Știri
Știri din categoria Externe
Viktor Orbán spune acum că nu știe cine a încercat să saboteze TurkStream, potrivit Știrile ProTV, după ce inițial Budapesta indicase Ucraina drept posibil responsabil pentru un incident cu explozibili descoperiți în Serbia, în apropierea unei conducte de gaz.
Premierul ungar a declarat luni, într-o conferință de presă susținută în districtul Kiskundorozsma din Szeged, lângă granița cu Serbia, că ancheta este în desfășurare și că autoritățile sârbe investighează cazul.
„Deocamdată nu știm cine a dorit să comită sabotajul împotriva TurkStream, sârbii investighează aceasta în prezent”, a afirmat Viktor Orbán.
Incidentul vizează descoperirea a două pachete mari de explozibili în nordul Serbiei, în apropierea conductei „Balkan Stream”, descrisă ca o ramificație a „TurkStream”, infrastructură care aprovizionează Serbia și Ungaria cu gaze naturale rusești. Despre găsirea explozibililor a informat duminică președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, iar subiectul a avut ecou inclusiv în contextul campaniei electorale din Ungaria pentru alegerile din 12 aprilie.
Anterior, guvernul ungar a vorbit despre un „atac terorist” și a criticat Kievul, după o reuniune extraordinară a Consiliului de Apărare, în urma căreia s-a decis desfășurarea de soldați de-a lungul secțiunii ungare a conductei. Ministrul de externe Peter Szijjarto a susținut că tentativa s-ar înscrie într-o serie de acțiuni prin care Ucraina ar încerca să întrerupă livrările de energie din Rusia către Europa, iar Viktor Orbán a transmis pe rețelele sociale că securitatea energetică a Ungariei „nu este un joc”.
Între timp, directorul Agenției de Securitate Militară din Serbia (VBA), Duro Jovanic, a respins implicarea Ucrainei și a spus că explozibilii ar fi de fabricație americană, menționând că marcajele ar indica un producător din SUA, fără ca acest lucru să stabilească autorul. Kievul a negat, la rândul său, orice legătură cu incidentul, iar în spațiul public a apărut și ipoteza unei „operațiuni sub steag fals” a Rusiei, pe fondul acuzațiilor privind interferențe în alegerile din Ungaria. Știrea este atribuită de publicație agenției Agerpres.
Recomandate
Cancelarul german Friedrich Merz cere Serbiei să aleagă între UE și axa Rusia–China , avertizând că „o politică de ezitare” nu mai este acceptabilă, pe fondul discuțiilor UE cu liderii din Balcanii de Vest despre direcția geopolitică și condițiile de aderare, potrivit Digi24 . Mesajul lui Merz a fost transmis la Tivat, în Muntenegru, într-o conferință de presă după summitul UE–Balcanii de Vest . Cancelarul a spus că Serbia „trebuie să decidă unde își vede viitorul” și a cerut Belgradului să înceteze să oscileze între Rusia, China și Europa, relatarea fiind atribuită AFP și preluată de Agerpres. „Serbia are calea deschisă către Uniunea Europeană. Cu toate acestea, Serbia trebuie să decidă și unde se află. O politică de ezitare între Rusia, China și Europa nu este o opțiune.” Ce înseamnă avertismentul, din perspectiva regulilor UE În logica extinderii UE, mesajul indică o presiune politică mai mare pentru aliniere externă (inclusiv în raport cu Rusia și China) ca parte a parcursului de aderare. Merz a afirmat că, în discuțiile cu președintele sârb Aleksandar Vucic, i-a comunicat „foarte clar” așteptările, dar a reiterat și oferta: drumul către UE rămâne deschis pentru Serbia. La întâlnirea cu Vucic au participat și președintele Franței, Emmanuel Macron, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Reacția Belgradului: „obiectiv strategic”, dar cu reforme de făcut Aleksandar Vucic a declarat presei sârbe, la sosirea la summit, că Serbia este „pe calea către UE” și că acesta este „obiectivul nostru strategic”. Totodată, a admis că sunt necesare „multe reforme”. Vucic a descris întâlnirile cu Merz, Macron, von der Leyen și Costa drept „foarte bune” și a spus că a fost mulțumit că „în cele din urmă” nu au existat „predici sau prelegeri”. Contextul care complică negocierile În material este menționat că Serbia este cea mai populată țară din Balcanii de Vest (6,6 milioane de locuitori), dar și cea mai puțin pro-europeană, cu „mai puțin de jumătate” din populație în favoarea aderării, potrivit ultimelor sondaje citate. Totodată, Vucic este descris ca urmând o linie de echilibru între obiectivul aderării la UE și menținerea unor legături strânse cu Rusia și China, inclusiv printr-o vizită recentă în China, unde a semnat „numeroase contracte” și s-a întâlnit cu Xi Jinping, precum și prin participarea, anul trecut, la parada de la Moscova dedicată aniversării victoriei din 1945. [...]
Refuzul lui Putin de a se întâlni cu Zelenski prelungește blocajul diplomatic , cu efect direct asupra riscului geopolitic din regiune și, implicit, asupra costurilor de securitate pentru Europa, potrivit Agerpres . Președintele ucrainean spune că respingerea propunerii sale arată că liderul de la Kremlin „alege încă războiul”. Volodimir Zelenski a reacționat după ce Vladimir Putin a respins ideea unei întâlniri față în față pentru a discuta încheierea conflictului din Ucraina, care durează de peste patru ani. Liderul ucrainean a catalogat răspunsul Moscovei drept „slab” și a susținut că partea rusă „pur și simplu nu vrea să pună capăt războiului”. „Din păcate, partea rusă alege încă războiul, toată lumea a auzit răspunsul. Un răspuns slab. Pur și simplu nu vrea să pună capăt războiului.” Zelenski a mai afirmat că reacția lui Putin „a dezamăgit mulți oameni din întreaga lume”. De ce refuză Kremlinul o întâlnire acum Potrivit relatării, Vladimir Putin a spus vineri că nu vede „în acest moment niciun motiv” pentru o întâlnire cu Zelenski atât timp cât un acord de pace nu este schițat. El a susținut că o astfel de întâlnire ar servi doar intereselor Ucrainei, pentru a opri înaintarea forțelor ruse. Putin a făcut declarațiile la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg. Ce propune Zelenski: teren neutru, armistițiu și schimb de prizonieri În ziua precedentă, Zelenski i-a adresat lui Putin o scrisoare deschisă în care cere o întâlnire într-o țară terță, menționând ca exemple Elveția sau o țară arabă. În scrisoare, el indică drept prim pas un armistițiu și un schimb de prizonieri, „începând cu civilii și copiii răpiți de Rusia”, conform Agerpres. La finalul scrisorii, Zelenski îl avertizează pe Putin că, dacă nu pune capăt războiului, „va trebui să lupte pentru propria sa existență”, invocând ideea că „atunci când Rusia obosește urmează o schimbare”, mai notează sursa. [...]
Acuzațiile privind baze israeliene în Azerbaidjan riscă să tensioneze coridorul energetic Baku–Tel Aviv potrivit Digi24 , care relatează despre informații apărute în presa internațională și despre reacția oficială de la Baku. Miza depășește zona militară: Azerbaidjanul este un furnizor important de petrol pentru Israel, iar orice escaladare politică în jurul acestei relații poate complica fluxurile și contractele din regiune. Informația inițială a fost publicată de CNN , care susține, citând patru surse familiarizate cu subiectul, că Israelul ar fi desfășurat în secret unități militare și de informații de elită în sudul Azerbaidjanului, în timpul războiului cu Iranul. Potrivit aceleiași relatări, unele poziții ar fi fost în apropierea frontierei iraniene, la circa 97 de kilometri de orașul Tabriz, iar misiunile ar fi inclus culegere de informații, operațiuni cu drone și sprijin pentru eventuale misiuni de salvare. Negarea oficială a Azerbaidjanului și condiția „dovezilor” Baku a respins public acuzațiile. Ministerul de Externe a calificat informațiile drept „complet nefondate”, iar purtătorul de cuvânt Aytan Hajizada a declarat pentru Euronews că Azerbaidjanul „nu și-a pus niciodată teritoriul la dispoziție” pentru acțiuni împotriva unei țări terțe, inclusiv Iranul. Hajizada a adăugat că, dacă ar exista dovezi, autoritățile „le-ar putea lua în considerare”, dar a insistat că teritoriul țării „nu a putut fi și nu va fi niciodată folosit” împotriva unor terți. Și un purtător de cuvânt al ambasadei Azerbaidjanului la Washington a transmis către CNN o respingere fermă a acuzațiilor. De ce contează economic: energia și contractele din spatele „parteneriatului strategic” Relatarea CNN, preluată de Digi24 , plasează episodul în contextul unei relații strategice vechi între Israel și Azerbaidjan, cu două componente economice și industriale relevante: petrol : Baku furnizează „o parte semnificativă” din importurile de petrol ale Israelului; apărare : Israelul este descris ca unul dintre principalii furnizori de echipamente militare avansate pentru Azerbaidjan. În acest cadru, acuzațiile – chiar neconfirmate – pot amplifica presiunea diplomatică într-o zonă în care energia și securitatea sunt strâns legate. Pentru companii și piețe, riscul major este ca tensiunile politice să se traducă în incertitudine operațională (rute, asigurări, condiții de livrare) și în costuri mai mari de tranzacționare. Ce se mai afirmă despre rețeaua de baze și cine nu comentează Potrivit CNN, operațiunea din Azerbaidjan ar fi fost parte a unei rețele mai largi de baze secrete care s-ar fi extins în Irak, Emiratele Arabe Unite și Somaliland, iar publicația Kyiv Post este menționată în contextul acestei rețele. CNN mai notează că planificatorii israelieni ar fi conceput inițial unele locații ca poziții de salvare de urgență, ulterior extinzând rolul către colectare de informații și sprijin operațional. În același timp, Biroul prim-ministrului israelian și Forțele de Apărare ale Israelului nu au comentat informația, conform relatării. Context de securitate care poate alimenta volatilitatea regională Digi24 mai notează că raportul apare pe fondul tensiunilor dintre Azerbaidjan și Iran, inclusiv după un incident cu drone în exclava Nahicevan, despre care autoritățile azere au spus că a rănit patru persoane, iar președintele Ilham Aliev l-a descris drept „act terorist”, cerând scuze Teheranului. În lipsa unor confirmări independente, acuzațiile rămân la nivel de relatări bazate pe surse anonime, însă schimbul de declarații publice și miza energetică fac probabilă continuarea presiunii diplomatice în perioada următoare. [...]
Refuzul lui Putin de a discuta direct cu Zelenski blochează, pe termen scurt, orice negociere politică la vârf și mută presiunea pe „schițarea” prealabilă a unui acord , potrivit G4Media . Președintele rus a spus că nu vede „niciun motiv” pentru o întâlnire față în față în lipsa unui cadru de pace, după ce liderul ucrainean i-a adresat o scrisoare deschisă cu o astfel de solicitare. Putin a făcut declarațiile la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF) , unde a susținut că o întâlnire ar servi doar interesului Ucrainei, „cu scopul de a opri înaintarea forțelor” ruse. „Nu văd interesul unei întâlniri. Aceasta nu ar avea interes decât pentru partea ucraineană, cu scopul de a opri înaintarea forțelor noastre armate.” Condiția pusă de Kremlin: întâi „specialiștii”, apoi liderii Liderul de la Kremlin a indicat că discuțiile ar trebui pregătite la nivel tehnic înainte de un eventual contact direct între președinți. Trebuie „să lăsăm specialiștii să lucreze, să dezvolte soluții, iar ulterior putem să ne întâlnim”. În același timp, Putin a criticat tonul scrisorii lui Zelenski, pe care a descris-o drept „grosolană”, sugerând că ar fi mai degrabă o încercare de a împiedica o întâlnire decât de a o facilita. „Această scrisoare conține unele remarci mai degrabă grosolane. A fost aceasta o cale pentru a crea condițiile pentru o întâlnire față în față, ori una de a împiedica o întâlnire față în față? Cred că este a doua variantă.” Ce a cerut Zelenski și ce propune ca pași inițiali Potrivit informațiilor citate, Zelenski i-a cerut lui Putin o întâlnire într-o țară terță (nu la Moscova sau Kiev), menționând opțiuni precum Elveția sau o țară arabă. În scrisoare, liderul ucrainean ar fi propus: armistițiu; schimb de prizonieri, „începând cu civilii și copiii răpiți de Rusia”; negocieri directe pentru încheierea războiului. La finalul scrisorii, Zelenski îl avertizează pe Putin că, dacă nu pune capăt războiului, „va trebui să lupte pentru propria sa existență”, invocând ideea că „atunci când Rusia obosește urmează o schimbare”. Reacții în Rusia: acuzații de „PR” și lipsă de „diplomație” În material sunt citate și reacții ale unor comentatori ruși, care interpretează scrisoarea ca pe un demers de imagine (relații publice) menit să provoace nemulțumire internă în Rusia, nu să ducă la pace. Bloggerul militar rus Rybar, prezentat ca având peste 1,5 milioane de urmăritori, a descris scrisoarea drept un „bluff” și a susținut că textul ar conține insulte, amenințări și afirmații menite să alimenteze tensiuni interne. Informațiile sunt atribuite agențiilor AFP, Reuters și EFE , citate de Agerpres, conform articolului. Textul din G4Media este trunchiat în extrasul furnizat, astfel că eventuale detalii suplimentare din finalul materialului nu pot fi verificate aici. [...]
Marea Britanie își accelerează planurile de apărare după ce premierul Keir Starmer a avertizat, potrivit Știrile Pro TV , că evaluările serviciilor de informații occidentale și ale NATO indică posibilitatea ca Rusia să fie pregătită să atace Alianța Nord-Atlantică „încă din 2030”. Starmer a spus că această perspectivă explică „urgența și prioritatea” pe care Londra le acordă acum apărării, într-un context în care avertismente similare au mai fost lansate în ultimele luni de lideri NATO și europeni. Ce înseamnă avertismentul pentru bugetele de apărare În acest cadru, premierul britanic a promis majorarea cheltuielilor pentru apărare la 2,5% din PIB începând de anul viitor, cu o țintă de 3% în viitoarea legislatură, potrivit informațiilor citate. Pe lângă creșterea bugetară, guvernul Regatului Unit ar urma să publice un plan de investiții pe 10 ani în capabilități de apărare, înaintea summitului NATO de la Ankara din 7 iulie. Planul era programat inițial pentru 2025, dar a întârziat din cauza unor divergențe interne privind finanțarea. Presiune politică în interiorul NATO Știrea notează și presiunile venite dinspre Washington: de la revenirea la Casa Albă, Donald Trump ar fi intensificat solicitările ca statele NATO să își majoreze bugetele de apărare și să reducă dependența de sprijinul militar american. În paralel, sunt amintite și poziții recente din interiorul Alianței: secretarul general NATO, Mark Rutte , a cerut în decembrie creșterea cheltuielilor de apărare, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia ar putea viza un stat NATO aflat la granița cu Belarus. [...]
Bulgaria își întărește supravegherea pe litoralul Mării Negre după explozia unei drone maritime ucrainene în portul Constanța, măsură care poate afecta temporar activitățile din zona de coastă (pescuit, transport local) și ridică nivelul de alertă operațională în regiune, potrivit Știrile Pro TV . Conform informațiilor transmise de autoritățile de la Sofia, Forțele Navale bulgare au trecut la consolidarea monitorizării coastei, folosind mijloace deja desfășurate sau ținute în stare de alertă. În practică, supravegherea este realizată prin radare de coastă, patrule navale și elicoptere militare, iar Bulgaria a desfășurat și unități navale în zona de nord a litoralului, luând în calcul și utilizarea unor drone pentru creșterea capacității de observare. Coordonare cu România și NATO, pe fondul incidentului de la Constanța Ministerul bulgar al Apărării a indicat că menține coordonare permanentă cu Marina română și cu Comandamentul Maritim Aliat al NATO (MARCOM), pentru urmărirea evoluțiilor din zonă. În același timp, ministrul bulgar al apărării, Dimitar Stoianov , a declarat în parlament că nu există motive de îngrijorare pentru populație, potrivit relatărilor citate. Efecte imediate: restricții temporare în zona Varna Ca măsură de precauție, Administrația Maritimă din Varna a oprit temporar serviciul de feribot și a recomandat pescarilor să nu iasă pe mare. Totodată, o regată desfășurată la Balcic, la aproximativ 40 de kilometri sud de Constanța, a fost întreruptă. Incidentul care a declanșat reacția Bulgariei a avut loc vineri dimineață, când o dronă maritimă descoperită în Portul Civil Constanța s-a autodetonat în jurul orei 10:30, fără victime. Forțele Navale ucrainene au confirmat că a fost o dronă ucraineană scăpată de sub control în misiune, după ce ar fi fost bruiată de sisteme rusești de război electronic, fiind deviată și ajungând în derivă către coasta României. [...]
