Știri
Știri din categoria Externe
Viktor Orbán spune acum că nu știe cine a încercat să saboteze TurkStream, potrivit Știrile ProTV, după ce inițial Budapesta indicase Ucraina drept posibil responsabil pentru un incident cu explozibili descoperiți în Serbia, în apropierea unei conducte de gaz.
Premierul ungar a declarat luni, într-o conferință de presă susținută în districtul Kiskundorozsma din Szeged, lângă granița cu Serbia, că ancheta este în desfășurare și că autoritățile sârbe investighează cazul.
„Deocamdată nu știm cine a dorit să comită sabotajul împotriva TurkStream, sârbii investighează aceasta în prezent”, a afirmat Viktor Orbán.
Incidentul vizează descoperirea a două pachete mari de explozibili în nordul Serbiei, în apropierea conductei „Balkan Stream”, descrisă ca o ramificație a „TurkStream”, infrastructură care aprovizionează Serbia și Ungaria cu gaze naturale rusești. Despre găsirea explozibililor a informat duminică președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, iar subiectul a avut ecou inclusiv în contextul campaniei electorale din Ungaria pentru alegerile din 12 aprilie.
Anterior, guvernul ungar a vorbit despre un „atac terorist” și a criticat Kievul, după o reuniune extraordinară a Consiliului de Apărare, în urma căreia s-a decis desfășurarea de soldați de-a lungul secțiunii ungare a conductei. Ministrul de externe Peter Szijjarto a susținut că tentativa s-ar înscrie într-o serie de acțiuni prin care Ucraina ar încerca să întrerupă livrările de energie din Rusia către Europa, iar Viktor Orbán a transmis pe rețelele sociale că securitatea energetică a Ungariei „nu este un joc”.
Între timp, directorul Agenției de Securitate Militară din Serbia (VBA), Duro Jovanic, a respins implicarea Ucrainei și a spus că explozibilii ar fi de fabricație americană, menționând că marcajele ar indica un producător din SUA, fără ca acest lucru să stabilească autorul. Kievul a negat, la rândul său, orice legătură cu incidentul, iar în spațiul public a apărut și ipoteza unei „operațiuni sub steag fals” a Rusiei, pe fondul acuzațiilor privind interferențe în alegerile din Ungaria. Știrea este atribuită de publicație agenției Agerpres.
Recomandate
Kievul neagă implicarea în explozibilii găsiți lângă Balkan Stream , potrivit HotNews.ro , în timp ce autoritățile ungare indică Ucraina drept responsabilă pentru o presupusă tentativă de sabotaj. Ministerul de Externe de la Kiev a transmis că „Ucraina nu are nimic de-a face” cu rucsacurile cu explozibili descoperite duminică la Kanjiza, în nordul Serbiei, în apropierea traseului gazoductului Balkan Stream, care alimentează cu gaz rusesc Serbia și Ungaria. Descoperirea a fost anunțată de președintele sârb Aleksandar Vucic. Un purtător de cuvânt al diplomației ucrainene a susținut, pe rețelele sociale, că incidentul ar fi „cel mai probabil o operațiune sub steag fals”, pe fondul a ceea ce Kievul descrie drept interferență rusească în alegerile din Ungaria, notează Agerpres, citată de HotNews.ro. La Budapesta, premierul Viktor Orban a convocat duminică o reuniune extraordinară a Consiliului de Apărare și a acuzat Ucraina că ar fi pus la cale un sabotaj. Într-un mesaj video după ședință, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a declarat că tentativa „se înscrie perfect într-o serie de acțiuni” prin care ucrainenii ar încerca să întrerupă livrările de gaze și petrol din Rusia către Europa, consemnează EFE, citată de HotNews.ro. Szijjarto a invocat, în același context, sabotajul gazoductelor Nord Stream și oprirea fluxurilor de petrol rusesc prin secțiunea ucraineană a conductei Drujba, episod după care Ungaria a blocat un împrumut de 90 de miliarde de euro al Uniunii Europene destinat Ucrainei. Orban a afirmat, într-un mesaj video separat, că „pretențiile Ucrainei reprezintă o amenințare mortală pentru Ungaria” și că securitatea energetică a țării „nu este un joc”. Pe plan intern, cazul a fost imediat politizat: Peter Magyar, liderul partidului Tisza, creditat înaintea Fidesz în sondaje înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie, susține că presupusa tentativă de sabotaj ar fi fost o înscenare a lui Orban, realizată în complicitate cu președintele sârb Aleksandar Vucic. [...]
Șeful contrainformațiilor militare din Serbia spune că Ucraina nu e implicată în presupusul complot cu explozibili descoperiți lângă o conductă de gaz către Ungaria, potrivit POLITICO . Incidentul a fost prezentat public de președintele sârb Aleksandar Vučić, care a declarat duminică faptul că autoritățile au găsit „un explozibil de o putere devastatoare” în apropierea unei conducte ce transportă gaz rusesc din Serbia spre Ungaria. Momentul este sensibil politic: descoperirea ar fi avut loc cu o săptămână înaintea alegerilor generale din Ungaria, programate pe 12 aprilie. Premierul ungar Viktor Orbán a convocat o reuniune de urgență a Consiliului Național de Apărare și a vorbit despre o „operațiune de sabotaj” în Voivodina, sugerând o legătură cu Ucraina. Orbán a susținut că Kievul ar fi încercat „de ani” să taie Europa de energia rusească și că ar reprezenta „o amenințare directă pentru Ungaria”, fără a formula însă o acuzație oficială. Șeful Agenției de Securitate Militară (VBA) din Belgrad, Đuro Jovanić , a respins această interpretare și a spus că nu există bază pentru a indica Ucraina drept autor al presupusei acțiuni. El a descris elemente tehnice ale materialelor găsite și a insistat că originea explozibilului nu stabilește automat cine a comandat sau executat operațiunea. „Nu este adevărat că ucrainenii au încercat să organizeze” complotul, a declarat Jovanić, adăugând că „însemnele de pe explozibili arată că au fost fabricați în SUA”. În Ungaria, afirmațiile lui Orbán au fost întâmpinate cu scepticism de principalul său contracandidat, Péter Magyar, liderul opoziției Tisza, care a sugerat posibilitatea unei operațiuni de tip „steag fals” cu sprijinul unor actori sârbi și ruși, pe fondul scăderii sprijinului pentru partidul de guvernământ Fidesz. De asemenea, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Ucrainei a negat „categoric” orice responsabilitate și a acuzat încercări de a „lega în mod fals Ucraina”, apreciind că ar fi „cel mai probabil, o operațiune rusă de tip steag fals” înaintea scrutinului. Miza depășește disputa politică internă: conducta vizată este legată de securitatea energetică a Ungariei și de relația tensionată dintre Budapesta și Kiev. POLITICO notează că Orbán și Fidesz sunt în urma partidului Tisza în sondajele agregate de publicație (Poll of Polls) înaintea votului de duminica viitoare și că redacția a solicitat puncte de vedere guvernelor ungar și sârb. [...]
Kremlinul susține că este „foarte probabil” să apară dovezi ale implicării Ucrainei în cazul explozibililor găsiți lângă gazoductul Balkan Stream din Serbia, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Declarația a fost făcută luni de purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, care a spus că, deși „nu există încă dovezi concludente”, Moscova consideră probabilă identificarea unor indicii care să arate că „regimul de la Kiev” ar fi amplasat explozibilii. Conducta Balkan Stream transportă gaz rusesc către Ungaria. Contextul imediat este reacția de la Budapesta: premierul ungar Viktor Orban a convocat duminică, de urgență, consiliul de apărare al țării , după descoperirea explozibililor lângă conducta TurkStream, în Serbia. Peskov a descris situația drept „potențial foarte periculoasă” și a afirmat că este vorba despre o „arteră energetică vitală” care funcționează „sub o presiune extremă”. Reprezentantul Kremlinului a adăugat că Rusia speră ca Ungaria și Serbia să acționeze pentru a reduce riscurile. Totodată, el a menționat discuții recente la Ankara cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, susținând că acesta ar fi trebuit să înțeleagă că acțiuni împotriva infrastructurii conductelor South Stream și Blue Stream sunt „inacceptabile”. De partea cealaltă, Orban a afirmat că Ucraina încearcă de ani de zile să întrerupă alimentarea Europei cu energie din Rusia, însă nu a acuzat direct Kievul pentru incident. Ministerul de Externe al Ucrainei a respins orice asociere între Ucraina și explozibilii găsiți, mai notează sursa citată. [...]
Meta este acuzată în Ungaria că ar restricționa postările lui Viktor Orbán înainte de alegeri , însă compania neagă și nu au fost prezentate dovezi publice care să susțină acuzațiile, potrivit Digi24 , care citează Euronews. Subiectul a intrat în campania electorală înaintea scrutinului programat pe 12 aprilie, după ce susținători ai partidului de guvernământ Fidesz au susținut că utilizatorii ar fi întâmpinat dificultăți în a interacționa cu conținutul legat de premier. Șeful de campanie al Fidesz, Balázs Orbán, a afirmat că au existat sesizări privind imposibilitatea de a da „like” unor postări asociate partidului. Echipa de verificare a faptelor The Cube, de la Euronews, nu a identificat însă „nicio dovadă validă” care să confirme aceste afirmații, iar Meta a transmis că nu a impus restricții asupra conturilor vizate. Acuzațiile au fost amplificate după o postare pe X a comentatorului politic Mario Nawfal, care a susținut că Facebook ar limita vizibilitatea postărilor premierului cu câteva săptămâni înainte de alegeri și a legat situația de un presupus apel la raportări în masă din partea opoziției. Informațiile au fost preluate ulterior de publicații precum wPolityce.pl și Mandiner, acesta din urmă indicând-o drept persoană menționată pe eurodeputata Tisza Dóra Dávid, fost consilier juridic al Meta. The Cube a încercat să obțină detalii suplimentare de la Nawfal, fără răspuns, iar în spațiul public nu au apărut dovezi că Meta ar fi cenzurat postări ale lui Orbán sau ale Fidesz. „Nu există restricții asupra conturilor premierului [maghiar]” și „niciuna dintre postările sale nu a fost eliminată”, a declarat un purtător de cuvânt al Meta, adăugând că „standardele noastre comunitare și politicile se aplică în mod egal tuturor și avem sisteme pentru a detecta orice eforturi coordonate de a abuza de sistemele de raportare”. În material este discutat și un videoclip mai vechi, publicat în noiembrie 2025, în care Dóra Dávid respingea acuzații că ar „manipula algoritmii Meta” și explica utilizatorilor cum pot raporta conținut care ar încălca regulile platformei. Contextul este relevant și prin prisma reglementărilor europene: Actul privind serviciile digitale (DSA) obligă platformele să gestioneze riscurile la adresa proceselor democratice și prevede amenzi pentru nerespectare. În acest cadru, Meta susține că verificarea independentă a informațiilor rămâne în vigoare în afara SUA, inclusiv în Ungaria, unde compania colaborează cu AFP, în timp ce un sistem de tip „community notes” este, deocamdată, în implementare doar în Statele Unite. [...]
Ucraina a propus Rusiei un armistițiu pentru atacurile asupra infrastructurii energetice , a anunțat președintele Volodimir Zelenski, potrivit Agerpres , care citează AFP. Inițiativa ar fi fost transmisă Moscovei prin intermediul mediatorilor americani și vizează oprirea loviturilor care țintesc infrastructura energetică a ambelor țări, conform informațiilor publicate luni seară. „Ucraina a înaintat Rusiei o propunere, prin intermediul mediatorilor americani, pentru un armistițiu privind atacurile care vizează infrastructura energetică a ambelor țări”, a anunțat luni președintele Volodimir Zelenski, conform AFP. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt oferite detalii suplimentare despre termenii propuși, calendarul discuțiilor sau un eventual răspuns al părții ruse. Pe fondul războiului, infrastructura energetică a rămas o țintă recurentă, iar un armistițiu limitat la acest sector ar putea reduce riscurile pentru alimentarea cu energie și pentru funcționarea economiei, însă deocamdată nu există informații publice despre pașii următori sau despre acceptarea propunerii. [...]
Benjamin Netanyahu susține că „Iranul nu mai este același” după război , potrivit AGERPRES , care citează EFE. Premierul israelian afirmă că bombardamentele Israelului „destructurează” sursele de venit care ar fi susținut până acum regimul Republicii Islamice. Într-un mesaj video, Netanyahu a prezentat conflictul drept un punct de inflexiune pentru ambele state și a susținut că Israelul a ieșit întărit, în timp ce regimul de la Teheran ar fi slăbit. „Iranul nu mai este același Iran, Israelul nu mai este același Israel. Israelul este mai puternic ca niciodată, iar regimul terorist iranian este mai slab ca niciodată. Și care este cheia, care e secretul? Credință și putere. Le avem pe amândouă din belșug”, a spus Netanyahu. Premierul israelian a mai declarat că Israelul vizează atât responsabili de rang înalt de la Teheran, cât și „instalații vitale”, indicând că luni armata israeliană ar fi distrus „cea mai mare uzină petrochimică din Iran”. În acest context, el a afirmat că obiectivul este lovirea finanțării Gardienilor Revoluției, pe care i-a descris drept „mașinăria financiară” a acestora. Presa iraniană a relatat despre atacuri asupra companiilor Mobin și Damavand, furnizori de electricitate, apă și oxigen pentru uzinele petrochimice din South Pars, zonă din Golful Persic împărțită între Iran și Qatar, unde se află unele dintre cele mai mari rezerve de gaze naturale din lume. Conform agenției Tasnim, citată în material, bombardamentele ar fi întrerupt alimentarea cu energie electrică la toate uzinele din zonă. Netanyahu a vorbit și despre convorbirea telefonică de duminică cu președintele SUA, Donald Trump, spunând că i-a transmis aprecieri pentru o „eroică operațiune de salvare” a unuia dintre piloții echipajului unei aeronave americane doborâte în Iran, iar Trump i-ar fi mulțumit pentru sprijinul Israelului în acea operațiune. În relatarea sa, Netanyahu a mai spus că Trump s-a referit „în mod elogios” la Israel și ar fi exclamat: „Sunteți magnefici!”. [...]
