Știri
Știri din categoria Externe
Parlamentul Republicii Moldova a votat denunțarea acordurilor-cheie cu CSI, pas care deschide calea ieșirii țării din organizație, relatează Meduza, citând Parlamentul de la Chișinău.
Potrivit publicației, 60 de deputați din totalul de 101 au susținut adoptarea legilor necesare. Împotrivă au votat deputați din Partidul Comuniștilor și Partidul Socialiștilor, care avertizează asupra efectelor economice ale deciziei.
Deputații din Partidul Comuniștilor și Partidul Socialiștilor consideră că ieșirea Moldovei din CSI „va avea consecințe catastrofale” pentru economia țării.
În continuare, legile adoptate trebuie semnate de președintele Republicii Moldova. După acest pas, Ministerul de Externe urmează să transmită documentele către Comitetul Executiv al CSI, iar ieșirea efectivă din organizație ar avea loc la 12 luni după notificare.
Autoritățile de la Chișinău au anunțat pentru prima dată intenția de a părăsi CSI în decembrie 2023, după ce președintele Rusiei, Vladimir Putin, a spus că participarea Moldovei în organizație „nu are mare valoare”, consemnează Meduza.
În anii anteriori, Georgia a ieșit din CSI în 2008, iar Ucraina în 2018, amintește publicația. Pentru Republica Moldova, votul din parlament reprezintă un pas formal important, însă calendarul final depinde de semnarea legilor și de procedura de notificare către structurile CSI.
Recomandate
Volodîmîr Zelenski spune că este gata de o întâlnire directă cu Vladimir Putin în Turcia, dar exclude orice concesii teritoriale privind Donbasul și Crimeea , poziție care fixează din start limitele politice și constituționale ale unor eventuale negocieri, potrivit Kyiv Post . Într-un interviu pentru CNN Türk , Zelenski a spus că negocierile directe „la nivel prezidențial” sunt necesare, după ce contactele anterioare dintre părți nu au reușit să oprească războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Liderul ucrainean și-a exprimat speranța că președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, ar putea ajuta la aranjarea discuțiilor, invocând relațiile acestuia cu Putin. Ce ar vrea Ucraina pe agenda unei întâlniri Zelenski a indicat că o eventuală întâlnire față în față ar putea debloca subiecte rămase nerezolvate în discuțiile dintre delegații și grupuri tehnice. Printre temele pe care le-ar vedea discutate se numără: un armistițiu de-a lungul liniei frontului și un mecanism de monitorizare a respectării acordurilor; garanții de securitate; reconstrucția Ucrainei; statutul teritoriilor ocupate. În același timp, Zelenski a respins cererile lui Putin ca Ucraina să cedeze Donbasul sau să recunoască Crimeea drept teritoriu rusesc, afirmând că astfel de concesii ar încălca Constituția Ucrainei. Context: G20 și rolul SUA Zelenski a abordat și posibilitatea participării la summitul G20 al liderilor, programat în decembrie la Miami, precizând că Ucraina nu a primit încă o invitație oficială din partea Washingtonului. El a spus că au existat semnale că președintele SUA, Donald Trump, ar putea invita Ucraina, posibil în cadrul unei inițiative orientate spre încheierea războiului. Publicația notează că SUA l-au invitat pe Putin la summit în septembrie, ceea ce a alimentat posibilitatea unei întâlniri între liderul rus și Trump, în condițiile în care Kremlinul respinsese anterior propunerea lui Zelenski de a se întâlni cu Putin în marja reuniunii. Pe acest fundal, Zelenski a insistat că orice negocieri privind încheierea războiului trebuie să includă Ucraina și a respins ideea ca alte state să decidă viitorul țării fără participarea Kievului. „Este imposibil. Nu poți decide soarta Ucrainei fără Ucraina. Ar fi nedrept și nu ar duce nicăieri.” În același interviu, Zelenski a susținut că Rusia nu și-a atins obiectivele militare inițiale, în pofida declarațiilor că ar fi putut cuceri Ucraina „în trei zile”, menționând că războiul intră în al cincilea an. [...]
Implicarea Melaniei Trump într-un armistițiu local ridică miza politică a negocierilor și riscul de instrumentalizare electorală , într-un context în care Rusia ar fi încercat să legitimeze un „intermediar” convenabil pentru publicul american, potrivit informațiilor prezentate de Digi24 . Potrivit publicației, Marc Beckman, consilier principal al Melaniei Trump, a declarat pentru Kyiv Independent că președintele rus Vladimir Putin „și-a dorit foarte mult” ca prima doamnă a SUA să medieze încetarea focului în orașul Oleșkî , aflat sub ocupație rusă, în regiunea Herson. Beckman a susținut că Putin ar fi trimis și o scrisoare oficială în care ar fi explicat că Melania Trump ar urma să fie recunoscută drept „intermediar exclusiv” din partea Rusiei. Ce s-a schimbat în acordul de încetare a focului Beckman a mai afirmat că armata rusă ar fi propus două ajustări ale armistițiului, acceptate de Ucraina: devansarea cu două zile a încetării focului; extinderea ariei geografice dincolo de Oleșkî, către alte zone din regiunea Herson, pentru a facilita livrările de ajutor umanitar și pregătirile pentru evacuare. Consilierul a descris aceste modificări drept un semn de „bună-credință” și a spus că, până în prezent, ambele părți ar fi cooperat în implementarea acordului și ar fi respectat termenii armistițiului. De ce contează: suspiciuni privind motivația Rusiei În material sunt menționate și îngrijorări legate de motivele reale pentru care Rusia ar accepta încetarea focului și ar permite ca procesul să fie mediat de Melania Trump. John Foreman, CBE, fost atașat de apărare al Regatului Unit la Kiev și Moscova, a declarat pentru Kyiv Independent că faptul că Rusia îi permite Melaniei Trump „să-și asume meritul” ar putea consolida imaginea Moscovei în fața bazei electorale MAGA, „ca promotori ai păcii”, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului. Orașul Oleșkî se află sub ocupație rusă din primele zile ale invaziei pe scară largă, iar înainte de război avea o populație de aproximativ 24.000 de locuitori, mai notează Digi24. [...]
Lipsa unei voci unice a Europei în dialogul cu Moscova riscă să slăbească poziția UE în eventuale negocieri privind Ucraina , pe fondul inițiativelor necoordonate care alimentează tensiuni între aliați, potrivit Digi24 . O convorbire telefonică de 90 de minute purtată în această săptămână de președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store, cu Vladimir Putin a stârnit reacții publice neobișnuite în regiunea nordică. Danemarca și Suedia au criticat demersul, invocând lipsa coordonării și a informării prealabile, deși cei doi lideri au susținut că au vorbit „în numele Ucrainei” și că aliații au fost anunțați din timp. Diviziuni între aliați, într-un moment în care miza este mandatul de negociere Tensiunile nordice sunt prezentate ca simptom al unei probleme mai largi: statele europene nu au căzut de acord nici dacă e oportun un canal direct cu Kremlinul, nici cine ar trebui să vorbească în numele lor. Arkady Moshes, de la Institutul Finlandez de Afaceri Internaționale, spune că imaginea care se conturează este una de fragmentare, nu de unitate. În paralel, liderii europeni discută încă din vară, fără progrese semnificative, despre desemnarea unui reprezentant care să negocieze direct cu Moscova pentru încetarea războiului. Dezbaterea a devenit mai urgentă pe măsură ce Donald Trump s-a apropiat de Moscova „în detrimentul Ucrainei”, iar europenii se tem să nu fie lăsați pe margine. Publicația notează și perspectiva unei noi runde de negocieri de pace, așteptată luna viitoare la Abu Dhabi , care amplifică presiunea asupra capitalelor europene să-și definească rapid o poziție și un mecanism de reprezentare. „Demersurile încep să pară foarte haotice” Un diplomat european de rang înalt, citat sub protecția anonimatului, descrie situația drept dezordonată, pe fondul inițiativelor paralele: „Există un consens general asupra faptului că trebuie să discutăm cu Putin, dar demersurile în acest sens încep să pară foarte haotice.” În același timp, mesajele despre scopul apelului Finlanda–Norvegia au fost percepute ca neclare. Inițial prezentată ca o încercare de a transmite pozițiile Ucrainei, discuția a fost ulterior justificată și prin interese directe: Store a invocat gestionarea stocurilor comune de pește din Marea Barents și securitatea la frontieră, iar Stubb a vorbit despre prevenirea neînțelegerilor cu Rusia. Cine ar putea negocia pentru UE și de ce e greu de decis Deocamdată, nu există o persoană cu mandat clar să negocieze în numele celor 27 de state membre. În teorie, rolul ar putea reveni șefei politicii externe a UE, Kaja Kallas , însă materialul arată că aceasta nu are autoritatea de a negocia fără un mandat explicit al statelor membre și este considerată, de mulți, un interlocutor improbabil pentru Putin (Moscova a inclus-o pe lista persoanelor căutate, iar oficialii ruși ar fi transmis că nu sunt dispuși să colaboreze cu ea). Europarlamentarul olandez Reinier van Lanschot cere convocarea unui summit și desemnarea unui singur reprezentant, dar admite că o astfel de decizie poate fi blocată prin veto de un singur stat membru. Riscul strategic: Putin poate exploata „impresia de diviziune” Kristi Raik, directoarea ICDS (think tank estonian), avertizează că interesul brusc al Europei pentru reluarea dialogului poate fi interpretat la Kremlin ca semn de slăbiciune, în condițiile unei ierni dificile pentru Ucraina. În lectura ei, Putin ar putea folosi momentul pentru a adânci faliile dintre europeni sau, cel puțin, pentru a proiecta această imagine. În plus, acceptarea apelurilor nu ar trebui confundată cu disponibilitatea de compromis: Moshes avertizează că „planul A” al lui Putin rămâne înfrângerea militară a Ucrainei, iar relatarea Kremlinului despre discuția cu liderii nordici nu ar indica o schimbare a cererilor maximaliste. Contextul este complicat și de semnalele că Moscova ar putea fi mai deschisă la implicarea Europei după întâlnirea trimisului special al SUA, Steve Witkoff, cu Putin la Sankt Petersburg, însă materialul subliniază că asta nu echivalează cu progres spre armistițiu sau pace. [...]
Kremlinul condiționează un contact direct Putin–Zelenski de o inițiativă a Kievului , semnal care poate influența calendarul și formatul negocierilor trilaterale Ucraina–SUA–Rusia pregătite pentru prima jumătate a lunii noiembrie, potrivit Digi24 . Iuri Ușakov , consilierul pentru politică externă al Kremlinului, a spus într-un interviu pentru televiziunea de stat rusă Vesti că Vladimir Putin ar accepta o convorbire telefonică directă cu Volodimir Zelenski dacă inițiativa ar veni din partea Kievului, relatează KyivPost . Ușakov a susținut că liderul rus „nu a refuzat niciodată discuțiile” directe cu șefi de stat străini. „Cred că ar răspunde, desigur. Putin nu a refuzat niciodată discuțiile.” De ce contează condiția pusă de Moscova Mesajul Kremlinului mută accentul pe cine face primul pas și poate deveni un instrument de poziționare înaintea discuțiilor exploratorii anunțate pentru noiembrie. În practică, o convorbire directă la nivel de lideri ar putea debloca sau, dimpotrivă, ar putea amâna negocierile, în funcție de modul în care părțile folosesc această condiționare în plan diplomatic. Poziția Kievului: întâlnire la nivel de lideri pentru „cele mai sensibile” teme Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că Zelenski este pregătit pentru negocieri directe cu Putin, la nivel de lideri, inclusiv pe subiecte considerate „cele mai sensibile și dificile”, în special problema teritorială. Ucraina consideră o astfel de întâlnire esențială pentru depășirea blocajului diplomatic și obținerea unor progrese spre încheierea războiului. Sîbiha a făcut și o delimitare între nivelurile de negociere: delegațiile pot discuta aspecte tehnice (măsuri de consolidare a încrederii, schimburi de prizonieri, protecția civililor); deciziile politice privind suveranitatea și granițele ar necesita implicarea directă a șefilor de stat. În același timp, Kievul a transmis că ar fi deschis unor înțelegeri „pragmatice”, precum înghețarea liniilor frontului pentru a opri pierderile de vieți omenești, dar că nu va ceda legal teritorii suverane și nu va recunoaște jurisdicția Rusiei asupra zonelor ocupate. Ce urmează: consultări trilaterale și posibile reuniuni la vârf Declarațiile lui Ușakov vin pe fondul pregătirilor pentru consultări trilaterale între delegațiile Ucrainei, Statelor Unite și Rusiei, programate pentru prima jumătate a lunii noiembrie, cu caracter exploratoriu. Zelenski a confirmat la Istanbul, după o întâlnire cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, că Ucraina se pregătește pentru acest format și a menționat că sunt discutate opțiuni privind locul reuniunii: Turcia, Abu Dhabi sau Elveția. Erdogan a salutat reluarea demersurilor diplomatice și a spus că mecanisme obligatorii de siguranță pentru navigația comercială în Marea Neagră ar putea sprijini eforturile de pace. Separat, Ușakov a indicat că Moscova ar fi pregătită să reia negocierile trilaterale după 4 noiembrie, când Rusia marchează Ziua Unității Naționale. În paralel, Kremlinul pregătește și o posibilă întâlnire trilaterală Putin–Donald Trump–Xi Jinping, în marja summitului APEC (18–19 noiembrie, Shenzhen) , iar rezultatele acestuia ar urma să influențeze decizia lui Putin privind participarea la reuniunea liderilor G20 (14–15 decembrie, Miami), pentru care a primit invitație din partea Washingtonului. [...]
Democrații pariază pe destituirea unor membri ai Cabinetului, nu pe Trump , pe fondul calculelor politice legate de alegerile intermediare, potrivit Digi24 . Miza este una de impact instituțional: procedura de „impeachment” (destituire) poate fi declanșată relativ ușor în Camera Reprezentanților, dar demiterea efectivă în Senat rămâne, practic, foarte greu de obținut. În analiza citată de Digi24, democrații sunt descriși ca fiind reticenți să inițieze o a treia încercare de destituire a lui Donald Trump, în condițiile în care niciun președinte american nu a fost demis vreodată prin votul din Senat, unde este necesară o majoritate de două treimi. În plus, cele două proceduri din primul mandat, pe care Trump le-a depășit, ar fi contribuit la consolidarea lui în rândul bazei sale electorale. De ce ținta se mută pe Pete Hegseth Dacă democrații ar recâștiga controlul asupra Camerei Reprezentanților, în partid se conturează ideea că un membru al Cabinetului ar putea deveni ținta „sancțiunii constituționale supreme” – destituirea unui funcționar federal pentru „trădare, luare de mită sau alte infracțiuni grave și delicte”. Primul nume menționat este Pete Hegseth, secretarul de război. Hakeem Jeffries, liderul democraților din Camera Reprezentanților, este prezentat ca evitând un angajament ferm privind o nouă procedură împotriva lui Trump („Nu am decis nimic și nu am exclus nimic”), dar exprimându-se tranșant în privința lui Hegseth, la un miting din Pennsylvania. Calculul politic: cost electoral versus „control” asupra administrației Matt Bennett, cofondator al think tank-ului democrat Third Way, argumentează că o nouă procedură împotriva lui Trump ar avea „zero șanse” să ducă la demitere, în absența unui fapt „și mai grav”. În aceeași logică, el avertizează că o a treia punere sub acuzare fără rezultat ar putea transmite alegătorilor mesajul că democrații nu le prioritizează problemele curente. În același registru, materialul notează că democrații aflați în curse electorale strânse tind să vadă destituirea mai degrabă ca pe un risc de a pierde voturi decât ca pe un avantaj de campanie. Este citat și Sherrod Brown, candidat pentru un loc vacant în Senatul SUA din Ohio, care spune că nu ar susține o procedură de destituire a lui Trump. Ce urmează în Congres: un test în perioada „lame duck” Prima inițiativă de a-l trage la răspundere pe Hegseth ar urma să apară în perioada „lame duck” (intervalul dintre alegeri și instalarea noilor aleși, când vechii membri își încheie mandatele), după ce republicanul Thomas Massie a depus opt capete de acuzare. Votul din Camera Reprezentanților a fost amânat de Mike Johnson, președintele Camerei, care a intrat mai devreme în vacanța electorală. Pentru a trimite cazul la Senat este suficientă o majoritate simplă în Cameră, ceea ce – conform articolului – ar presupune ca alți doi republicani să se alăture lui Massie și tuturor democraților. Capetele de acuzare menționate includ acuzații legate de declanșarea războiului împotriva Iranului fără o declarație a Congresului și depășirea limitei de 60 de zile fără autorizație, precum și acuzații privind ignorarea unor legi și atacuri letale neautorizate asupra unor suspecți de trafic de droguri din Caraibe, care ar fi dus la peste 200 de morți. Context: cum funcționează destituirea în SUA Procedura de destituire este mecanismul prin care Congresul poate încerca să demită un funcționar public pe baza acuzațiilor de „trădare, luare de mită sau alte infracțiuni grave și delicte”. Camera Reprezentanților adoptă articolele de destituire cu majoritate simplă, iar Senatul judecă și poate demite cu o majoritate de două treimi; ulterior, poate decide și interdicția de a mai ocupa funcții alese. [...]
România semnalează continuitate în cooperarea regională cu Bulgaria după alegerea Ilianei Iotova în funcția de președinte, într-un context în care securitatea la Marea Neagră rămâne un subiect sensibil pentru statele UE și NATO, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a transmis luni dimineață, 2 noiembrie, un mesaj de felicitare adresat Ilianei Iotova, afirmând că așteaptă „cu nerăbdare” continuarea colaborării și „aprofundarea cooperării dintre țările noastre”. În mesajul publicat pe platforma X, șeful statului a indicat explicit cadrul de lucru comun: vecinătatea, apartenența la Uniunea Europeană și alianța NATO. În aceeași postare, Nicușor Dan a legat cooperarea bilaterală de obiective mai largi, invocând „securitatea și dezvoltarea regiunii noastre, începând cu Marea Neagră”, și a adăugat că o așteaptă „în curând” pe președinta Iotova în România. Contextul politic de la Sofia Iliana Iotova, susținută de fostul președinte bulgar Rumen Radev , descris de Digi24 drept „considerat apropiat de Kremlin”, este „pe cale” să devină prima femeie aleasă președinte al Bulgariei. După victorie, Radev a declarat că bulgarii au ales „viitorul”, iar Iotova i-a mulțumit pentru sprijin, spunând că nu ar fi reușit fără el. Andrei Ghiurov a recunoscut duminică seară înfrângerea și a afirmat că societatea bulgară trebuie să caute unitatea, nu diviziunea, precizând totodată că responsabilitatea sa politică va continua. [...]
