Știri
Tag: pactul ue migratie

Ungaria spune că nu va implementa Pactul UE privind migrația , ceea ce prelungește incertitudinea de reglementare în dosarul azilului și menține presiunea pe funcționarea spațiului Schengen , potrivit Agerpres . Ministrul ungar de interne, Gabor Posfai, a declarat în comisia pentru afaceri europene a parlamentului de la Budapesta că guvernul respinge Pactul Uniunii Europene privind Migrația și Azilul „în forma actuală”. În consecință, Ungaria nu a întocmit un plan național de implementare și „nu intenționează” să depună unul în viitor. Ce elemente din pact acceptă Budapesta și ce respinge Posfai a spus că, dintre componentele de „solidaritate” prevăzute în pact, Ungaria consideră acceptabilă doar asistența tehnică. În schimb, respinge: distribuția migranților pe bază de cote între statele membre; compensațiile financiare asociate acestui mecanism. Ministrul a adăugat că ar fi necesară aprobarea statului care ar urma să primească asistență, în situația în care se confruntă cu migrație masivă. Discuții fără acord la nivelul UE și legătura cu controalele Schengen Subiectul a fost discutat preliminar la o reuniune recentă, la Luxemburg, a miniștrilor de interne și ai justiției din UE, însă nu s-a ajuns la un acord, potrivit declarațiilor făcute în fața parlamentarilor ungari. În marja aceleiași întâlniri, Posfai a avut discuții bilaterale cu ministrul austriac de interne, Gerhard Karner , pe tema obiecțiilor Ungariei față de menținerea controalelor la frontierele interne din spațiul Schengen. A fost menționată ideea înlocuirii controalelor directe la frontiera Ungaria–Austria cu un regim nou, în care cele două țări ar monitoriza împreună regiunile de pe ambele părți ale frontierei comune. [...]

Noul pact UE pentru migrație și azil devine obligatoriu de vineri , introducând controale mai stricte la frontiere și un mecanism de „solidaritate” care poate impune statelor membre fie relocarea unor migranți, fie plata unei contribuții fixe, potrivit Digi24 . Miza practică este una de reglementare: statele au trecut printr-o tranziție de 12 luni pentru a-și adapta legislația și infrastructura, iar de acum regulile se aplică unitar. Ce se schimbă la frontieră și în procesarea cererilor Pactul înăsprește procedurile pentru sosirile ilegale, inclusiv prin obligativitatea identificării în maximum șapte zile a persoanelor care trec ilegal o frontieră a UE, conform EFE, citată de Agerpres. Un alt element central este accelerarea formalităților: se introduce o procedură „semi-rapidă” de 12 săptămâni de la sosirea ilegală, interval în care trebuie parcurse etapele de la examinarea cererii de azil până la decizia de returnare, dacă cererea este respinsă. Procedura devine obligatorie pentru: migranții considerați risc de securitate; persoanele din țări cu rată de acceptare a cererilor de azil în UE sub 20%. Eurodac : extinderea bazei de date și biometrie de la 6 ani Sistemul Eurodac (baza de date europeană cu amprente digitale) este extins pentru a deveni o platformă de gestionare a migrației. În sistem urmează să fie introduse și imagini faciale, iar vârsta minimă pentru înregistrarea biometrică scade de la 14 la 6 ani. „Solidaritatea” cu cost: relocare sau 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat Pactul introduce un cadru obligatoriu de solidaritate pentru statele aflate sub presiune migratorie ridicată – în prezent Spania, Italia, Grecia și Cipru. Celelalte state membre trebuie să contribuie prin: preluarea (relocarea) unor migranți; sprijin operațional și tehnic; sau o contribuție financiară de 20.000 de euro (aprox. 100.000 lei) pentru fiecare migrant refuzat în cadrul cotelor. Materialul notează că există state care ar prefera să plătească decât să primească migranți, iar Ungaria și Slovacia au refuzat inclusiv plata contribuțiilor. Clauză de criză pentru valuri masive de migrație Pactul include și un „ Regulament de Criză ”, o clauză de urgență pentru situații în care un val masiv de migrație riscă să copleșească o țară, scenariu ce trebuie recunoscut și aprobat de Bruxelles. În aceste cazuri, statul afectat poate amâna înregistrarea noilor cereri de azil și poate prelungi detenția la frontiere peste termenul de 12 săptămâni, în timp ce celelalte state ar fi mai puternic constrânse de mecanismul de cote. [...]