Știri
Știri din categoria Externe
Parlamentul Republicii Moldova a votat denunțarea acordurilor-cheie cu CSI, pas care deschide calea ieșirii țării din organizație, relatează Meduza, citând Parlamentul de la Chișinău.
Potrivit publicației, 60 de deputați din totalul de 101 au susținut adoptarea legilor necesare. Împotrivă au votat deputați din Partidul Comuniștilor și Partidul Socialiștilor, care avertizează asupra efectelor economice ale deciziei.
Deputații din Partidul Comuniștilor și Partidul Socialiștilor consideră că ieșirea Moldovei din CSI „va avea consecințe catastrofale” pentru economia țării.
În continuare, legile adoptate trebuie semnate de președintele Republicii Moldova. După acest pas, Ministerul de Externe urmează să transmită documentele către Comitetul Executiv al CSI, iar ieșirea efectivă din organizație ar avea loc la 12 luni după notificare.
Autoritățile de la Chișinău au anunțat pentru prima dată intenția de a părăsi CSI în decembrie 2023, după ce președintele Rusiei, Vladimir Putin, a spus că participarea Moldovei în organizație „nu are mare valoare”, consemnează Meduza.
În anii anteriori, Georgia a ieșit din CSI în 2008, iar Ucraina în 2018, amintește publicația. Pentru Republica Moldova, votul din parlament reprezintă un pas formal important, însă calendarul final depinde de semnarea legilor și de procedura de notificare către structurile CSI.
Recomandate
Emisarul lui Vladimir Putin a salutat pe X ideea retragerii SUA din NATO , potrivit HotNews.ro . Kirill Dmitriev, directorul Fondului rus de investiții directe și negociator principal al Kremlinului în relația cu Washingtonul, a reacționat la atacurile lui Donald Trump la adresa Alianței Nord-Atlantice. Dmitriev a publicat miercuri pe platforma X mesajul „Adio, NATO”, alături de un link către un articol din Daily Mail, în care Trump ar fi urmat să critice dur NATO și să spună că este gata să scoată Statele Unite din alianță. Trump nu a reluat însă acest subiect în discursul la care făcea trimitere articolul, deși i-a îndemnat pe aliați să se implice în deblocarea Strâmtorii Ormuz, închisă de Iran. În schimb, potrivit sursei, președintele SUA a lăsat anterior să se înțeleagă că se apropie de o ruptură majoră cu partenerii din NATO. Într-un interviu acordat cotidianului britanic Daily Telegraph, Trump i-a criticat pe aliații europeni și a descris NATO drept un „tigru de hârtie”. El a spus că ia în considerare serios retragerea SUA din alianță, după ce aliații ar fi refuzat să susțină acțiunea militară americană împotriva Iranului. „Nu m-a impresionat niciodată NATO. Am știut întotdeauna că sunt un tigru de hârtie, iar Putin știe asta, de altfel”, a spus el. Declarațiile pentru Daily Telegraph sunt prezentate ca cel mai puternic semn de până acum că administrația de la Casa Albă ia în calcul o ieșire din NATO. Consemnează, de asemenea, Reuters că o eventuală retragere ar putea necesita aprobarea Congresului, iar orice semnal că Washingtonul ar putea să nu-și apere aliații în cazul unui atac rusesc riscă să slăbească grav alianța. [...]
Rusia a început o „mobilizare mascată” pentru a acoperi pierderile din Ucraina , potrivit AGERPRES , care citează o relatare EFE și mai multe surse independente. Măsura ar viza recrutarea a zeci de mii de bărbați din companii, fabrici și universități, pe fondul pierderilor mari de pe front, estimate de surse independente la aproape un milion de oameni (morți și răniți) de la începutul invaziei. Consemnează EFE că mobilizarea nu este anunțată public, în contextul în care recrutarea rezerviștilor din septembrie 2022 a generat nemulțumire internă și plecarea din țară a aproape unui milion de bărbați de vârstă militară. În același timp, experți citați de AGERPRES interpretează demersul drept un semnal că președintele Vladimir Putin se pregătește pentru continuarea ostilităților, în condițiile în care Moscova nu se așteaptă ca Ucraina să își retragă trupele din Donețk în termenul de două luni comunicat recent Kievului. Un exemplu invocat este regiunea Riazan, unde, pentru prima dată, autoritățile ar fi confirmat oficial existența unor cote pentru recrutarea „voluntarilor”, potrivit portalului Conflict Intelligence Team (CIT). Guvernatorul Pavel Malkov a semnat la 20 martie o dispoziție care cere companiilor să „selecteze candidați pentru serviciul militar pe bază de contract”, iar între 20 martie și 20 septembrie firmele cu peste 150 de angajați trebuie să furnizeze între 2 și 5 persoane, în funcție de mărime, conform documentului publicat de ziarul regional „Riazanskie Vedomosti”. Dacă o companie nu își îndeplinește cota, riscă o amendă de un milion de ruble (circa 12.200 de dolari) sau arestarea administrativă a directorului pentru 30 de zile, relatează Meduza , citată în material. CIT suspectează că dispoziții similare ar putea exista și în alte regiuni, fără a fi fost publicate în presa oficială. În paralel, unele publicații ruse cu sediul în străinătate avertizează că, dincolo de contestarea în instanță, autoritățile ar putea recurge la presiuni neoficiale asupra firmelor, inclusiv prin controale repetate. Pe linia recrutării din mediul universitar, Ministerul Apărării ar fi orientat eforturile spre universități și școli profesionale sub pretextul înființării unor unități de drone. Potrivit portalului Faridaily, ministrul științei și învățământului superior, Valeri Falkov, le-ar fi transmis rectorilor că cel puțin 2% dintre studenți trebuie să semneze contracte cu Ministerul Apărării, ceea ce ar însemna cel puțin 44.000 de persoane din totalul de 2,2 milioane de studenți, iar cifra ar urca la 76.000 dacă sunt incluse și școlile tehnice. În același timp, Ministerul Apărării de la Moscova ar planifica recrutarea a 78.800 de tineri, inclusiv femei, pentru trupele de drone , iar 20.800 ar urma să fie selectați dintre recruți și militari din alte unități, potrivit portalului independent Vajnîe Istorii , citat de AGERPRES. Contextul este unul în care Kremlinul susține că o a doua mobilizare nu este în calcul, iar Dmitri Medvedev afirmă că numărul celor care semnează contracte este suficient, invocând 400.000 de „voluntari” în 2025 și „peste 80.000” de la începutul lui 2026. Organizații pentru drepturile omului avertizează însă că, deși contractele sunt prezentate ca fiind pe un an, în practică ar putea deveni pe durată nedeterminată și fără garanții că semnatarii nu vor fi trimiși pe front. [...]
SUA acuză China că reține nave sub pavilion panamez și afectează comerțul global , secretarul de stat Marco Rubio a condamnat aceste acțiuni și a reafirmat sprijinul Washingtonului pentru suveranitatea Panama. Declarațiile vin în contextul în care autoritățile panameze au raportat o creștere a cazurilor în care nave înregistrate sub pavilionul țării sunt reținute sau supuse unor controale suplimentare în porturile din China. Deși nu este vorba de confiscări, întârzierile afectează fluxul comercial și generează costuri suplimentare. Tensiunile apar după o decizie majoră a Curții Supreme din Panama, care a anulat concesiunea acordată companiei Panama Ports Company, afiliată conglomeratului CK Hutchison din Hong Kong, pentru administrarea unor porturi-cheie din apropierea Canalului Panama. Statul panamez a preluat controlul asupra porturilor Balboa și Cristóbal. Punctele cheie ale disputei: China este acuzată că folosește presiuni economice asupra Panama navele sunt reținute sau supuse unor inspecții extinse decizia Panama privind porturile a tensionat relația cu Beijingul SUA susțin deschis poziția autorităților panameze Marco Rubio a avertizat că aceste acțiuni pot afecta stabilitatea lanțurilor globale de aprovizionare și pot duce la creșterea prețurilor pentru companii și consumatori. Oficialul american a subliniat că decizia instanței panameze demonstrează angajamentul țării pentru transparență și stat de drept. Contextul este unul mai larg, în care administrația Donald Trump a criticat influența Chinei asupra infrastructurii strategice din jurul Canalului Panama, una dintre cele mai importante rute comerciale globale. Washingtonul încearcă să limiteze această influență și să întărească relația cu Panama. De cealaltă parte, autoritățile panameze au respins ideea unei intervenții externe în administrarea canalului și au reiterat că infrastructura rămâne sub control național. Situația reflectă rivalitatea tot mai intensă dintre SUA și China în domeniul economic și logistic, cu implicații directe asupra comerțului internațional și a rutelor strategice. [...]
Pakistan își schimbă statutul și devine intermediar între SUA și Iran, după o revenire diplomatică rapidă potrivit Reuters , această transformare este legată în mare parte de rolul șefului armatei, mareșalul Asim Munir, care a devenit un canal direct de comunicare cu administrația președintelui Donald Trump. În ultimul an, Islamabadul a trecut de la izolare la o poziție activă în diplomația regională. Relația cu Washingtonul s-a încălzit după mai multe contacte directe între Munir și Trump, inclusiv o întâlnire unu-la-unu la Casa Albă. În paralel, Pakistanul a predat autorităților americane un suspect al grupării Stat Islamic, într-un gest considerat esențial pentru reluarea cooperării în domeniul securității. Două momente au accelerat apropierea dintre cele două state: martie 2025 – Pakistanul ajută la capturarea unui suspect implicat în atentatul de la aeroportul din Kabul mai 2025 – conflictul scurt cu India, prezentat de Islamabad ca un test diplomatic gestionat eficient În același timp, Pakistanul și-a consolidat relațiile externe pe mai multe direcții: a intensificat dialogul cu SUA a menținut parteneriatul strategic cu China a deschis canale de comunicare cu statele din Golf Pe plan intern, armata rămâne actorul dominant, iar vizita lui Munir la Casa Albă fără lideri civili a fost interpretată ca o recunoaștere a acestei realități. Autoritățile susțin însă că există o coordonare strânsă între guvern și conducerea militară. Noua poziție diplomatică include și un rol de mediator în conflictul din Orientul Mijlociu. Ministrul de externe Ishaq Dar a găzduit la Islamabad discuții cu reprezentanți din Turcia, Arabia Saudită și Egipt, în încercarea de a reduce tensiunile și de a limita extinderea conflictului cu Iranul. Totuși, această repoziționare vine cu riscuri. Relațiile tensionate cu India, fragilitatea economică și obligațiile din pactul de apărare cu Arabia Saudită pot complica echilibrul diplomatic. Analiștii avertizează că Pakistanul va trebui să gestioneze atent relațiile cu Iranul, SUA și aliații regionali pentru a evita escaladări sau tensiuni interne. [...]
Israelul avertizează Hezbollah că va plăti „un preț greu” , după intensificarea atacurilor cu rachete în timpul Paștelui evreiesc, relatează AGERPRES , care citează AFP. Amenințarea a fost formulată joi de ministrul apărării, Israel Katz, pe fondul unei serii de atacuri revendicate de organizația șiită libaneză. Potrivit textului, Hezbollah a lansat rachete către nordul Israelului miercuri seară și joi dimineață, în timp ce comunitățile evreiești începeau celebrarea Pessah-ului. „Am un mesaj clar pentru Naim Qassem (liderul Hezbollah): voi și asociații voștri veți plăti un preț extraordinar de mare pentru intensificarea tirurilor de rachete contra civililor israelieni, în contextul în care acești se adunau să celebreze seder Pessah”, a declarat Katz. În aceeași declarație, Katz a continuat cu o formulare dură, făcând referire la mai multe figuri menționate ca fiind „lichidate de Israel începând din 2024”: fostul lider al Hezbollah, Hassan Nasrallah, fostul ghid suprem iranian, Ali Khamenei, și fostul lider al Hamas din Fâșia Gaza, Yahya Sinwar. Ministrul apărării a reiterat și obiectivele militare ale Israelului în sudul Libanului, afirmând că forțele israeliene „vor curăța zona de Hezbollah și de susținătorii săi”, vor menține o prezență până la râul Litani și vor distruge capacitățile militare ale Hezbollah din Liban, conform relatării AGERPRES. [...]
Marea Britanie va găzdui discuții cu circa 35 de țări pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz , potrivit Reuters . Reuniunea are loc joi, în format virtual, și urmărește formarea unei coaliții care să analizeze opțiuni pentru reluarea navigației pe una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii, după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că securizarea strâmtorii este o problemă pe care alte state trebuie să o rezolve. Întâlnirea va fi prezidată de ministrul britanic de externe, Yvette Cooper, și va reuni în jur de 35 de țări, inclusiv Franța, Germania, Italia, Canada și Emiratele Arabe Unite, în jurul prânzului la Londra. Statele Unite nu sunt așteptate să participe, notează Reuters. Contextul este escaladarea conflictului dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte. Reuters relatează că Iranul a închis practic Strâmtoarea Hormuz, prin care trece aproximativ o cincime din consumul mondial de petrol, ca represalii la loviturile SUA-Israel începute la finalul lunii februarie. Pe fondul blocajului, guvernele au ridicat redeschiderea rutei la rang de prioritate, pe măsură ce prețurile energiei cresc. Premierul britanic Keir Starmer a declarat miercuri că reuniunea va evalua „toate măsurile diplomatice și politice viabile” pentru restabilirea libertății de navigație după ce va fi convenit un armistițiu. Potrivit unor oficiali europeni citați de Reuters, discuțiile de joi sunt primul contact formal al grupului, urmând ca în săptămânile viitoare să existe consultări mai detaliate, inclusiv cu planificatori militari. „Luați-o, protejați-o, folosiți-o pentru voi”, a spus Donald Trump, referindu-se la Strâmtoarea Hormuz, într-un discurs de miercuri seară, potrivit Reuters. Un oficial european a indicat că un posibil plan ar putea avea două etape: mai întâi, asigurarea că ruta este liberă de mine, apoi protejarea tancurilor petroliere care traversează zona. Starmer a avertizat că redeschiderea strâmtorii „nu va fi ușoară” și va necesita un „front unit de forță militară și activitate diplomatică”, împreună cu cooperarea industriei de transport maritim. Pentru economiile europene și pentru piața globală, miza este reducerea presiunii asupra prețurilor la energie și limitarea riscurilor asupra lanțurilor de aprovizionare. În lipsa unei implicări americane la masa discuțiilor, inițiativa britanică încearcă să coaguleze o abordare comună a statelor dependente de această rută, în condițiile în care orice redeschidere pare condiționată de un armistițiu și de măsuri de securitate pe mare. [...]
