Știri
Știri din categoria Externe
Papa Leo spune că va continua să condamne războiul, în pofida atacului lui Trump, într-un mesaj care menține presiunea morală asupra liderilor politici într-un moment de escaladare a tensiunilor internaționale, potrivit Reuters.
Declarațiile au fost făcute luni, la bordul avionului papal, în drum spre Alger, unde Papa Leo XIV începe un turneu de 10 zile în patru țări africane. Pontiful a spus că nu vrea „să intre într-o dezbatere” cu președintele SUA, dar a susținut că mesajul creștin este „abuzat” de unii.
„Voi continua să vorbesc răspicat împotriva războiului, căutând să promovez pacea, promovând dialogul și relațiile multilaterale între state pentru a găsi soluții juste la probleme.”
Papa a argumentat că „prea mulți oameni suferă” și că „prea mulți oameni nevinovați sunt uciși”, adăugând că cineva trebuie „să se ridice și să spună că există o cale mai bună”. El a insistat că nu își vede rolul ca fiind unul politic.
Reuters notează că Papa Leo, originar din Chicago, a devenit în ultimele săptămâni un critic vocal al războiului SUA–Israel cu Iranul și a denunțat recent „nebunia războiului” într-un apel pentru pace. În acest context, Donald Trump a lansat duminică seară un atac la adresa pontifului, aparent ca reacție la criticile privind conflictul și politicile dure ale administrației americane în materie de imigrație.
„Papa Leo este SLAB la capitolul criminalitate și groaznic pentru politica externă”, a scris Trump într-o postare pe Truth Social.
Recomandate
Reluarea negocierilor SUA–Iran depinde de un acord înainte de 21 aprilie, în timp ce Washingtonul pregătește o blocadă navală care poate escalada rapid conflictul , potrivit Axios . Mediatori din Pakistan, Egipt și Turcia urmează să continue discuțiile cu ambele părți „în zilele următoare”, cu obiectivul de a acoperi diferențele rămase și de a ajunge la un acord care să pună capăt războiului, înainte ca armistițiul să expire pe 21 aprilie. Blocada navală, instrument de presiune în negocieri În paralel cu efortul diplomatic, președintele Donald Trump ia în calcul reluarea loviturilor dacă blocada navală americană nu determină Iranul „să își schimbe cursul”, au spus surse citate de publicație. Țintele ar putea include infrastructură pe care Trump ar fi amenințat anterior că o va ataca înainte de anunțarea armistițiului. Un oficial american a descris blocada — la fel ca decizia SUA de a se retrage din discuțiile din Pakistan — drept parte a negocierilor în desfășurare și a susținut că Trump vrea să împiedice Iranul să folosească Strâmtoarea Hormuz ca pârghie. Mizele: îmbogățirea uraniului și banii înghețați Potrivit unor oficiali americani și unor surse regionale, principalele divergențe din negocierile de 21 de ore din Pakistan au vizat dosarul nuclear: cererea SUA ca Iranul să înghețe îmbogățirea uraniului și să renunțe la stocul de uraniu puternic îmbogățit; suma de bani înghețați pe care Iranul vrea ca SUA să o elibereze în schimbul concesiilor nucleare. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a susținut că părțile erau „la câțiva centimetri” de un acord înainte ca SUA să „mute porțile”, însă această caracterizare nu a fost confirmată de oficiali americani și surse regionale, care au insistat totuși că s-au înregistrat progrese. Semnale că „ușa nu este închisă” O sursă regională a descris situația drept o negociere dură, dar încă deschisă: „Nu suntem într-un blocaj complet. Ușa nu este închisă încă. Ambele părți negociază. E un bazar.” Un oficial american a spus că un acord ar putea fi atins dacă Iranul arată mai multă flexibilitate și acceptă că propunerea de la Islamabad este „cea mai bună” pe care o poate obține. Ambasadorul Iranului în Pakistan, Reza Amiri Moghadam, participant la negocieri, a scris pe X că discuțiile de la Islamabad nu au eșuat, ci au pus bazele unui proces diplomatic și că, dacă „încrederea și voința” se consolidează, se poate construi un cadru sustenabil pentru interesele tuturor părților. Ce urmează: calendarul blocadei și fereastra până la 21 aprilie Vicepreședintele JD Vance, care a condus echipa americană, i-a întâlnit pe iranieni pentru prima dată la Islamabad; un oficial american a descris discuțiile ca „dure”, dar devenite „un schimb prietenos și productiv de propuneri”. În același timp, Vance a discutat cu premierul israelian Benjamin Netanyahu după plecarea din Islamabad; Netanyahu a spus ulterior cabinetului său că SUA au întrerupt discuțiile după ce au concluzionat că Iranul a încălcat armistițiul prin nerechiderea Strâmtorii Hormuz. Pe plan operațional, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că blocada navală asupra Iranului începe luni la ora 10:00 ET (17:00, ora României) și „va fi aplicată imparțial” navelor tuturor statelor care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene. CENTCOM a adăugat că SUA „nu vor împiedica libertatea de navigație” pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz către și dinspre porturi neiraniene. [...]
Blocada navală anunțată de SUA împinge din nou petrolul peste 100 de dolari/baril , pe fondul escaladării tensiunilor cu Iranul și al riscurilor pentru fluxurile comerciale din Golf, potrivit Știrile Pro TV . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că blocada întregului trafic maritim către porturile iraniene începe pe 13 aprilie, la ora 10:00 a.m. (17:00, ora României). Conform comunicatului, toate navele, indiferent de pavilion, vor fi blocate dacă se îndreaptă spre sau părăsesc porturile iraniene, inclusiv cele din Golful Persic și Golful Oman. În același timp, SUA susțin că nu vor împiedica trecerea navelor prin Strâmtoarea Ormuz către porturi din alte țări și înapoi, potrivit aceleiași surse. Decizia vine după ce președintele Donald Trump a anunțat pe 12 aprilie că Marina SUA „va începe să blocheze toate navele care încearcă să intre sau să iasă din Strâmtoarea Ormuz”. Tot el a ordonat Marinei să identifice și să rețină navele din apele internaționale care plătesc taxe Iranului pentru trecerea prin strâmtoare. De ce contează economic Știrile Pro TV notează că, pe fondul eșecului discuțiilor dintre SUA și Iran și al deciziei de a impune o blocadă navală, prețul țițeiului Brent a depășit din nou 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei), semnalând o reacție imediată a pieței la riscul de întrerupere a transporturilor și la creșterea costurilor de asigurare și operare pentru navele care tranzitează zona. [...]
Administrația Trump ia în calcul reluarea unor lovituri limitate asupra unor ținte iraniene pentru a obține pârghii suplimentare în eventuale noi negocieri, după eșecul discuțiilor de la Islamabad , potrivit The Jerusalem Post , care citează informații publicate de The Wall Street Journal pe baza unor oficiali americani. Planul discutat în interiorul administrației ar viza „ținte specifice”, cu obiectivul de a crește presiunea asupra regimului de la Teheran înaintea unei noi runde de tratative. Aceiași oficiali au indicat că, deși este „puțin probabil” pe termen scurt, președintele Donald Trump ar lua în calcul și reluarea completă a campaniei de bombardamente împotriva Iranului. De ce contează: riscul de escaladare se mută pe ruta energetică a lumii Materialul apare în contextul în care US Central Command (CENTCOM) a anunțat că va începe, de luni, implementarea unei „blocade maritime complete” a Strâmtorii Hormuz , în baza deciziei lui Trump. Măsura are implicații operaționale directe pentru transportul maritim din zonă, într-un punct critic pentru fluxurile de petrol și gaze la nivel global. CENTCOM a precizat că blocada va fi aplicată „imparțial” navelor tuturor statelor care intră sau ies din porturi și zone de coastă iraniene, inclusiv toate porturile iraniene de la Golful Arabiei și Golful Oman. În schimb, navele care tranzitează către și dinspre porturi neiraniene nu ar urma să fie oprite. Detalii operaționale anunțate de CENTCOM Înainte ca blocada să intre efectiv în vigoare, ar urma să fie transmis un „Notice to Mariners” (aviz pentru navigatori), iar navele sunt îndemnate să contacteze forțele americane prin „bridge-to-bridge channel 16” atunci când operează în Golful Oman și în apropierea Strâmtorii Hormuz. Trump a declarat că, după eșecul primei runde de negocieri dintre SUA și Iran, Marina americană va bloca strâmtoarea „cu efect imediat”, oprind toate navele care vin și pleacă din porturile iraniene. Ce frânează opțiunea militară extinsă Potrivit relatării citate, principalul argument împotriva reluării unei campanii de bombardamente la scară largă este riscul de destabilizare suplimentară a regiunii și reticența lui Trump față de operațiuni prelungite. Publicația nu oferă un calendar pentru o eventuală operațiune limitată și nici detalii despre țintele avute în vedere. [...]
O blocadă navală a SUA asupra Iranului ar însemna o operațiune militară pe termen nedeterminat, cu risc de escaladare și efecte directe asupra pieței petrolului , potrivit unei analize Reuters , care citează experți în securitate și foști oficiali americani. Blocada ar urma să intre în vigoare luni, la ora 14:00 GMT (17:00, ora României), după ce președintele Donald Trump a anunțat că Marina SUA „va începe procesul de blocare” a navelor care încearcă să intre sau să iasă din Strâmtoarea Hormuz . Ulterior, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a precizat că măsura se aplică doar navelor care merg către sau vin din Iran, acoperind toate porturile iraniene de la Golful Arabiei și Golful Oman. De ce contează: presiune militară cu impact economic, dar greu de susținut Strâmtoarea Hormuz este un punct de strangulare pentru aproximativ 20% din petrolul mondial, iar obiectivul declarat de Trump este să forțeze Iranul să renunțe la „închiderea de facto” a strâmtorii pentru aproape toate țările, cu excepția celor care obțin trecere sigură de la Teheran. Dacă strategia ar reuși, ar reduce pârghia Iranului în negocieri și ar putea redeschide ruta pentru comerțul global, cu potențial de scădere a prețurilor la petrol, notează analiza. În același timp, experții avertizează că o blocadă este, în esență, un act de război și presupune un angajament deschis, cu un număr semnificativ de nave de luptă. Dana Stroul, fost oficial de rang înalt la Pentagon în administrația Biden, a spus că misiunea este dificil de executat de una singură și probabil nesustenabilă pe termen mediu și lung. Necunoscute operaționale și riscul de represalii Armata SUA nu a oferit încă detalii de bază despre modul de aplicare: câte nave vor fi implicate, dacă vor fi folosite avioane și dacă aliați din Golf vor participa. CENTCOM a refuzat să comenteze, potrivit Reuters. Un punct sensibil este aplicarea efectivă a blocadei: ar fi SUA dispusă să urce la bord și să confiște nave sau chiar să le avarieze/scufunde dacă încearcă să o încalce? Și ce se întâmplă dacă transporturile vizează mari cumpărători sau parteneri ai SUA, precum China, India ori Coreea de Sud? Pe partea de securitate, amiralul în retragere Gary Roughead, fost șef al operațiunilor navale americane, a avertizat că Iranul ar putea trage asupra navelor din Golf sau ar putea ataca infrastructura statelor din Golf care găzduiesc forțe americane. Prețuri la energie deja în creștere și presiune politică internă în SUA Amenințările Iranului la adresa transportului maritim au dus la o creștere de aproximativ 50% a prețurilor globale la petrol de la începutul războiului lansat de SUA și Israel pe 28 februarie, potrivit Reuters. Trump a spus duminică că prețul petrolului și al benzinei ar putea rămâne ridicat în SUA până la alegerile parlamentare parțiale din noiembrie, pe fondul riscului de reacție publică. În paralel, Trump a evocat și posibilitatea reluării loviturilor americane în interiorul Iranului, menționând fabrici de rachete ca țintă posibilă. Senatorul democrat Mark Warner a pus sub semnul întrebării strategia, avertizând că Iranul ar putea folosi ambarcațiuni rapide pentru a mina strâmtoarea sau ar putea plasa bombe pe petroliere. Trump a amenințat că „orice iranian” care va trage asupra forțelor americane sau asupra navelor „pașnice” va fi „distrus”, iar Gardienii Revoluției au transmis că navele militare care se apropie de strâmtoare vor fi considerate o încălcare a armistițiului și vor fi tratate „dur și decisiv”, ceea ce amplifică riscul de escaladare. În evaluarea citată de Reuters, soluția pe termen lung ar necesita diplomație și voință politică internațională, nu doar presiune militară. [...]
O postare a președintelui sud-coreean Lee Jae Myung a declanșat o dispută diplomatică rară cu Israelul , după ce acesta a distribuit pe X un videoclip din 2024 din Cisiordania și a făcut o comparație care a atins subiectul Holocaustului, potrivit CNN . Episodul contează prin potențialul de a complica relațiile bilaterale și de a adăuga presiune politică într-un moment în care Israelul se confruntă deja cu critici internaționale legate de războiul din Gaza. În postarea de vineri, Lee a cerut verificarea autenticității imaginilor și, dacă acestea sunt reale, clarificarea măsurilor luate. Tot acolo, el a spus că nu există „nicio diferență” între crimele din timpul războiului, Holocaust și sclavia sexuală a femeilor sub dominația colonială japoneză în Coreea (1910–1945). Reacția Israelului a venit public, printr-o postare a Ministerului de Externe, care a calificat remarcile drept „inacceptabile” și a acuzat „trivializarea masacrului evreilor” chiar înaintea Zilei de Comemorare a Holocaustului în Israel. Ministerul a mai susținut că Lee ar fi „dezgropat” o poveste din 2024 și ar fi citat un cont fals care ar fi prezentat-o ca eveniment curent, adăugând că incidentul ar fi fost investigat și soluționat în urmă cu doi ani, fără a oferi detalii despre rezultat. Ce arată videoclipul și ce se știa despre incident Lee a revenit ulterior cu o clarificare, precizând că este vorba despre un eveniment real din septembrie 2024, condamnat de SUA, și a invocat obligația respectării dreptului internațional umanitar (setul de reguli care limitează mijloacele și metodele de război și protejează persoanele care nu participă la lupte). CNN amintește că, în 2024, locuitori din Qabatya, lângă Jenin (Cisiordania ocupată), au filmat soldați israelieni aruncând de pe o clădire corpuri aparent fără viață, pe 19 septembrie. În aceeași zi, armata israeliană (IDF) a transmis că a ucis patru militanți într-o „operațiune antiteroristă” în zonă. Întrebată atunci despre imagini, armata a spus că este un „incident grav” care nu corespunde valorilor IDF și că este analizat. Încercare de detensionare, dar mesajul politic rămâne În contextul disputei, Ministerul de Externe de la Seul a intervenit la câteva ore după schimbul de replici, exprimând regret că Israelul ar fi „înțeles greșit intenția” președintelui. Potrivit ministerului, comentariile lui Lee ar fi exprimat convingeri despre drepturile universale ale omului, nu o poziție pe o temă specifică, iar mesajul a reiterat „condoleanțe profunde” pentru victimele Holocaustului. Totuși, Lee a continuat să își susțină linia de mesaj în postări ulterioare, insistând pe ideea respectării drepturilor universale și a respingerii războiului de agresiune. Israelul, notează CNN, nu răspunsese încă ultimei postări a președintelui sud-coreean la momentul publicării articolului. [...]
Rezultatul foarte slab al Uniunii Românilor din Ungaria ridică întrebări despre reprezentarea politică a minorităților în sistemul electoral ungar , după ce formațiunea a obținut doar 495 de voturi la alegerile parlamentare de duminică, potrivit G4Media . În același timp, niciun partid al minorităților naționale nu a intrat în Parlament. Uniunea Românilor din Ungaria a strâns 495 de voturi, în condițiile în care, conform recensământului citat de publicație, minoritatea românească ar număra aproape 45.000 de persoane. Nicio minoritate națională nu a obținut reprezentare parlamentară În alegerile de duminică, niciun partid al minorităților naționale nu a reușit să acceadă în Parlament. Cele mai multe voturi dintre aceste formațiuni au fost obținute de: partidul romilor: 18.880 de voturi; partidul germanilor: 17.845 de voturi; partidul croaților: 1.255 de voturi. Diferența de regulă față de România: fără locuri garantate Un element relevant pentru miza de reprezentare este cadrul legal: spre deosebire de România, legea electorală din Ungaria nu prevede o procedură specială care să asigure cel puțin un loc în Parlament pentru fiecare minoritate națională recunoscută oficial, mai notează publicația. [...]
