Centrul de Studii Internaționale al Universității Catolice din Argentina), tema Falkland/Malvine poate fi pentru Milei „o oportunitate de a-și consolida poziția pe plan intern”, într-un moment în care popularitatea sa este în scădere de 3-4 luni, pe fondul austerității bugetare. Milei a reiterat poziția maximală a Buenos Aires, susținând că insulele „sunt argentiniene din punct de vedere istoric și juridic” și contestând dreptul la autodeterminare al celor aproximativ 3.500 de locuitori ai arhipelagului, pe care i-a descris drept „populație stabilită pe un teritoriu uzurpat”. În același timp, în Argentina există prudență privind efectele unei eventuale schimbări de poziție a SUA. Mugica apreciază că subiectul ar putea servi și ca instrument de presiune al lui Trump asupra Regatului Unit, inclusiv pe teme precum finanțarea NATO și colaborarea în războiul din Iran, în timp ce politologul Andrés Malamud avertizează că „Argentina este o piesă într-un joc de șah pe care alții îl joacă” (citat redat de AFP, potrivit News). [...]
