Știri
Știri din categoria Externe
UE cere SpaceX să reia integral Starlink în Ucraina, iar episodul accelerează presiunea pentru o alternativă europeană potrivit Adevărul, care relatează că Bruxellesul i-a solicitat lui Elon Musk, pe 21 octombrie, restabilirea „de urgență” a serviciilor complete de comunicații prin satelit folosite de Ucraina.
Un purtător de cuvânt al UE a descris restricționarea impusă de SpaceX drept „profund îngrijorătoare” și „incompatibilă” cu modul în care compania a oferit acces la aceste servicii anterior. Miza este una operațională: conexiunea prin satelit este considerată esențială pentru operarea dronelor utilizate în apărarea Ucrainei.
În același context, UE a legat direct situația din Ucraina de securitatea europeană, susținând că războiul a arătat cât de mult depinde Europa de infrastructura spațială. Ca răspuns, Bruxellesul lucrează la IRIS2, o rețea de peste 300 de sateliți, proiectată pentru comunicații „extrem de securizate”, atât civile, cât și militare. UE spune că Ucraina va fi „pe deplin” implicată în acest demers.
Publicația notează că Wall Street Journal și CBS au relatat anterior că Elon Musk ar fi ordonat săptămâna trecută limitarea vitezei unei versiuni militare a Starlink folosite de armata ucraineană, însă nu este clar cum a fost implementată măsura și cine a stabilit exact condițiile.
Președintele american Donald Trump a negat că el sau Musk ar fi responsabili pentru pierderea accesului Ucrainei la Starlink și a spus că încearcă să afle cine a dispus încetinirea serviciului.
La rândul său, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a afirmat că Washingtonul nu a restricționat accesul Ucrainei la rețeaua de sateliți și că Pentagonul nu a emis nicio directivă în acest sens.
„Nu am retras nimic. Există termeni și condiții de utilizare care, în ultimă instanță, trebuie respectați. Și aici Starlink are opțiunea de a lua aceste decizii, dar din punctul nostru de vedere nu s-a schimbat nimic.”
Problemele ar fi apărut la Starshield, serviciul militar dezvoltat de SpaceX și folosit de armata ucraineană pentru comunicații și coordonarea operațiunilor. Militari și oficiali ucraineni au declarat pentru CBS News că unele echipamente au început să aibă dificultăți de conectare, inclusiv la viteze de aproximativ 90 km/h.
Diferența operațională menționată este că, spre deosebire de terminalele Starlink obișnuite (care au o limită de viteză pentru utilizarea internetului în vehicule aflate în mișcare), Starshield poate funcționa la viteze mult mai mari — un element important pentru dronele de atac care pot depăși 160 km/h.
Recomandate
Limitarea accesului Ucrainei la Starshield riscă să transforme Starlink într-un punct de vulnerabilitate operațională , dacă deciziile de funcționare pot fi schimbate rapid și fără coordonare politică, potrivit Antena 3 , care citează declarații ale unor oficiali americani pentru The Wall Street Journal. Conform relatării, Elon Musk ar fi decis pe 14 octombrie să limiteze accesul Ucrainei la versiunea militară a serviciului, Starshield, fără să consulte Casa Albă. O altă sursă citată susține însă că Musk ar fi discutat în prealabil cu oficiali de rang înalt din administrație și chiar cu președintele Donald Trump, ceea ce lasă neclară responsabilitatea exactă pentru decizie. Ce s-a schimbat tehnic și ce impact a avut Starshield este descris ca „vital” pentru Ucraina, fiind folosit pentru operarea dronelor de atac și a dronelor de interceptare. După limitarea impusă, „orice obiect care zbura cu peste 160 km/h nu se mai putea conecta la Starshield”, iar acest lucru ar fi perturbat operațiunile cu drone. Musk a justificat public poziția SpaceX printr-un mesaj în care a susținut că Starlink este un serviciu comercial și că poate fi folosit „doar în scopuri civile sau defensive”, nu pentru acțiuni militare ofensive. Dispută politică la Washington: Trump și Rubio neagă implicarea Donald Trump a negat categoric orice implicare și a spus că, din câte știe, serviciul „nici nu cred că a fost încetinit”. Totodată, el a afirmat că nu a fost nici inițiativa lui și „nu cred că a fost Elon”. Secretarul de stat Marco Rubio a negat marți că ar fi existat vreo întrerupere a serviciilor Starlink sau a informațiilor transmise către Kiev și a respins acuzațiile potrivit cărora oameni din Ucraina ar muri din cauza refuzului SUA de a furniza informații. „Este scandalos și revoltător. Pur și simplu nu este adevărat.” Rubio a mai spus că, dacă s-a întâmplat ceva „pe 13 și pe 18”, ar fi fost o problemă tehnică și că nu a existat „nicio directivă americană” de a opri avertizările către Ucraina. Cine își asumă decizia: SpaceX, Casa Albă sau Pentagonul În material se menționează că Reuters și The Telegraph au relatat versiuni diferite despre cine poartă responsabilitatea: Musk sau Casa Albă. În plus, un oficial al administrației a declarat pentru The Post că ar fi fost „o inițiativă pe cont propriu a Pentagonului”, negând implicarea directă a Casei Albe. Volodimir Zelenski a susținut, la rândul său, că „mesajul a venit de la guvern” și că a fost „un mesaj al guvernului american să se limiteze viteza”, adăugând că „tehnic, SpaceX a făcut-o”. În context, Antena 3 notează că luna trecută șeful Pentagonului, Pete Hegseth, l-a numit pe Musk într-un grup de experți care analizează viitorul tehnologiilor militare, Project Meridian, alături de Palmer Luckey (fondatorul Anduril) și Newt Gingrich. Context suplimentar: acordul SUA–Rusia privind motorina Situația este prezentată ca fiind complicată și de un acord încheiat de Trump cu Rusia pe 9 octombrie, prin care SUA cumpără motorină rusească pentru export. Ucraina acuză că banii vor finanța războiul lui Vladimir Putin, în timp ce Trump susține că măsura va reduce prețul carburantului la nivel mondial. În lipsa unei versiuni unice acceptate de toate părțile, episodul ridică o problemă practică pentru Ucraina: dependența de o infrastructură critică operată de o companie privată, unde o modificare tehnică punctuală poate afecta direct capacitatea de operare a dronelor. [...]
Restricțiile de viteză „în mișcare” impuse comunicațiilor prin satelit Starlink/Starshield continuă să afecteze capacitatea Ucrainei de a contracara dronele rusești , potrivit evaluării zilnice a Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post pentru 20 octombrie 2026. Din perspectivă operațională, limitarea reduce eficiența reacției ucrainene în fața dronelor de atac cu motor cu piston și a celor cu reacție. În aceeași evaluare, ISW notează că forțele ucrainene au publicat detalii suplimentare despre „ Operațiunea Vivaldi ”, descrisă ca o contraofensivă care a perturbat fundamental campania Rusiei în regiunea Donețk, prin înfrângerea cleștelui nordic pe care armata rusă intenționa să îl folosească pentru încercuirea „Fortress Belt” din nord. Elemente operaționale și evoluții pe front ISW consemnează și schimbări de comandă în structurile ucrainene: fostul comandant al Brigăzii 60 Mecanizate Separate „Ingulets”, maiorul Dmytro Rohoziuk, a devenit comandant interimar al Corpului 3 de Armată, în timp ce generalul de brigadă Andrii Bilețkîi continuă să comande „Center Group of Forces” în „Fortress Belt” din Donețk. Pe partea de atacuri aeriene, Rusia a lansat 165 de drone asupra Ucrainei peste noapte, conform punctelor-cheie din evaluare. Context geopolitic cu implicații de securitate Evaluarea mai arată că oficiali de rang înalt de la Kremlin au reafirmat sprijinul pentru Iran și au definit explicit Statele Unite drept adversar pe termen lung al Rusiei. ISW plasează această poziționare în contextul unei concesii unilaterale recente a SUA către Moscova, menționată ca o „derogare” (waiver) pentru exporturile rusești de motorină. Mișcări raportate în teren În sinteza ISW, forțele ucrainene ar fi avansat la est de orașul Sumî, iar forțele ruse ar fi avansat la sud de Orikhiv. Publicația nu oferă, în extrasul disponibil, detalii suplimentare privind amploarea sau confirmarea independentă a acestor avansuri. [...]
Avertismentul Kremlinului privind noi atacuri ridică riscul operațional pentru infrastructura critică din Germania și NATO , într-un context în care tentativele de sabotaj pot afecta direct transportul, logistica și comunicațiile. Informațiile apar în Meduza , care citează o relatare The Wall Street Journal bazată pe surse. Potrivit materialului, după ce autoritățile germane au făcut publică o tentativă de sabotaj la aeroportul din Leipzig , un reprezentant al Kremlinului ar fi contactat un oficial din guvernul german și ar fi transmis că atacul de la Leipzig „nu este ultima țintă” a Moscovei. Numele oficialului rus nu este menționat. Ce s-a întâmplat la Leipzig și pozițiile oficiale În august 2026, pe aeroportul din Leipzig a fost descoperită o dronă cu explozibil, aflată în apropierea unui avion de transport ucrainean „An-124”. Ulterior, ar fi reieșit că au fost implicate mai multe drone. La 1 septembrie, Germania a acuzat oficial Rusia de tentativa de sabotaj. Moscova neagă acuzațiile, conform aceleiași surse. De ce ar crește riscul de sabotaj în Europa, potrivit surselor WSJ Oficiali europeni, invocând informații ale serviciilor americane, au declarat pentru WSJ că în vara lui 2026 ar fi crescut nemulțumirea la Moscova, pe fondul faptului că nici evoluțiile de pe front, nici discuțiile cu Washingtonul nu ar fi dus la acceptarea de către Ucraina a cerințelor formulate de Vladimir Putin. În acest context, WSJ susține, citând surse familiarizate cu concluziile informațiilor americane, că președintele Rusiei ar fi ordonat personal intensificarea unei campanii de sabotaj și operațiuni clandestine împotriva statelor NATO. Tot WSJ relatează că directorul CIA, John Ratcliffe, după o vizită la Moscova, și-ar fi informat omologii din serviciile europene și unii politicieni că Rusia își intensifică operațiunile de sabotaj. Incidente invocate: drone, incendieri și infrastructură Starlink WSJ mai notează o creștere a incidentelor în Europa după tentativa de la Leipzig, inclusiv: incendieri la întreprinderi care produc drone în Estonia și Polonia (august); un plan de incendiere a unei fabrici de drone ucrainene în Slovacia, despre care autoritățile slovace au spus că a fost prevenit (august); sabotaje raportate în ultimele săptămâni de Polonia, Lituania și Bulgaria împotriva stațiilor terestre Starlink. Informațiile sunt prezentate ca evaluări și relatări bazate pe surse citate de WSJ; articolul Meduza nu oferă detalii suplimentare verificabile independent despre autorii incidentelor. Pentru companii și operatori de infrastructură, mesajul central este unul operațional: riscul de perturbări prin atacuri „din umbră” rămâne ridicat, iar țintele pot include noduri logistice și rețele de comunicații. [...]
Washingtonul pregătește o nouă rundă de discuții cu Rusia după ce emisarul american Steve Witkoff a avut o întâlnire pe care secretarul de stat Marco Rubio o descrie drept „pozitivă” cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Mediafax . Rubio a spus că discuția dintre Witkoff și Zelenski nu a adus „nimic neașteptat” și că, pe baza ideilor rezultate, emisarul american poate merge la Sankt Petersburg pentru a le prezenta părții ruse, „să vedem dacă reușim să facem niște progrese”, notează AFP, citată de Mediafax. Witkoff este așteptat miercuri în Rusia, la Sankt Petersburg, pentru discuții cu oficiali ruși privind încheierea conflictului. Context: tensiuni recente între Washington și Kiev Demersul diplomatic vine după o săptămână de tensiuni între administrația Trump și Zelenski. În acest context, Rubio a făcut referire și la nemulțumiri exprimate de liderul ucrainean legate de livrarea rachetelor interceptoare pentru sistemele Patriot, accesul la Starlink și întreruperea accesului la informații. În privința Starlink și Starshield, Rubio a susținut că președintele SUA nu are legătură cu deciziile companiei și ale lui Elon Musk. „Președintele nu are nicio legătură cu deciziile luate de Starlink și Starshield, precum și de domnul Musk. Este o companie privată; președintele nu conduce această companie și nu îi poate ordona să facă nimic. Vă spun, nu a existat nicio cunoaștere prealabilă”, a mai spus Marco Rubio. Ce urmează Următorul test al inițiativei este vizita lui Witkoff la Sankt Petersburg și reacția părții ruse la ideile discutate anterior cu Zelenski. În material nu sunt oferite detalii despre conținutul acestor propuneri sau despre un calendar al unor negocieri directe cu Vladimir Putin. [...]
Administrația Trump încearcă să deblocheze negocierile printr-o nouă propunere de pace, mizând pe concesii recente către Moscova , iar emisarul Casei Albe Steve Witkoff urmează să i-o prezinte direct lui Vladimir Putin, potrivit Axios . Witkoff va merge miercuri la Sankt Petersburg pentru o întâlnire cu președintele Rusiei, unde va prezenta o versiune „actualizată” a propunerii de încheiere a războiului din Ucraina, a declarat un oficial american. La discuție va participa online și Jared Kushner, ginerele și consilierul președintelui Donald Trump. De ce contează: pachetul de concesii și pariul pe „mai multă flexibilitate” din partea Rusiei Miza Casei Albe este ca Putin să fie mai dispus la compromis după ce Trump a acceptat ridicarea sancțiunilor privind vânzările de motorină rusească și a făcut și alți pași primiți favorabil la Moscova, notează publicația. În acest context, noua propunere este prezentată ca un instrument de a crea un traseu către negocieri directe și extinse. Ce s-a discutat la Oslo și ce urmează Witkoff ajunge în Rusia după o zi de discuții la Oslo, în Norvegia, cu președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, precum și cu liderii Norvegiei și Finlandei și reprezentanți din Franța, Marea Britanie, Germania, Polonia, Uniunea Europeană și NATO. Potrivit oficialului american citat, întâlnirile de la Oslo au vizat conturarea unei propuneri comune pentru un „acord-cadru” de încetare a războiului, iar Ucraina a venit cu „idei și propuneri noi”, discutate în detaliu. Aceeași sursă susține că s-au înregistrat „progrese semnificative” și există „aliniere puternică la nivel de lucru” privind pașii următori. Zelenski a declarat marți că următorul pas ar trebui să fie o întâlnire trilaterală între el, Putin și Trump, format pe care Rusia l-a respins până acum. Presiunea pe Kiev: oprirea loviturilor asupra rafinăriilor rusești În paralel, Kushner ar fi insistat din nou asupra cererii lui Trump ca Ucraina să oprească loviturile asupra rafinăriilor rusești de petrol, potrivit unei surse cu cunoștință directă despre discuții. Zelenski a spus după întâlnire că este pregătit să înceteze aceste atacuri dacă Moscova face pași reciproci. Trump a afirmat marți că el crede că „Rusia ar vrea să o termine”, dar și-a exprimat îndoiala că Zelenski vrea să încheie războiul, avertizând că, în lipsa unui acord, situația „se va înrăutăți” pentru Ucraina. Publicația israeliană The Jerusalem Post a relatat, la rândul ei, despre planul întâlnirii și participarea lui Kushner, citând informațiile publicate de Axios. [...]
Volodîmîr Zelenski a transmis că Ucraina nu acceptă negocieri despre viitorul ei fără Kiev , pe fondul discuțiilor vehiculate despre un posibil format Trump–Putin–Xi, potrivit Kyiv Post . Mesajul are o miză de reglementare și securitate: legitimitatea oricărui acord privind suveranitatea și arhitectura de securitate post-război este condiționată, în viziunea Kievului, de participarea directă a Ucrainei. Zelenski a vorbit marți, 20 octombrie, la o conferință de presă comună la Oslo , alături de premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, și președintele Finlandei, Alexander Stubb, răspunzând relatărilor că Donald Trump și Vladimir Putin ar lua în calcul un summit trilateral cu Xi Jinping, care ar putea include discuții despre încheierea războiului. Întrebat dacă o astfel de întâlnire ar fi acceptabilă sau legitimă, Zelenski a făcut distincția între o discuție între marile puteri și negocierile despre viitorul Ucrainei. „Dacă subiectul este despre Ucraina, viitorul nostru, poate fi acceptabil doar când suntem la masa negocierilor.” Context: semnalele de la Trump și reacția Kievului Declarațiile vin după ce Trump a spus că ar fi dispus să se întâlnească cu Putin și Xi în China luna viitoare, posibil fără Zelenski, sugerând totodată că Ucraina ar trebui să aibă „pe altcineva” care să negocieze în numele ei. Conform aceluiași material, Trump a indicat că un eventual summit ar avea ca temă principală dezarmarea nucleară, dar ar putea aborda și războiul din Ucraina. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, respinsese deja perspectiva ca cei trei lideri să discute viitorul Ucrainei fără Kiev, avertizând că o astfel de întâlnire l-ar încuraja pe Putin să continue războiul, nu să-l oprească. Ce se discută în paralel: garanții de securitate, sancțiuni și reconstrucție La Oslo, Zelenski s-a întâlnit și cu emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, care urma să meargă miercuri, 21 octombrie, la Sankt Petersburg pentru discuții cu oficiali ruși. Potrivit relatării oficiale a guvernului norvegian (link în materialul sursă), Witkoff ar urma să prezinte propuneri dezvoltate de reprezentanți ucraineni, americani și europeni, ca posibilă pregătire pentru negocieri „la nivel de lideri”. Temele acoperite la Oslo au inclus: garanții de securitate pentru Ucraina; chestiuni teritoriale; sancțiuni; reconstrucția postbelică; viitoarea ordine de securitate europeană. Støre a reafirmat poziția Norvegiei că Ucraina nu poate fi exclusă din deciziile despre propriul viitor. „Nu va exista nimic despre Ucraina fără Ucraina.” Zelenski a spus că discuțiile au avansat și pe zona garanțiilor de securitate post-război, inclusiv aranjamente „modelate” după prevederi de apărare colectivă similare NATO, menționând că mai multe propuneri au fost incluse într-un document de negociere pe care Witkoff îl va împărtăși părții ruse. Cooperare SUA–Ucraina: avertizare timpurie, Starlink și Patriot Zelenski a indicat și o îmbunătățire a comunicării cu oficiali americani, invocând o convorbire telefonică cu secretarul de stat Marco Rubio și „semnale pozitive” din partea SUA. Totodată, el a confirmat reluarea cooperării de informații privind lansările de rachete balistice rusești, după întreruperi recente care au alimentat îngrijorări la Kiev. Pe agenda discuțiilor cu Rubio au mai fost, potrivit declarațiilor lui Zelenski, două subiecte operaționale sensibile pentru apărarea Ucrainei: comunicațiile prin satelit Starlink și sistemele de apărare antiaeriană Patriot. În acest cadru, Zelenski a avertizat că etapa următoare a negocierilor va fi „crucială”, iar Kievul așteaptă reacții după discuțiile emisarului american la Sankt Petersburg. [...]
