Știri
Știri din categoria Externe
Ungaria plătește o „primă Orbán” la finanțare, pe fondul inflației ridicate și al deficitului – iar costurile de împrumut au ajuns cele mai mari din Europa, potrivit unei analize preluate de Ziarul Financiar din Financial Times. Modelul economic „Orbánomics” este descris ca o combinație de centralizare a deciziei, subminare a instituțiilor independente și politici populiste care au lăsat în urmă prețuri mai mari, servicii publice mai slabe și o economie cu probleme structurale.
În ultimii 16 ani, „Orbánomics” a avut ca efect principal centralizarea puterii economice și a procesului de luare a deciziilor, concomitent cu slăbirea instituțiilor independente (presa, banca centrală, justiția și universitățile), notează Financial Times, citat de ZF. În același timp, firmele internaționale și cele asociate „opoziției” ar fi fost dezavantajate, iar piețele și licitațiile publice au devenit „mult mai puțin libere și echitabile”.
Unul dintre efectele economice cuantificate în analiză este inflația: Ungaria a avut cea mai mare inflație cumulată din UE din 2020 încoace, cu o creștere a prețurilor de 57%, față de 28% la nivelul blocului comunitar. În perioada de vârf, rata anuală a inflației a depășit 25%.
Financial Times leagă această „excepție” în materie de inflație de politica internă: înaintea alegerilor din aprilie 2022, guvernul a introdus măsuri suplimentare de stimulare economică, interpretate de unii analiști drept încercări de a „cumpăra” voturi. Publicația mai arată că guvernul a repetat tactica și înaintea alegerilor actuale, prin „pomeni electorale” evaluate la 2,2% din PIB, în timp ce plafoanele temporare de preț s-au dovedit „în mare măsură ineficiente”.
În paralel, reducerea independenței băncii centrale este indicată ca factor care a contribuit la o inflație persistent mai ridicată încă din perioada premergătoare pandemiei și invaziei Rusiei în Ucraina.
Analiza mai susține că politicile menite să stimuleze fertilitatea – o componentă centrală a agendei lui Viktor Orbán, bazată pe reduceri de taxe și împrumuturi fără dobândă – sunt estimate să coste aproximativ 5% din PIB, dar „au eșuat până acum”. Rata fertilității ar fi urcat inițial până la aproximativ 1,6 nașteri per femeie, pentru ca apoi să coboare la 1,3 în 2025.
Pe fondul creșterii economice reduse și al unui deficit bugetar „relativ ridicat”, perspectivele de corectare sunt descrise drept „sumbre”. Deficitul bugetar al Ungariei este „aproximativ egal” cu cheltuielile pentru politicile familiale (5% din PIB), iar costurile de finanțare a datoriei sunt cele mai mari din Europa, deoarece creditorii cer o „primă Orbán” – o penalizare de risc asociată direcției de politică economică și instituțională.
Financial Times mai arată că economia Ungariei a rămas concentrată pe activități cu valoare adăugată redusă, în principal asamblarea de automobile germane, cu puține eforturi pentru a urca pe lanțul valoric. În plus, creșterea productivității este descrisă ca fiind „cronic redusă”, iar investițiile în educație și cercetare-dezvoltare sunt „mult sub media UE”.
În acest tablou, „restructurarea oligarhică” a economiei ar fi slăbit concurența și ar fi agravat subinvestiția, cu un rezultat final indicat drept stagnarea creșterii PIB.
Recomandate
Comisia Europeană pregătește o înăsprire a accesului la protecția temporară pentru viitorii refugiați ucraineni , prin condiționarea eligibilității de un document care să ateste că solicitantul nu este supus mobilizării militare, potrivit Kyiv Post . Măsura ar urma să se aplice doar noilor solicitanți, nu și celor deja înregistrați în schema UE. Schimbarea este prezentată drept cea mai importantă revizuire a Directivei privind protecția temporară de la introducerea ei în 2022. Conform informațiilor citate de publicație din cotidianul polonez Rzeczpospolita , ucrainenii care vor cere protecție temporară ar trebui să prezinte un certificat oficial emis de autoritățile ucrainene care confirmă că nu sunt vizați de mobilizare. Calendar: anunț în iulie, aplicare din martie 2027 Reformele ar urma să fie anunțate în iulie, însă să intre în vigoare abia în martie 2027, odată cu expirarea actualei scheme de protecție temporară la nivelul Uniunii Europene. Potrivit vice-ministrului polonez de interne Maciej Duszczyk, care coordonează politica de migrație, Polonia susține propunerea. Cine este afectat și cine nu Potrivit aceleiași surse, noile restricții: s-ar aplica ucrainenilor care solicită protecție temporară după intrarea în vigoare a noilor reguli; nu i-ar afecta pe cei aproximativ 4,3 milioane de ucraineni care beneficiază deja de protecție temporară în UE; ar viza atât bărbați, cât și femei. Context: legătura cu politica de mobilizare a Ucrainei Kyiv Post notează că Ucraina ar fi cerut aceste modificări la începutul lunii iunie, iar analiștii citați le descriu ca parte a unui efort de întărire a politicii de mobilizare. Demersul vine la mai puțin de un an după ce președintele Volodîmîr Zelenski a ridicat restricțiile de călătorie în străinătate pentru bărbații ucraineni cu vârste între 18 și 22 de ani, permițându-le să studieze și să lucreze peste hotare. În Polonia, autoritățile susțin că peste 121.000 de bărbați din această categorie de vârstă au intrat în țară în primele trei luni după schimbarea de politică, mulți continuând ulterior către Germania. În câteva săptămâni, aproximativ 50.000 de ucraineni au solicitat protecție temporară în Polonia, potrivit Rzeczpospolita. Dimensiunea schemei în UE Date Eurostat citate de Rzeczpospolita indică 4,3 milioane de beneficiari ai protecției temporare în UE, dintre care 1,2 milioane în Germania și aproximativ 960.000 în Polonia. Bărbații adulți reprezintă 26,6% din total, adică aproximativ 1,15 milioane de persoane. Dacă propunerea va fi adoptată în forma descrisă, impactul principal va fi operațional: accesul la protecția temporară pentru noii solicitanți ucraineni ar deveni dependent de un document emis de autoritățile de la Kiev, ceea ce poate schimba fluxurile de cereri și modul de verificare în statele membre începând cu 2027. [...]
Ucraina susține că a lovit infrastructura petrolieră rusă și nave din „flota fantomă” într-o campanie de 40 de zile , într-un efort de a reduce capacitatea economică și militară a Rusiei prin atacuri la distanță, potrivit Kyiv Post , care citează un bilanț prezentat de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) . SBU afirmă că, în ultima săptămână, a folosit drone cu rază lungă și sisteme navale pentru a viza infrastructură energetică, obiective militare și nave asociate transporturilor de petrol care ar ocoli sancțiunile occidentale. Operațiunile ar face parte dintr-o campanie de 40 de zile aprobată de președintele Volodîmîr Zelenski , cu scopul declarat de a „degrada” capabilitățile economice și militare ale Rusiei prin lovirea infrastructurii critice din spatele frontului. Ținte energetice: conducte, depozite și rafinării Printre loviturile raportate, SBU include atacuri asupra unor obiective din sectorul combustibililor și energiei, între care: stația de pompare a petrolului Cherkasy din republica Bașkortostan, la circa 1.500 km de granița Ucrainei, parte a sistemului de conducte Transneft-Ural; potrivit SBU, instalația ar transporta aproape două milioane de tone metrice de produse petroliere anual; depozite de petrol în regiunile Tver și Stavropol; instalația de stocare TES-Terminal-1 din Kerci (teritoriu ocupat); rafinăria de petrol din Iaroslavl; terminalul de export de petrol din portul Vîsoțk (regiunea Leningrad); rafinăria First Plant din regiunea Kaluga. Din perspectiva impactului economic, astfel de ținte urmăresc să perturbe logistica internă și exporturile de produse petroliere, un pilon major al veniturilor bugetare ale Rusiei. Kyiv Post notează însă că informațiile sunt prezentate ca afirmații ale SBU, fără o confirmare independentă în material. „Flota fantomă”: atac asupra unui petrolier sancționat SBU mai susține că a lovit petrolierul Blue cu o dronă navală Sea Baby în apropiere de Ialta (Crimeea ocupată), în Marea Neagră. Conform agenției ucrainene, nava ar face parte din așa-numita „flotă fantomă” folosită pentru transportul de petrol în ocolirea sancțiunilor occidentale. În articol se menționează că petrolierul este sancționat de Australia, Marea Britanie, Canada, Uniunea Europeană și Ucraina, iar aviația rusă ar fi încercat să intercepteze drona înainte ca aceasta să lovească pupa navei. Componenta militară: apărare antiaeriană și infrastructură de bază Pe lângă țintele economice, SBU include în bilanț și lovituri asupra unor obiective militare, între care: trei hangare de aeronave la baza aeriană Hvardiiske din Crimeea ocupată; un sistem de apărare antiaeriană Pantsir-S2 în apropiere de Simferopol; un grup mobil de foc pentru apărare antiaeriană în Kerci. În zonele ocupate din regiunile Donețk și Luhansk, SBU afirmă că a vizat baze ale unor unități de drone, depozite de drone și muniții, stații de control la sol și un depozit cu muniții grele. Separat, Forțele ucrainene pentru Sisteme Fără Pilot (USF) au susținut, tot luni, că ar fi lovit 105 petroliere rusești în opt zile, inclusiv 15 în intervalul dintre duminică și luni noaptea, potrivit aceleiași surse. În lipsa unor date independente în articol privind amploarea pagubelor, mesajul central rămâne unul operațional și economic: Ucraina încearcă să mute presiunea dinspre linia frontului către infrastructura care susține efortul de război și veniturile din petrol ale Rusiei, inclusiv prin țintirea transporturilor asociate evitării sancțiunilor. [...]
Statele donatoare sunt pregătite să pună pe masă aproape 900 de milioane de euro (aprox. 4,6 miliarde lei) pentru reconstrucția Fâșiei Gaza, însă banii depind de „condițiile de pe teren” care să permită livrarea ajutorului , potrivit informațiilor transmise de Agerpres , care citează declarații ale Comisiei Europene . Comisarul european pentru Mediterana, Dubravka Suica, a spus că va fi prezentată „prima tranșă”, în valoare de aproape 900 de milioane de euro, dar a subliniat că este nevoie de condiții care să permită ca sprijinul să ajungă efectiv la locuitorii din Gaza. La ce ar urma să fie folosiți banii Fondurile, care includ și sume deja promise pentru ajutorul destinat Gazei, ar urma să acopere lucrări și servicii de bază, în special: eliminarea dărâmăturilor rămase în urma ofensivei militare israeliene; refacerea serviciilor esențiale, precum accesul la apă și canalizare. Context: armistițiu, dar ajutor insuficient Deși în Gaza a intrat în vigoare un armistițiu în octombrie, după doi ani de război, violențele continuă, iar ajutorul umanitar rămâne insuficient, conform aceleiași surse. Comisarul european pentru situații de criză, Hadja Lahbib, a descris situația umanitară drept critică, afirmând că populația nu are „nici măcar strictul necesar pentru a supraviețui”, iar organizațiile neguvernamentale internaționale lucrează „în condiții imposibile”. Ce urmărește conferința de la Bruxelles Aproximativ 65 de delegații participă la conferința donatorilor de la Bruxelles, care are printre obiective și evaluarea reformelor întreprinse de Autoritatea Palestiniană . Autoritatea Palestiniană și Uniunea Europeană au convenit asupra unui program de reforme care vizează consolidarea Autorității Palestiniene în perspectiva soluției cu două state, susținută de UE. Potrivit unui comunicat al Uniunii, reformele includ îmbunătățirea funcționării sectoarelor bugetar și al cheltuielilor publice, combaterea corupției și întărirea guvernanței publice. [...]
Kremlinul ridică miza retorică înaintea reuniunii de la Paris , susținând că „Coaliția de Voință” își face iluzii privind posibilitatea unei înfrângeri strategice a Rusiei, potrivit news.ro . Mesajul vine în ziua în care lideri din zeci de state se reunesc pentru a discuta sprijinul pentru Ucraina, într-un moment în care poziționările politice și angajamentele de securitate ale Europei sunt în reevaluare. Declarația a fost făcută luni de Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al președintelui Federației Ruse, care a afirmat că grupul de țări „se amăgește cu o iluzie profundă” privind capacitatea de a provoca o înfrângere strategică Rusiei. Peskov este citat de agenția TASS. Reuniunea „ Coaliției de Voință ” are loc luni după-amiază, la Paris, iar pe agendă este așteptată discutarea sprijinului acordat Ucrainei. Conform informațiilor din aceeași sursă, întâlnirea reunește reprezentanți din 37 de țări. Summitul este organizat de președintele Franței, Emmanuel Macron, în prezența președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, fiind prezentat ca un semn al „trezirii strategice” pe care Europa o urmărește în raport cu Rusia și cu Statele Unite conduse de Donald Trump. Din România participă președintele Nicușor Dan, iar în premieră este prezentă și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, invitată de Macron. [...]
Atacurile cu drone asupra infrastructurii petroliere rusești cresc riscul de perturbări logistice și costuri suplimentare de securitate , după ce un atac ucrainean lângă Stavropol a declanșat un incendiu într-o zonă industrială, fără victime, potrivit news.ro . Guvernatorul regiunii, Vladimir Vladimirov , a transmis pe Telegram că „atacul cu drone inamice” în împrejurimile orașului Stavropol era „în curs de respingere” și că incendiul a izbucnit în zona industrială a satului Viazniki, din districtul Șpakovski. Până la momentul comunicării, nu au fost semnalate victime. În același timp, la Moscova, primarul Serghei Sobianin a anunțat că apărarea antiaeriană a doborât în timpul nopții drone care se îndreptau către capitală. Potrivit actualizărilor sale, au fost neutralizate 11 drone „de la începutul zilei”, iar ulterior, luni dimineață, a afirmat că forțele de apărare aeriană au distrus 50 de drone care se apropiau de Moscova. Sobianin a mai spus, citat de TASS, că peste 350 de drone se îndreptau spre regiunea Moscovei încă de duminică seară. Ținte energetice și efecte operaționale În noaptea de 9 iulie, în orașele rusești Tver și Mihailovsk (regiunea Stavropol), dronele au atacat baze de depozitare a produselor petroliere, iar la ambele obiective au izbucnit incendii, conform informațiilor citate de news.ro din Ukrainska Pravda . Pe lângă riscul direct pentru infrastructura de hidrocarburi, atacurile au avut și efecte operaționale în aviație: aeroportul Domodedovo a trecut la operarea zborurilor numai cu aprobare prealabilă, iar la Jukovski au fost introduse restricții de zbor. De ce contează Potrivit aceleiași relatări, Ucraina și-a intensificat recent atacurile asupra Rusiei, vizând în special infrastructurile de hidrocarburi, cu obiectivul de a reduce capacitatea Moscovei de a-și finanța efortul de război. În paralel, Rusia continuă să lovească zilnic Ucraina, într-un conflict care, la mai bine de patru ani de la declanșare, nu a ajuns la o soluție diplomatică. [...]
Atacurile ucrainene cu drone au blocat practic traficul maritim în Marea Azov, lovind direct o rută de export folosită de Rusia pentru petrol și cereale , potrivit HotNews . Impactul imediat este operațional și economic: Moscova a fost nevoită să restricționeze navigația într-un coridor descris drept „critic”, iar o parte din fluxurile comerciale ar fi fost întrerupte. În noaptea de duminică spre luni, dronele ucrainene au lovit 15 nave rusești în Marea Azov, inclusiv șapte petroliere, a declarat comandantul forțelor de drone din Ucraina, Robert Brovdi. Acesta susține că, în ultimele opt zile, au fost lovite în total 105 nave, potrivit aceleiași surse. De ce contează: un coridor de export pus pe pauză Marea Azov este prezentată ca o cale navigabilă vitală pentru Rusia, cu rol economic și militar, folosită pentru transportul de petrol, cereale și alte produse (inclusiv oțel) către piețele internaționale. În acest context, Reuters notează că Marea Azov ar fi un coridor pentru un sfert din exporturile de grâne ale Rusiei. Pe fondul atacurilor, Rusia a suspendat vineri traficul maritim prin canalul Don–Azov, care face legătura cu rețeaua fluvială rusă și cu Marea Caspică. Reuters a confirmat ulterior că navele comerciale din Marea Azov nu pot intra sau ieși prin Strâmtoarea Kerci și canalul Azov–Don, ceea ce echivalează cu o blocare practică a rutei. Efecte în lanț: combustibil, logistică și presiune pe infrastructură Fostul ministru al apărării al Ucrainei, Andrii Zagorodniuk, citat de The Guardian, spune că Kremlinul a pierdut controlul asupra unui coridor maritim „critic” și că blocada afectează inclusiv transporturile care ar include cereale „furate” din sudul Ucrainei ocupate, tranzitând porturile Berdiansk și Mariupol. În paralel, materialul descrie o campanie mai largă de lovituri ucrainene asupra infrastructurii ruse, după distrugerea sistematică a unor sisteme radar și de apărare antiaeriană. Sunt menționate atacuri la distanță asupra rafinăriilor, inclusiv unul din Omsk (la aproximativ 2.700 km de teritoriul ucrainean), precum și incidente raportate în zona Taganrog, unde canale locale au semnalat două scurgeri mari de petrol. Reacții și vulnerabilități: apărare antiaeriană sub presiune Kremlinul a redirecționat către Ministerul Transporturilor întrebările despre restricțiile din Marea Azov. Institutul pentru Studiul Războiului apreciază că atacurile indică deficiențe ale apărării antiaeriene ruse, iar bloggeri militari ruși citați în material reclamă dificultăți în protejarea navelor, inclusiv din cauza lipsei unui sistem unificat de protecție a transportului maritim și a limitărilor unui model de apărare aeriană „din era sovietică” în fața dronelor mici, care zboară la joasă altitudine. [...]
