Știri
Știri din categoria Externe
Papa Leo spune că va continua să condamne războiul, în pofida atacului lui Trump, într-un mesaj care menține presiunea morală asupra liderilor politici într-un moment de escaladare a tensiunilor internaționale, potrivit Reuters.
Declarațiile au fost făcute luni, la bordul avionului papal, în drum spre Alger, unde Papa Leo XIV începe un turneu de 10 zile în patru țări africane. Pontiful a spus că nu vrea „să intre într-o dezbatere” cu președintele SUA, dar a susținut că mesajul creștin este „abuzat” de unii.
„Voi continua să vorbesc răspicat împotriva războiului, căutând să promovez pacea, promovând dialogul și relațiile multilaterale între state pentru a găsi soluții juste la probleme.”
Papa a argumentat că „prea mulți oameni suferă” și că „prea mulți oameni nevinovați sunt uciși”, adăugând că cineva trebuie „să se ridice și să spună că există o cale mai bună”. El a insistat că nu își vede rolul ca fiind unul politic.
Reuters notează că Papa Leo, originar din Chicago, a devenit în ultimele săptămâni un critic vocal al războiului SUA–Israel cu Iranul și a denunțat recent „nebunia războiului” într-un apel pentru pace. În acest context, Donald Trump a lansat duminică seară un atac la adresa pontifului, aparent ca reacție la criticile privind conflictul și politicile dure ale administrației americane în materie de imigrație.
„Papa Leo este SLAB la capitolul criminalitate și groaznic pentru politica externă”, a scris Trump într-o postare pe Truth Social.
Recomandate
Incidentul cu drona rusească de la Galați reaprinde întrebările despre capacitatea NATO de a-și apăra teritoriul , într-un moment în care europenii resimt simultan presiunea războiului din Ucraina și incertitudinea legată de angajamentul SUA față de securitatea continentului, potrivit Digi24 , care citează o analiză New York Times . Drona care a lovit un bloc de apartamente din România vineri dimineață, rănind două persoane pe teritoriul NATO, „ar fi putut fi un accident”, dar a amplificat prudența și anxietatea europeană, pe fondul prelungirii războiului din Ucraina în al cincilea an. În acest context, liderii europeni avertizează asupra unei Rusii militarizate care ar putea ataca NATO în următorii trei până la cinci ani, în timp ce președintele american Donald Trump continuă să ridice îndoieli privind angajamentul SUA pentru apărarea Europei. Deși incidentul nu a fost „nici pe departe începutul unui atac”, reacțiile politice au fost dure, iar episodul a alimentat din nou discuția despre vulnerabilități, inclusiv în condițiile în care NATO și statele membre încearcă să își întărească apărarea antidrone. Analiza menționează eforturi precum „ziduri anti-drone” și Operațiunea Eastern Sentry (Santinela Estică), lansată în septembrie 2025 după o intruziune mai amplă a dronelor rusești în Polonia. „Escaladare pentru a dezescalada”: miza Moscovei, dincolo de incident Potrivit analiștilor citați, episoadele de tipul celui din România servesc intereselor președintelui rus Vladimir Putin de a diviza NATO și de a slăbi legătura transatlantică, încurajând Washingtonul să își reducă prezența militară în Europa. În paralel, Rusia ar urmări un obiectiv mai imediat: să schimbe dinamica războiului din Ucraina prin intensificarea atacurilor și prin avertismente către statele care sprijină Kievul. Hanna Notte, expertă la Centrul James Martin pentru Studii de Neproliferare , afirmă că Moscova își amplifică avertismentele privind escaladarea către „hinterlandul strategic”, adică țările care susțin Ucraina. Jan Techau, director pentru Europa al Grupului Eurasia, susține că Rusia încearcă să mute presiunea în interiorul societăților occidentale și să alimenteze ideea că Ucraina nu poate câștiga. În aceeași logică, Ivo Daalder, fost ambasador al SUA la NATO, descrie strategia drept încercarea rușilor de „a escalada pentru a dezescalada”, pentru a negocia dintr-o poziție de forță. Factorul SUA: retrageri, contradicții și efectul asupra calculului de risc Analiza indică faptul că declarațiile și acțiunile recente ale administrației Trump sporesc anxietatea europeană. Trump a atacat țările NATO și a numit alianța „un tigru de hârtie”, iar secretarul de stat Marco Rubio a pus sub semnul întrebării utilitatea NATO dacă aliații nu permit folosirea bazelor lor pentru un război american. În plan militar, oficiali americani le-au transmis europenilor că trebuie să își asume mai mult din apărarea convențională, pe fondul mutării de trupe și echipamente în Indo-Pacific. Totodată, un oficial al Departamentului Apărării, Alexander Velez-Green, le-a spus aliaților NATO că Pentagonul reduce substanțial forțele pe care intenționa să le trimită în Europa în caz de criză, inclusiv capabilități de lovire la distanță și avioane de realimentare aer-aer. Materialul mai notează decizia lui Trump de a retrage 5.000 de soldați din Germania și temerile Berlinului că ar putea fi anulat un plan de staționare a rachetelor Tomahawk. În același timp, după anularea trimiterii unei alte brigăzi blindate în Polonia, Trump a spus că va trimite încă 5.000 de soldați în Polonia, ceea ce a amplificat confuzia privind direcția politicii americane. Julianne Smith, fost ambasador al SUA la NATO, vorbește despre „atât de multe contradicții” care ar putea crește riscul unei erori de calcul din partea lui Putin, în condițiile în care alianța ar putea fi percepută ca fiind într-un punct slab. Ea mai invocă și lipsa de rachete de apărare aeriană, parțial din cauza utilizării lor extinse în războiul din Orientul Mijlociu, ceea ce ar limita capacitatea Ucrainei și a aliaților de a cumpăra echipamentele necesare. Ce urmează: presiune pe apărarea antiaeriană și pe coeziunea alianței Din perspectiva impactului operațional, episodul de la Galați adaugă presiune pe măsurile de protecție a spațiului aerian și pe capacitatea de reacție la intruziuni cu drone, într-un climat în care Rusia combină amenințări, intruziuni aeriene, atacuri cibernetice și sabotaje asupra infrastructurii critice din țările NATO. În plan politic, mesajele agresive venite de la Moscova rămân parte din ecuație. Dmitri Medvedev a transmis europenilor, într-o postare citată în analiză: „Ar trebui să realizați că autoritățile voastre au intrat unilateral într-un război cu Rusia. Așa că fiți vigilenți și nu vă lăsați surprinși de nimic. Somnul liniștit s-a terminat.” [...]
SUA își mențin opțiunea de a relua loviturile asupra Iranului , dacă negocierile nu duc la un acord, a declarat secretarul american al Apărării Pete Hegseth , potrivit Reuters . Mesajul vine în timp ce negociatorii din Washington și Teheran încearcă să depășească diferențe majore care blochează înțelegerea, pe fondul unui război care a alimentat deja scumpirea energiei la nivel global. Hegseth a spus, la Singapore, că SUA sunt „mai mult decât capabile” să reia atacurile „dacă va fi necesar” și a invocat nivelul stocurilor de muniții, atât în regiune, cât și la nivel global. Miza economică: energia rămâne punctul sensibil Reuters notează că războiul lansat de SUA și Israel pe 28 februarie a ucis mii de persoane, în principal în Iran și Liban, și a produs „durere economică globală” prin creșterea prețurilor la energie, după ce Iranul a închis efectiv Strâmtoarea Hormuz — rută critică pentru transportul petrolului. Context operațional: SUA susțin că pot susține simultan două teatre În intervenția de la Shangri-La Dialogue, Hegseth a afirmat că SUA nu „au întors spatele” regiunii Asia-Pacific, deși sunt implicate în conflictul cu Iranul. El a indicat și accelerarea producției din industria de apărare, cu obiectivul de a crește rapid producția de muniții de „2X, 3X, 4X”, pentru a finanța planurile operaționale la nivel global. Ce urmează: decizia lui Trump și fereastra de 60 de zile Potrivit aceleiași surse, Hegseth a spus că președintele Donald Trump este „răbdător” și urmărește un „acord foarte bun” care să se asigure că Iranul nu obține o armă nucleară. Reuters mai relatează că Trump a declarat vineri că se va reuni într-o cameră securizată a Casei Albe pentru a lua o „decizie finală” privind o propunere de încheiere a războiului, care ar prelungi armistițiul de la începutul lunii aprilie cu încă 60 de zile, oferind negociatorilor timp pentru un acord permanent. [...]
Maia Sandu spune că restabilirea cetățeniei lui Traian Băsescu a fost posibilă doar după o cerere scrisă , depusă „doar acum câteva săptămâni”, potrivit news.ro . Explicația vine pe fondul unei decizii cu miză de reglementare: fără solicitarea formală, procedura nu putea fi inițiată legal, a arătat președinta Republicii Moldova. Maia Sandu a declarat, în ediția din 30 mai a emisiunii online „Jurnal politic”, că decretul a fost semnat după parcurgerea pașilor prevăzuți de lege, imediat ce cererea a fost înregistrată. „Am putut acorda această cetăţenie acum, pentru că doar acum câteva săptămâni am primit cererea semnată de domnul preşedinte Băsescu. Nu puteam legal să-i ofer cetăţenia atâta timp cât nu aveam o solicitare în scris făcută de domnul preşedinte Băsescu.” Contextul deciziei: cetățenie acordată, retrasă și apoi restabilită Traian Băsescu a anunțat marți, într-o postare pe Facebook, că a primit cetățenia Republicii Moldova. În mesaj, el i-a mulțumit Maiei Sandu și a transmis că rămâne susținător al integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană și, totodată, al reunificării „țării și a poporului român”. Fostul președinte al României primise pentru prima dată cetățenia moldovenească în 2016, însă aceasta i-a fost retrasă în 2017, printr-o decizie a fostului președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon. Cine este Traian Băsescu și ce a făcut în relația cu R. Moldova Traian Băsescu s-a născut la 4 noiembrie 1951, la Murfatlar, și a fost președinte al României în două mandate consecutive, între 2004 și 2014. În perioada în care a fost șef al statului, el a susținut politici de facilitare a redobândirii cetățeniei române pentru cetățenii Republicii Moldova și a promovat extinderea programelor de burse pentru studenții basarabeni. [...]
Donald Tusk cere NATO să trateze ca risc de securitate „provocările” Rusiei , invocând inclusiv incidentul cu o dronă prăbușită în România și declarațiile amenințătoare ale lui Dmitri Medvedev , potrivit HotNews . Premierul Poloniei a transmis, într-o postare pe Facebook, că seria de incidente și mesaje venite dinspre Rusia arată o escaladare care nu mai poate fi tratată ca excepție: „Polonia, statele baltice, acum România. Tot mai multe provocări rusești”, a scris Tusk, făcând trimitere la episoade din aceste țări. În același mesaj, Tusk a legat incidentul din România de retorica fostului președinte rus Dmitri Medvedev, susținând că alianța trebuie să reacționeze mai ferm la combinația dintre fapte și amenințări. Declarațiile lui Medvedev: UE „să tacă”, iar populația „nu va dormi liniștită” În contextul incidentului din România, Medvedev – vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse – a afirmat vineri că statele Uniunii Europene „ar face mai bine să tacă” despre atacul unei drone asupra unui bloc de locuințe din România, pe motiv că ar fi „implicate direct” în războiul cu Rusia, conform textului citat. „Să se pregătească: acest lucru va continua să se întâmple. Este război! Iar cetățenii statelor UE, ca populație a unor țări aflate în război, nu vor putea dormi liniștiți.” Medvedev a adăugat că acest lucru ar fi valabil „mai ales acolo unde sunt amplasate unități de producție a dronelor”, folosind și termenul „banderiste” pentru a desemna autoritățile sau forțele ucrainene, menționează sursa. De ce contează: presiune pentru o abordare NATO mai strictă la granița estică Mesajul lui Tusk pune accentul pe faptul că incidentele de securitate și declarațiile oficialilor ruși sunt tratate ca parte a unui tipar, nu ca episoade izolate. În această logică, România este plasată explicit în aceeași listă de țări de pe flancul estic care, în viziunea premierului polonez, se confruntă cu „provocări” ce ar trebui asumate ca risc comun de către NATO. [...]
Declarațiile lui Lukașenko complică discuția din UE despre un emisar unic pentru negocierile cu Rusia , într-un moment în care ideea revine pe agenda europeană, potrivit Știrile Pro TV . Președintele Belarusului i-ar fi transmis lui Emmanuel Macron că premierul Italiei, Giorgia Meloni, „este o femeie” și, din acest motiv, nu ar putea negocia cu Moscova, sugerând în schimb că liderul francez ar fi potrivit pentru un astfel de rol. Relatarea pornește de la o convorbire telefonică descrisă de agenția guvernamentală belarusă Belta și preluată de Euronews, cu precizarea că unele declarații atribuite lui Lukașenko nu sunt citate de alte publicații în afară de Belta. În această versiune, Lukașenko ar fi insistat ca Macron să trimită un consilier la Minsk dacă „îi e frică” să vină personal, iar președintele francez „s-ar fi eschivat”. De ce contează: miza unui „ emisar special ” și riscul de fragmentare În Europa a revenit ideea numirii unui Emisar Special care să reprezinte Uniunea Europeană în eventuale negocieri cu Moscova privind războiul din Ucraina. În acest context, Belta susține că Lukașenko l-ar fi invitat pe Macron să „medieze dialogul cu Moscova”, invocând experiența sa politică și descriindu-l drept „aksakal” și „decan”, în opoziție cu alți lideri europeni considerați mai „tineri” politic. În paralel, articolul arată că Giorgia Meloni a susținut în ultimele luni ideea unui emisar tocmai pentru a evita inițiative diplomatice izolate și o abordare fragmentată între statele membre, iar Macron a apărat, la rândul său, redeschiderea unui canal de comunicare cu Kremlinul, dar condiționat de o strategie comună la nivel european. Ce se știe din alte relatări despre convorbirea Macron–Lukașenko Știrile despre conținutul discuției diferă în funcție de surse, notează materialul. TV5Monde Info a scris că Macron i-ar fi cerut lui Lukașenko să nu-și lase țara „antrenată” în războiul din Ucraina și să facă „gesturile necesare” pentru îmbunătățirea relațiilor Belarus–Europa. Totodată, La Dépêche a citat site-ul Quai d’Orsay , unde Guvernul francez ar fi transmis că Franța nu recunoaște legitimitatea lui Aleksandr Lukașenko și că ambasadorul francez a fost constrâns să părăsească Belarus la 17 octombrie. Speculații de nume, fără decizie oficială Declarațiile lui Lukașenko au alimentat speculații în presa europeană despre posibile nume pentru un astfel de rol, inclusiv Angela Merkel și Mario Draghi, însă materialul precizează că nu există o decizie oficială a UE și nici candidaturi oficiale . În lectura Euronews, mesajul lui Lukașenko către Macron ar urmări și un obiectiv politic: să-l împingă pe președintele francez spre un rol central într-un canal direct de comunicare între UE, Minsk și Kremlin, îndemnându-l să vină la Minsk și să meargă la Moscova „pentru a aborda problema prin dialog”. [...]
Rusia își crește presiunea politică asupra Armeniei după pași recenți ai Erevanului spre Uniunea Europeană, mergând până la rechemarea ambasadorului la consultări, potrivit HotNews . Mișcarea semnalează o înăsprire a liniei Moscovei față de un aliat tradițional și pune în prim-plan riscul unei rupturi în arhitectura regională de cooperare economică dominată de Rusia. Ministerul rus de Externe a anunțat că ambasadorul Rusiei în Armenia, Serghei Kopîrkin , a fost chemat la Moscova „la consultări” privind măsurile de apropiere de UE, despre care susține că „subminează cooperarea” în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice (UEE) . Decizia vine la o zi după ce președintele Vladimir Putin și-a înăsprit public tonul la un summit al UEE, afirmând că „scenariul ucrainean” a început cu tentativa Kievului de a adera la UE. În același context, Putin a cerut Armeniei să organizeze „cât mai rapid” un referendum pe această temă și a insistat că Erevanul trebuie să aleagă între UE și UEE, deoarece „este imposibil să le împaci pe amândouă”. Relația Moscova–Erevan, pe o pantă descendentă Rechemarea ambasadorului este prezentată ca cel mai recent episod dintr-o relație tot mai tensionată între cei doi aliați tradiționali. La începutul lunii mai, Rusia a protestat după vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Erevan și a acuzat Armenia că i-a oferit o „platformă pentru remarci antirusești”. Atunci, Moscova a convocat ambasadorul Armeniei în Rusia, invocând proteste față de ceea ce a calificat drept „amenințări teroriste la adresa Rusiei”, formulate de Zelenski la Erevan. În paralel, Moscova și-a exprimat repetat îngrijorarea față de apropierea Armeniei de UE, temeri amplificate după ce Erevanul a găzduit pe 4 mai reuniunea Comunității Politice Europene, cu peste 40 de lideri europeni, inclusiv Zelenski. Ulterior a avut loc și un summit UE–Armenia, după care Bruxellesul a luat act de aspirațiile europene ale Armeniei. Ministrul armean de Externe, Ararat Mirzoian, a declarat recent că Armenia rămâne membră a UEE, dar că „aspirațiile europene nu au dispărut”. În același registru, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că „cel mai important” este ca Armenia să nu adopte o poziție antirusească și că Rusia așteaptă o explicație din partea Erevanului. [...]
