Știri
Știri din categoria Externe
Ungaria plătește o „primă Orbán” la finanțare, pe fondul inflației ridicate și al deficitului – iar costurile de împrumut au ajuns cele mai mari din Europa, potrivit unei analize preluate de Ziarul Financiar din Financial Times. Modelul economic „Orbánomics” este descris ca o combinație de centralizare a deciziei, subminare a instituțiilor independente și politici populiste care au lăsat în urmă prețuri mai mari, servicii publice mai slabe și o economie cu probleme structurale.
În ultimii 16 ani, „Orbánomics” a avut ca efect principal centralizarea puterii economice și a procesului de luare a deciziilor, concomitent cu slăbirea instituțiilor independente (presa, banca centrală, justiția și universitățile), notează Financial Times, citat de ZF. În același timp, firmele internaționale și cele asociate „opoziției” ar fi fost dezavantajate, iar piețele și licitațiile publice au devenit „mult mai puțin libere și echitabile”.
Unul dintre efectele economice cuantificate în analiză este inflația: Ungaria a avut cea mai mare inflație cumulată din UE din 2020 încoace, cu o creștere a prețurilor de 57%, față de 28% la nivelul blocului comunitar. În perioada de vârf, rata anuală a inflației a depășit 25%.
Financial Times leagă această „excepție” în materie de inflație de politica internă: înaintea alegerilor din aprilie 2022, guvernul a introdus măsuri suplimentare de stimulare economică, interpretate de unii analiști drept încercări de a „cumpăra” voturi. Publicația mai arată că guvernul a repetat tactica și înaintea alegerilor actuale, prin „pomeni electorale” evaluate la 2,2% din PIB, în timp ce plafoanele temporare de preț s-au dovedit „în mare măsură ineficiente”.
În paralel, reducerea independenței băncii centrale este indicată ca factor care a contribuit la o inflație persistent mai ridicată încă din perioada premergătoare pandemiei și invaziei Rusiei în Ucraina.
Analiza mai susține că politicile menite să stimuleze fertilitatea – o componentă centrală a agendei lui Viktor Orbán, bazată pe reduceri de taxe și împrumuturi fără dobândă – sunt estimate să coste aproximativ 5% din PIB, dar „au eșuat până acum”. Rata fertilității ar fi urcat inițial până la aproximativ 1,6 nașteri per femeie, pentru ca apoi să coboare la 1,3 în 2025.
Pe fondul creșterii economice reduse și al unui deficit bugetar „relativ ridicat”, perspectivele de corectare sunt descrise drept „sumbre”. Deficitul bugetar al Ungariei este „aproximativ egal” cu cheltuielile pentru politicile familiale (5% din PIB), iar costurile de finanțare a datoriei sunt cele mai mari din Europa, deoarece creditorii cer o „primă Orbán” – o penalizare de risc asociată direcției de politică economică și instituțională.
Financial Times mai arată că economia Ungariei a rămas concentrată pe activități cu valoare adăugată redusă, în principal asamblarea de automobile germane, cu puține eforturi pentru a urca pe lanțul valoric. În plus, creșterea productivității este descrisă ca fiind „cronic redusă”, iar investițiile în educație și cercetare-dezvoltare sunt „mult sub media UE”.
În acest tablou, „restructurarea oligarhică” a economiei ar fi slăbit concurența și ar fi agravat subinvestiția, cu un rezultat final indicat drept stagnarea creșterii PIB.
Recomandate
Mesajul lui Mark Rutte către Peter Magyar indică o posibilă recalibrare a rolului Ungariei în NATO , după victoria opoziției la alegerile parlamentare, cu potențial impact asupra cooperării euro-atlantice, potrivit Agerpres . Secretarul general al NATO l-a felicitat pe Peter Magyar pentru rezultatul obținut duminică în Ungaria și a transmis că își dorește să lucreze cu acesta pentru „consolidarea și mai mult” a securității euro-atlantice. Mesajul a fost publicat de Rutte pe contul său de pe o rețea de socializare, după o discuție pe care a descris-o drept „fructuoasă”. „Am avut o discuție fructuoasă cu Peter Magyar aseară, după victoria sa electorală din Ungaria. Sper să pot colabora cu el pentru a consolida și mai mult securitatea euro-atlantică.” Ce schimbă victoria lui Magyar în ecuația politică de la Budapesta Peter Magyar, descris ca lider conservator, a promis că viitorul guvern pe care speră să îl conducă va depune eforturi pentru ca Ungaria să devină „o țară liberă, europeană și cu fața spre oameni”. În alegerile parlamentare, partidul Tisza a obținut 138 din cele 199 de locuri, pe fondul unei participări record de 79,5%. Potrivit previziunilor citate, noul Parlament ungar ar urma să se constituie în aproximativ 30 de zile. Majoritatea de două treimi și miza schimbărilor legislative Înfrângerea pune capăt celor 16 ani consecutivi la guvernare ai partidului Fidesz condus de Viktor Orban, care va trece în opoziție cu 55 de deputați, cu 79 mai puțini decât avea din 2022. Majoritatea de peste două treimi obținută de Tisza ar urma să îi permită lui Magyar să modifice legi constituționale și să urmărească programul anunțat de desființare a „statului-partid” atribuit lui Orban. În material se arată că Orban, aflat la guvernare din 2010, a construit un sistem descris ca „hibrid, între democrație și autoritarism”, prin centralizarea puterii și controlul asupra unor instituții-cheie, inclusiv presa, învățământul și Curtea Constituțională. [...]
Ucraina a retras avertismentul de călătorie pentru Ungaria, un semnal de detensionare cu efect direct asupra mobilității transfrontaliere , după încheierea alegerilor parlamentare de la Budapesta, potrivit Știrile Pro TV . Decizia vine după ce, anterior, Kievul își îndemnase cetățenii să evite deplasările în Ungaria invocând riscuri de „provocări”. Ministerul ucrainean de Externe, prin șeful instituției, Andriy Sybiha, a explicat că, odată cu finalul scrutinului, „riscurile crescute de provocări” care au stat la baza avertismentului „și-au pierdut urgența”. În același mesaj, Sybiha a afirmat că Ucraina speră ca rezultatele alegerilor să ducă la o normalizare a relațiilor „în dimensiunea politică, nu doar în cea consulară”, adăugând că Kievul este pregătit să acționeze în acest sens. Contextul deteriorării relațiilor Kiev–Budapesta În ultimele luni, relațiile dintre Ucraina și Ungaria s-au deteriorat rapid la nivelul conducerii, pe fondul unor acuzații reciproce. În material sunt menționate două episoade relevante: premierul ungar Viktor Orbán a acuzat Kievul că ar fi blocat deliberat tranzitul petrolului rusesc prin conducta Drujba; președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că ajutorul pentru Ucraina este blocat de „o singură persoană din UE”. Totodată, la începutul lunii martie, șapte angajați ai băncii de stat ucrainene Oschadbank , parte dintr-o echipă de transport numerar, au fost reținuți la Budapesta în timp ce escortau vehicule care transportau valută. Deși gardienii au fost eliberați, „numerarul și aurul nu au fost niciodată returnate la Kiev”, iar după acest incident autoritățile ucrainene au emis avertismentul de călătorie. De ce contează decizia acum Ridicarea avertismentului reduce, cel puțin formal, un obstacol pentru deplasările cetățenilor ucraineni în Ungaria și indică o încercare de recalibrare a relației bilaterale după alegeri. În același timp, din informațiile prezentate nu rezultă dacă vor urma măsuri concrete suplimentare sau un calendar de discuții între cele două părți. [...]
Kremlinul mizează pe continuitate în relația cu Budapesta, semnalând că vrea să păstreze „legături pragmatice” cu noua conducere politică a Ungariei după înfrângerea lui Viktor Orban, potrivit Mediafax . Mesajul indică o încercare a Moscovei de a limita riscurile de izolare suplimentară în UE, într-un moment în care Budapesta a fost percepută drept unul dintre interlocutorii mai deschiși ai Rusiei în interiorul blocului comunitar. Reacția vine după alegerile de duminică din Ungaria, câștigate de liderul Tisza, Peter Magyar , în fața lui Viktor Orban, liderul Fidesz, descris în material drept un „partener rus apropiat”. Kremlinul a transmis că acceptă rezultatul scrutinului și că dorește să mențină relații stabile cu noua conducere de la Budapesta. Ce a spus Kremlinul și de ce contează pentru relația Rusia–UE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat că Moscova respectă alegerea electoratului maghiar și că își dorește relații bune nu doar cu Ungaria, ci și cu restul Uniunii Europene. În contextul în care poziția UE este caracterizată în material ca fiind „anti-Moscova”, mesajul sugerează că Rusia încearcă să evite o deteriorare accelerată a canalelor de dialog, inclusiv prin menținerea unei relații funcționale cu Budapesta, indiferent de schimbarea politică. Avertismentul rusesc privind tensiuni economice în interiorul UE Separat, un oficial rus de rang înalt a susținut, potrivit TASS, că evoluțiile politice din Ungaria și orientarea UE față de Moscova ar putea alimenta tensiuni economice în interiorul Uniunii. Vicepreședintele Consiliului Federației (camera superioară a Parlamentului rus), Konstantin Kossaciov, a afirmat că rezultatul alegerilor din Ungaria ar împinge UE într-o perioadă de presiuni financiare și a invocat nevoia de a găsi 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Ucraina. Materialul nu oferă detalii despre mecanismul concret prin care schimbarea de la Budapesta ar produce aceste efecte economice, dincolo de evaluarea politică formulată de oficialii ruși. [...]
Dependența energetică de Rusia limitează marja de manevră a viitorului guvern de la Budapesta , chiar dacă Viktor Orban a pierdut alegerile, iar noua majoritate promite o repoziționare pro-UE și pro-NATO, potrivit Digi24 , care citează o analiză The New York Times. Miza imediată pentru regiune și pentru UE este că schimbarea politică poate reduce capacitatea Moscovei de a folosi Budapesta ca instrument de blocaj în deciziile europene, dar fără o „ruptură” rapidă pe energie. Peter Magyar , liderul partidului Tisza, a obținut o largă majoritate în Parlament, pe fondul promisiunii de a normaliza relațiile tensionate cu Uniunea Europeană și NATO. În campanie, el a criticat apropierea lui Orban de Donald Trump și Vladimir Putin și a susținut o „Ungarie liberă și europeană”, cu accent pe combaterea corupției și o abordare „lucidă” față de Moscova. De ce nu e realistă o decuplare rapidă de Rusia În pofida schimbării de putere, noul premier ar urma să preia o economie „aflată în dificultate” și o arhitectură energetică puternic dependentă de Rusia. Concret, Magyar ar moșteni o țară care importă peste 80% din gazele naturale și țițeiul din Rusia , iar el a indicat că diversificarea surselor este un obiectiv cu un orizont îndepărtat. Analistul Andras Racz, cercetător principal la Consiliul German pentru Relații Externe, anticipează că viitorul guvern ar putea începe diversificarea cu petrolul rusesc, considerat mai ușor de înlocuit, în timp ce ieșirea din dependența de gaz și de energia nucleară ar fi mai dificilă. Contracte și infrastructură care „leagă” Ungaria de Moscova Textul indică două elemente care complică o schimbare rapidă: contractul semnat în 2021 pe 15 ani pentru furnizarea de gaze naturale din Rusia, din care ar putea fi imposibil să se retragă repede; centrala de la Paks , care asigură aproape jumătate din energia electrică a țării, folosește combustibil rusesc și este extinsă de gigantul nuclear de stat al Rusiei, într-un acord descris ca dificil de anulat. Magyar a spus că, înainte de orice decizie, trebuie să înțeleagă detaliile contractelor energetice semnate de Orban cu Rusia. Impactul politic în UE: mai puțin „veto” informal pentru Kremlin, dar influență pe energie rămâne Pe termen scurt, înfrângerea lui Orban îl privează pe Vladimir Putin de unul dintre cei mai eficienți aliați în interiorul UE, în condițiile în care fostul premier a fost un critic intern vocal al blocului și a blocat inițiative europene legate de Ucraina, inclusiv un împrumut de 90 de miliarde de euro și pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, precum și deschiderea negocierilor de aderare pentru Kiev. Kremlinul a transmis deja semnale de adaptare. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că Rusia „respectă” alegerea Ungariei și că se așteaptă la continuarea unor contacte „extrem de pragmatice”, insistând că Rusia este și va rămâne „unul dintre cei mai de încredere furnizori de energie din lume”. În paralel, Racz estimează schimbări mai rapide în zona influenței ruse asupra mass-media și serviciilor de securitate, inclusiv măsuri pentru ruperea legăturilor create în perioada Orban și posibila trimitere „politicoasă” a unor diplomați ruși înapoi în Rusia. Ce urmează Potrivit evaluărilor citate, Ungaria ar putea să nu mai saboteze sprijinul UE pentru Ucraina, însă politica față de Kiev ar putea rămâne prudentă, din cauza diviziunilor din electorat și a dependenței energetice. În plan energetic, direcția probabilă nu este excluderea totală a Moscovei, ci încercarea de a forța Rusia să concureze cu furnizori alternativi — pe fondul ideii că „schimbările radicale și imediate” în securitatea energetică sunt rare. [...]
Aderarea Ungariei la Parchetul European ar putea deveni o cheie pentru deblocarea fondurilor UE , după victoria electorală a lui Péter Magyar , care a anunțat că intrarea în EPPO (Parchetul European) va fi una dintre prioritățile noului guvern, potrivit Wall-Street . Miza este una de reglementare și control al banilor europeni: EPPO, condus de Laura Codruța Kövesi, ar primi mandat să investigheze direct fraude și fapte de corupție legate de fonduri UE pe teritoriul ungar. În discursul de după câștigarea alegerilor, Magyar a legat explicit aderarea la EPPO de „restabilirea Ungariei ca partener constructiv în Europa”, în timp ce susținătorii săi au scandat „Europa, Europa, Europa”, în piața Batthyány din Budapesta. În același mesaj, liderul partidului TISZA (Respect și Libertate) a vorbit despre „demantelarea statului capturat” și a cerut demisii din fruntea mai multor instituții-cheie. De ce contează: control extern și bani europeni blocați Publicația notează că Ungaria „a avut și are în continuare sume uriașe de bani blocate” de Uniunea Europeană, iar noua administrație ar fi dispusă să ofere garanții privind protecția fondurilor printr-un control extern. În logica anunțată de Magyar, aderarea la EPPO ar funcționa ca un semnal către Bruxelles privind respectarea statului de drept și ar putea facilita deblocarea „miliardelor de euro” înghețate din cauza îngrijorărilor legate de corupție. De ce Ungaria nu este în EPPO și ce s-ar schimba Ungaria nu este membră a Parchetului European, fiind menționată ca una dintre puținele țări UE care au ales să nu participe la această instituție (alături de Danemarca și Irlanda, care au un regim special de „renunțare”). Guvernul condus de Viktor Orbán a refuzat aderarea invocând suveranitatea națională și argumentând că procuratura maghiară ar fi suficient de independentă pentru a investiga corupția fără supraveghere externă. În locul aderării, Budapesta a semnat în 2021 un acord de cooperare cu EPPO, limitat la schimb de informații, fără dreptul Parchetului European de a desfășura investigații direct în Ungaria. Aderarea ar schimba tocmai acest punct: EPPO ar putea ancheta penal, pune sub acuzare și trimite în judecată în dosare privind fraude cu fonduri europene, corupție transfrontalieră sau evaziune fiscală de amploare, inclusiv fraude de TVA. Ce a promis Magyar și ce urmează Magyar a susținut în campanie că va cere aderarea „imediată” și că solicitarea ar urma să fie făcută oficial în prima zi de guvernare sau la foarte scurt timp după. Potrivit articolului, obiectivul declarat este declanșarea investigațiilor privind modul în care au fost cheltuite fondurile europene în ultimul deceniu și, în paralel, recâștigarea încrederii instituțiilor europene. Rămâne de văzut calendarul și pașii concreți ai aderării, însă direcția politică anunțată indică o repoziționare a Ungariei către mecanismele UE de supraveghere a utilizării banilor comunitari, cu potențiale efecte directe asupra relației Budapesta–Bruxelles și asupra fluxurilor de finanțare europeană. [...]
Mesajul Beijingului sugerează continuitatea investițiilor și a cooperării economice chino-ungare , în pofida schimbării de putere de la Budapesta, după victoria partidului Tisza condus de Peter Magyar , potrivit G4Media . Guvernul chinez l-a felicitat luni pe liderul ungar pentru victoria în alegerile parlamentare și și-a reafirmat disponibilitatea de a lucra cu noul guvern pentru „consolidarea relațiilor bilaterale”, relatează EFE, citată de Agerpres. Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a spus că Beijingul este dispus să „intensifice schimburile la nivel înalt”, să consolideze „încrederea politică reciprocă” și să extindă „cooperarea practică”, inclusiv prin creșterea schimburilor între populațiile celor două țări. De ce contează: Ungaria, un canal economic al Chinei în UE În ultimii ani, Ungaria a fost unul dintre principalii parteneri ai Chinei în Uniunea Europeană, în cadrul politicii de „deschidere către Est” promovată de Viktor Orbán , cu investiții chineze importante în sectoare precum automobilele electrice, bateriile și infrastructura. În acest context, semnalul de la Beijing indică interesul pentru păstrarea unui cadru favorabil proiectelor economice deja atrase sau planificate. Schimbarea politică este majoră: victoria partidului Tisza pune capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán, care și-a recunoscut înfrângerea după alegerile de duminică. Context european: tensiuni comerciale și poziționarea Budapestei Ungaria a adoptat, de asemenea, o poziție critică față de unele inițiative ale Bruxelles-ului îndreptate împotriva Beijingului, inclusiv taxele vamale aplicate vehiculelor electrice chinezești, și s-a prezentat drept o punte între China și piața comunitară, notează EFE. Rămâne de văzut în ce măsură noul guvern va păstra această linie în relația cu UE și China; articolul nu oferă detalii despre pozițiile economice ale lui Peter Magyar față de investițiile chineze sau față de dosarele comerciale europene. [...]
