Știri
Știri din categoria Externe
Poziția 11 a pașaportului românesc în Henley Passport Index înseamnă acces mai ieftin și mai rapid la călătorii, prin eliminarea sau simplificarea vizelor pentru 178 de destinații, potrivit Economedia. În ediția din iulie 2026 a clasamentului, România împarte locul 11 cu Bulgaria.
Românii pot călători fără viză sau cu viză obținută la sosire în 178 de destinații din totalul de 227 analizate. Clasamentul compară 199 de pașapoarte la nivel global, în funcție de libertatea de călătorie oferită titularilor.
România este plasată în apropierea unor state precum Islanda și Statele Unite, care ocupă poziția a zecea, și imediat înaintea Principatului Monaco. În același timp, rezultatul poziționează România înaintea unor state cu economii mai mari și înaintea altor țări din regiune, potrivit datelor din index.
La vârful ierarhiei se află Singapore, cu acces fără viză în 192 de destinații. Pe locul al doilea sunt Japonia, Coreea de Sud și Emiratele Arabe Unite (188 de destinații), iar poziția a treia este ocupată de Suedia. Locul al patrulea este împărțit de mai multe state europene, între care Germania, Franța, Italia, Spania, Olanda, Belgia și Danemarca, urmate de Austria, Portugalia, Elveția și Grecia, ceea ce indică o dominanță europeană în privința mobilității.
La polul opus, Afganistanul rămâne țara cu cel mai slab pașaport, cu acces fără viză în 22 de destinații. Siria și Irak sunt, de asemenea, la finalul clasamentului, iar Pakistanul și Yemenul se află în partea inferioară a ierarhiei.
Henley Passport Index este actualizat periodic și folosește informații furnizate de Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA). Ediția din iulie 2026 analizează accesul oferit de 199 de pașapoarte către 227 de destinații, fiind utilizată ca indicator al libertății de circulație la nivel global.
Recomandate
China și Rusia își aliniază public pozițiile împotriva „ingerințelor externe” în Eurasia , într-un mesaj politic care poate influența climatul de securitate și, implicit, predictibilitatea economică în regiune, potrivit Economica . Documentul comun publicat de agenția chineză Xinhua, în contextul vizitei premierului Li Qiang în Rusia, afirmă că Beijingul „sprijină Rusia” în menținerea securității și stabilității, precum și a „suveranității și integrității sale teritoriale”, opunându-se „oricărei ingerințe a forțelor externe în afacerile interne ale Rusiei”. Li Qiang s-a întâlnit miercuri la Sankt Petersburg cu premierul rus Mihail Mișustin și cu președintele Vladimir Putin. În aceeași zi, Putin l-a primit în același oraș pe emisarul american Steve Witkoff, într-un moment de intensificare a contactelor diplomatice pe fondul războiului din Ucraina, notează Agerpres . Mesajul central: „ingerințele externe” ca factor de instabilitate În comunicatul comun, China și Rusia susțin că „se vor sprijini întotdeauna cu fermitate” în chestiuni care țin de „interesele fundamentale” ale fiecăreia. Totodată, documentul indică drept principală cauză a instabilității din Eurasia „ingerințele externe distructive”, formulare care, potrivit textului, poate fi aplicată mai multor focare de tensiune, inclusiv Ucrainei și Iranului. Posibilă întâlnire trilaterală în noiembrie, în China Consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov, a vorbit după aceste întrevederi despre o posibilă reuniune între Vladimir Putin și președinții SUA și Chinei, Donald Trump și Xi Jinping, în China, în noiembrie, în marja unui summit internațional la Shenzhen. Ușakov a declarat că partea chineză, ca gazdă a summitului APEC, „se ocupă de pregătirea” întâlnirii. [...]
UE pregătește presiuni asupra Canadei și Marii Britanii pentru a acoperi un gol de 70 mld. euro în bugetul Ucrainei pe 2027 , într-un demers care riscă să influențeze direct negocierile de apropiere economică și de apărare cu Ottawa și Londra, potrivit Politico . Bruxelles vrea să folosească două momente-cheie pentru a ridica subiectul la nivel politic înalt: summitul UE–Canada din 29–30 octombrie și summitul UE–Marea Britanie din 20 noiembrie. În contextul în care nevoile de finanțare ale Kievului cresc, iar sprijinul SUA este descris ca „incert”, UE caută să atragă mai mulți bani de la aliați din afara blocului, au declarat pentru publicație cinci oficiali UE și doi diplomați. De ce contează: finanțarea Ucrainei devine variabilă în negocierile economice și industriale Miza nu este doar diplomatică. UE intră în discuții despre legături mai strânse în economie și apărare cu Canada și Marea Britanie, iar sprijinul pentru Ucraina „va modela climatul politic” al acestor negocieri, potrivit diplomaților și oficialilor citați. Aceștia spun că nu se așteaptă la un „troc” formal, dar subiectul finanțării Kievului va plana asupra discuțiilor. În paralel, Bruxelles ridică tema și în alte formate internaționale (FMI, G7, G20) și în discuții cu țări din Consiliul de Cooperare al Golfului. Cifrele din discuție și unde se blochează banii Potrivit președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , UE și statele membre asigură 80% din ajutorul extern al Ucrainei și „au nevoie urgentă ca alți parteneri să facă un pas înainte”. Președintele Consiliului European, António Costa, a transmis la rândul său că „partenerii internaționali trebuie să intensifice” sprijinul financiar. Elementele financiare prezentate în articol: Ucraina ar avea un deficit de finanțare de 70 miliarde euro anul viitor (pentru 2027). UE a angajat un împrumut de 90 miliarde euro pentru 2026 și 2027 , menit să acopere aproximativ două treimi din nevoi. Bruxelles se aștepta ca alți parteneri (inclusiv Canada, Japonia, Coreea de Sud, Australia și Norvegia) să aducă încă 45 miliarde euro , însă o parte importantă din bani „a întârziat” deoarece unele guverne nu au confirmat sau nu au deblocat sprijinul anticipat. Marea Britanie spune că a angajat 25 miliarde lire pentru Ucraina, iar Canada a promis echivalentul a 5,4 miliarde euro în asistență militară și 8,2 miliarde euro în sprijin financiar direct. UE și statele membre afirmă că au contribuit cu peste 231 miliarde euro de la invazia pe scară largă a Rusiei, incluzând ajutor militar, sprijin bugetar și garanții, sprijin pentru ucrainenii găzduiți în UE și venituri din active rusești imobilizate. Oficialii UE citați insistă că demersul nu este o critică la adresa Londrei sau Ottawa, ci o reacție la creșterea costurilor Ucrainei, pe fondul intensificării atacurilor rusești și al altor evoluții geopolitice menționate în articol. Cum ar putea fi legată tema Ucrainei de accesul la programe și contracte În cazul Canadei, discuțiile au și o dimensiune industrială: Ottawa va participa la programul SAFE al UE (finanțare pentru achiziții comune de apărare), ceea ce ar oferi companiilor canadiene acces preferențial la contracte finanțate prin SAFE. Un diplomat a indicat că apropierea în apărare și accesul industrial ar putea intra în „conversația mai largă” despre sprijinul pentru Kiev. În cazul Marii Britanii, summitul din noiembrie ar urma să avanseze „resetarea” relației cu UE, inclusiv pe mobilitatea tinerilor, alimentație și schema de tranzacționare a emisiilor. Londra urmărește ca firmele britanice să fie tratate ca europene în viitorul Industrial Accelerator Act (proiect care ar favoriza bunurile „fabricate în Europa” în contracte publice și sprijin industrial). Trei oficiali britanici au spus că nu au auzit de o cerere explicită de tip „mai mulți bani pentru Ucraina în schimbul accesului”, iar un oficial UE a indicat că declarația summitului ar reflecta eforturile ambelor părți, nu o solicitare unilaterală. Ce urmează Ambasadorii UE urmau să discute despre summituri „mâine”, iar finanțarea Ucrainei este așteptată să fie parte a discuțiilor. În același timp, Comisia nu a stabilit încă ce anume va cere partenerilor și nici cum ar putea conecta concret aceste solicitări de dosarele comerciale și de apărare, potrivit sursei citate. Pe fundal, articolul notează că sprijinul pentru Ucraina ar putea fi testat de alegeri în Europa anul viitor, ceea ce crește presiunea asupra Bruxellesului de a căuta finanțare dincolo de bugetele europene și de a împărți mai larg povara cu parteneri din afara UE. [...]
SUA au reluat avertismentele timpurii către Ucraina privind rachetele rusești , un flux de informații pe care președintele Volodimir Zelenski spune că îl consideră esențial pentru protecția civililor și care fusese suspendat temporar, potrivit Mediafax . Zelenski a afirmat că Ucraina primește din nou notificări prealabile despre rachete balistice care se apropie, după ce atacuri recente ar fi avut loc fără avertizare, „lăsând civilii vulnerabili”. Declarațiile au fost făcute marți, după o întâlnire în Norvegia cu trimisul american Steve Witkoff , iar informația este atribuită de Mediafax publicației The Guardian. „Acum funcționează. Este minunat”, a spus Zelenski, adăugând că mișcarea SUA ar salva vieți. Context: tensiuni SUA–Ucraina și discuții despre negocieri În același context diplomatic, Witkoff urmează să se întâlnească miercuri cu președintele rus Vladimir Putin, după discuții descrise drept „constructive” de un oficial american citat de Reuters. Potrivit aceleiași surse, emisarul american ar urmări „crearea unei căi” către negocieri trilaterale directe și negocieri multilaterale mai ample. Mediafax notează că discuțiile de la Oslo au avut loc pe fondul unei crize în relațiile dintre SUA și Ucraina, în care Donald Trump l-a criticat public pe Zelenski și a sugerat că acesta ar fi un obstacol în calea unui acord de pace. Impact operațional: de la protecția civililor la capacitatea de luptă Zelenski a legat reluarea avertismentelor de reducerea riscului pentru populație, explicând că notificările permit oamenilor să știe când se apropie rachete balistice. Separat, el a spus că a discutat și despre restricțiile impuse săptămâna trecută de secretarul de stat Marco Rubio asupra Starshield , versiunea de nivel militar a serviciului de internet prin satelit al lui Elon Musk. Potrivit declarațiilor sale, încetinirea activității ar fi afectat capacitatea Ucrainei de a lansa atacuri cu drone de rază medie asupra pozițiilor rusești de pe front. Zelenski a respins ideea că Ucraina „pierde războiul”, dar a admis pierderi umane cauzate de atacurile rusești și de trecerea timpului, conform relatării Mediafax. [...]
Uniunea Europeană încearcă să acopere un posibil gol de finanțare al Ucrainei, estimat la 70 de miliarde de euro, prin presiuni diplomatice asupra unor parteneri din afara blocului comunitar, în special Marea Britanie și Canada, potrivit G4Media . Miza este una bugetară și de stabilitate: fără bani suplimentari, Kievul riscă să intre în 2027 cu resurse insuficiente pentru a susține funcționarea statului în condițiile intensificării războiului și ale incertitudinii privind sprijinul american. UE vrea să ridice subiectul la două reuniuni la nivel înalt: summitul UE–Canada (29–30 octombrie) și întâlnirea UE–Marea Britanie (20 noiembrie) . În paralel, Bruxellesul își calibrează mesajul astfel încât să nu transforme explicit ajutorul pentru Ucraina într-o „monedă de schimb” pentru avantaje economice sau politice în relația cu Londra și Ottawa, potrivit unui diplomat european citat în material. De ce contează: UE spune că duce deja cea mai mare parte a poverii financiare Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a afirmat că UE și statele membre asigură 80% din ajutorul extern acordat Ucrainei și a cerut ca „și alți parteneri să își intensifice eforturile”. În același timp, UE s-a angajat să acorde Kievului un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026–2027, sumă care ar acoperi aproximativ două treimi din necesarul de finanțare, conform estimărilor menționate. Bruxellesul se aștepta ca parteneri din afara UE (inclusiv Canada, Japonia, Coreea de Sud, Australia și Norvegia) să vină cu încă 45 de miliarde de euro, însă o parte din fondurile anticipate nu au ajuns la Kiev, fie pentru că nu au fost confirmate, fie pentru că nu au fost transferate. Cât au anunțat până acum Marea Britanie și Canada În material sunt menționate următoarele angajamente: Marea Britanie: 25 de miliarde de lire sterline alocate în total pentru sprijinirea Ucrainei; Canada: asistență militară echivalentă cu 5,4 miliarde de euro și sprijin financiar direct de 8,2 miliarde de euro. De la începutul invaziei rusești la scară largă, UE și statele membre ar fi contribuit cu peste 231 de miliarde de euro pentru Ucraina (ajutor militar, sprijin financiar și asistență pentru refugiați), potrivit datelor prezentate de Bruxelles și citate în articol. Extinderea presiunii către Japonia și legătura cu politica industrială a UE Bruxellesul încearcă să obțină contribuții mai mari și din partea Japoniei. Un oficial european citat susține că Tokyo ar fi rămas în urmă în 2026, însă o persoană familiarizată cu poziția guvernului japonez respinge această evaluare și indică un sprijin de aproximativ 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 de miliarde de lei) oferit deja Ucrainei, adăugând că ar putea exista spațiu pentru ajutor suplimentar dacă Kievul îl solicită. În paralel, Japonia ar căuta garanții privind accesul companiilor sale la piața europeană, pe fondul îngrijorărilor că viitoarea legislație industrială a UE, cu preferințe pentru produse fabricate în Europa, ar putea dezavantaja firmele japoneze. În ansamblu, demersul UE indică o problemă de finanțare care se mută tot mai mult din zona promisiunilor politice în cea a execuției bugetare: cine plătește, cât și când, într-un moment în care costurile războiului cresc, iar predictibilitatea sprijinului extern devine mai fragilă. [...]
Atacul cu rachete asupra Kievului pune sub semnul întrebării fereastra diplomatică deschisă după ce Rusia a transmis că este „pregătită, în principiu” să reia negocierile de pace, potrivit Antena 3 . Loviturile au avut loc la câteva ore după semnalele publice de relansare a discuțiilor, în contextul unei ofensive diplomatice conduse de emisari ai președintelui american Donald Trump. În noaptea de miercuri spre joi, mai multe case au fost lovite în capitala Ucrainei, iar 15 persoane, inclusiv doi copii, au fost rănite, a anunțat primarul Kievului, Vitali Kliciko , citat de BBC. Negocieri reluate „în principiu”, dar atacurile continuă Atacul a venit pe fondul demersurilor lui Steve Witkoff și Jared Kushner, descriși ca emisari ai lui Trump. Witkoff s-a întâlnit miercuri cu Vladimir Putin la Sankt Petersburg, la o zi după o întrevedere cu liderul de la Kiev. Negocierile trilaterale fuseseră suspendate în februarie, iar de atunci Rusia și-a intensificat atacurile, în condițiile în care Ucraina ar fi rămas fără interceptoarele furnizate de Occident pentru apărarea antirachetă, potrivit materialului. Trump a declarat miercuri că lumea ar fi „cel mai aproape de până acum” de încheierea războiului, deși, notează sursa, nu a reușit până acum să pună capăt conflictului, în pofida afirmațiilor repetate că ar putea face acest lucru. Ce se știe despre posibila rundă următoare și pozițiile părților Nu este clar ce propuneri concrete i-a prezentat Witkoff lui Putin. Volodimir Zelenski a spus că discuțiile au vizat garanții de securitate „solide” pentru Ucraina și propuneri privind un armistițiu energetic, în timp ce consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a afirmat că ideile nu au fost foarte „utile”. Ușakov a sugerat că o nouă rundă de negocieri ar putea avea loc în jurul datei de 10 noiembrie, la Abu Dhabi, și a spus că discuțiile ar trebui să se concentreze pe „construirea unui sistem de securitate pentru Rusia și Ucraina după încheierea conflictului”. Tot el a susținut că trupele ruse avansează pe întreaga linie a frontului și au „inițiativa strategică”, afirmații contestate de Ucraina și aliații europeni, care invocă un impas. Zelenski a declarat că ar accepta un acord care să înghețe războiul pe actuala linie a frontului, cu discuții ulterioare despre garanții de securitate. Tensiuni SUA–Ucraina și mize economice: sancțiuni și carburanți Materialul notează și o deteriorare a relației dintre Kiev și Washington. Trump a spus că Ucraina ar trebui să aibă un nou președinte și că „altcineva” ar trebui să negocieze în numele țării. Tot el a pus pe seama atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești creșterea prețurilor la carburanți, în contextul războiului condus de SUA împotriva Iranului. În același timp, Trump a fost criticat de parlamentari democrați și de unii republicani după ce a ridicat sancțiunile impuse Rusiei, permițându-i să elibereze „tone de motorină” pe piața americană și globală, deși semnase cu câteva săptămâni înainte o lege care autoriza noi sancțiuni și tarife americane împotriva statelor care importă petrol și gaze rusești. Zelenski și aliații europeni au criticat decizia. Separat, Kievul a acuzat Washingtonul că ar fi reținut informații de intelligence esențiale pentru avertizarea privind lansările de rachete balistice rusești; secretarul de stat Marco Rubio a respins acuzațiile ca fiind „scandaloase”, iar Zelenski a spus ulterior că schimbul de informații „funcționează acum”. Armata ucraineană s-a plâns și de restricții de viteză impuse rețelei Starlink , care ar fi limitat folosirea dronelor; oficialii americani au negat, iar un grup bipartizan de senatori a cerut o anchetă. Un gest înaintea discuțiilor: eliberarea unui cetățean american Înaintea discuțiilor Putin–Witkoff, Rusia l-a eliberat pe Stephen Hubbard, un cetățean american de 74 de ani, condamnat la aproape șapte ani de închisoare pentru că ar fi luptat de partea Ucrainei. Trump a spus că „nu a fost nevoie de niciun «schimb»”, iar Witkoff l-a caracterizat pe Putin drept „un om cu suflet umanitar” pentru că a acceptat eliberarea. Vicepreședintele american JD Vance a declarat, întrebat despre această caracterizare, că îl interesează mai puțin formularea și mai mult faptul că „aduce un ostatic american acasă, la familia lui”. În ansamblu, succesiunea rapidă dintre semnalele de reluare a negocierilor și atacul cu rachete asupra Kievului indică o negociere în care presiunea militară rămâne instrument central, iar calendarul diplomatic – inclusiv o posibilă întâlnire în jurul datei de 10 noiembrie – rămâne incert. [...]
UE cere SpaceX să reia integral Starlink în Ucraina, iar episodul accelerează presiunea pentru o alternativă europeană potrivit Adevărul , care relatează că Bruxellesul i-a solicitat lui Elon Musk, pe 21 octombrie, restabilirea „de urgență” a serviciilor complete de comunicații prin satelit folosite de Ucraina. Un purtător de cuvânt al UE a descris restricționarea impusă de SpaceX drept „profund îngrijorătoare” și „incompatibilă” cu modul în care compania a oferit acces la aceste servicii anterior. Miza este una operațională: conexiunea prin satelit este considerată esențială pentru operarea dronelor utilizate în apărarea Ucrainei. De ce contează pentru UE: dependența de infrastructura spațială În același context, UE a legat direct situația din Ucraina de securitatea europeană, susținând că războiul a arătat cât de mult depinde Europa de infrastructura spațială. Ca răspuns, Bruxellesul lucrează la IRIS2, o rețea de peste 300 de sateliți, proiectată pentru comunicații „extrem de securizate”, atât civile, cât și militare. UE spune că Ucraina va fi „pe deplin” implicată în acest demers. Ce se știe despre restricții și cine își asumă decizia Publicația notează că Wall Street Journal și CBS au relatat anterior că Elon Musk ar fi ordonat săptămâna trecută limitarea vitezei unei versiuni militare a Starlink folosite de armata ucraineană, însă nu este clar cum a fost implementată măsura și cine a stabilit exact condițiile. Președintele american Donald Trump a negat că el sau Musk ar fi responsabili pentru pierderea accesului Ucrainei la Starlink și a spus că încearcă să afle cine a dispus încetinirea serviciului. La rândul său, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a afirmat că Washingtonul nu a restricționat accesul Ucrainei la rețeaua de sateliți și că Pentagonul nu a emis nicio directivă în acest sens. „Nu am retras nimic. Există termeni și condiții de utilizare care, în ultimă instanță, trebuie respectați. Și aici Starlink are opțiunea de a lua aceste decizii, dar din punctul nostru de vedere nu s-a schimbat nimic.” Unde ar fi apărut problemele: Starshield și limitările la viteză Problemele ar fi apărut la Starshield, serviciul militar dezvoltat de SpaceX și folosit de armata ucraineană pentru comunicații și coordonarea operațiunilor. Militari și oficiali ucraineni au declarat pentru CBS News că unele echipamente au început să aibă dificultăți de conectare, inclusiv la viteze de aproximativ 90 km/h. Diferența operațională menționată este că, spre deosebire de terminalele Starlink obișnuite (care au o limită de viteză pentru utilizarea internetului în vehicule aflate în mișcare), Starshield poate funcționa la viteze mult mai mari — un element important pentru dronele de atac care pot depăși 160 km/h. [...]
