Știri
Știri din categoria Externe
Viktor Orban susține că UE și Ucraina încearcă să-i schimbe guvernul la alegerile parlamentare din 12 aprilie, potrivit Antena 3 CNN. Declarațiile au fost făcute sâmbătă, la Budapesta, într-un discurs adresat liderilor și activiștilor ultraconservatori reuniți la Conferința de Acțiune Politică Conservatoare (CPAC), eveniment organizat pentru a cincea oară în capitala Ungariei.
Orban a legat acuzațiile de un tablou mai larg despre starea democrației în Uniunea Europeană, invocând presiuni politice și intervenții în procese electorale naționale. În discurs, premierul ungar a susținut că Bruxelles-ul și Kievul ar cere „deschis” instalarea la Budapesta a unui executiv favorabil lor și a atacat rolul Comisiei Europene, pe care a acuzat-o că nu mai acționează ca „gardian al tratatelor”.
„Democraţia europeană este pe moarte pentru că economia sa nu are succes, din cauza cenzurii politice şi pentru că se amestecă deschis în alegerile naţionale”, a declarat Orban.
Conform relatării, CPAC a reunit 667 de participanți din 51 de țări, între invitați fiind președintele Argentinei, Javier Milei, și liderul partidului spaniol de extremă dreapta Vox, Santiago Abascal. Orban i-a elogiat pe ambii, afirmând despre Milei că ar fi dovedit că „bunul simț” este cheia succesului, iar despre Argentina că ar fi devenit „un bastion al forțelor de dreapta”.
Înaintea discursului lui Orban, președintele SUA, Donald Trump, a transmis un mesaj video de susținere pentru premierul ungar la scrutinul din 12 aprilie. Articolul mai arată că Orban, aflat la putere din 2010, își concentrează campania pe presupuse interferențe din partea Ucrainei și îl acuză pe președintele Volodimir Zelenski că a împiedicat reluarea traficului de petrol rusesc prin conducta Drujba, afectată de atacurile Moscovei.
Pe plan intern, sondajele citate în material indică riscul unei înfrângeri pentru Fidesz, partidul lui Orban, în fața rivalului său, conservatorul Peter Magyar, liderul partidului Tisza.
În același context, este menționată evaluarea Freedom House, care consideră Ungaria o țară „parțial liberă”, nu o democrație deplină, după 16 ani de guvernare Orban și schimbări legislative și constituționale adoptate de majoritatea sa.
Recomandate
Viktor Orban le cere statelor UE să împrumute direct Ucraina 90 de miliarde de euro , în loc ca finanțarea să fie acordată printr-un mecanism comun al Uniunii, potrivit Economica.net . Declarațiile au fost făcute la finalul unui summit european, în contextul în care premierul ungar nu a renunțat la veto-ul său față de noul pachet de asistență financiară pentru Ucraina. Orban a susținut că Uniunea nu ar trebui să fie folosită pentru finanțarea conflictelor din afara blocului comunitar și a acuzat liderii europeni că încearcă să „mascheze” costurile politice interne ale sprijinului pentru Kiev. „Uniunea Europeană nu a fost creată pentru a finanţa războaiele ţărilor terţe”, a remarcat Orban în declaraţii acordate presei la finalul unui summit european. În timp ce Bruxelles-ul și capitalele europene caută soluții pentru a ocoli veto-ul Ungariei, Orban a indicat ca alternativă acordarea împrumutului de 90 de miliarde de euro direct de către state, nu prin UE. El a afirmat că un împrumut comun ar avea rolul de a ascunde față de cetățeni faptul că banii provin, în ultimă instanță, din resursele statelor membre. Contextul disputei include și oprirea livrărilor de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia prin conducta Drujba, de la 27 ianuarie, după ce Ucraina a indicat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone al Rusiei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că reparațiile necesită timp, însă Orban și premierul slovac Robert Fico acuză Kievul că tergiversează lucrările ca formă de presiune, pe fondul refuzului lor de a susține Ucraina și, în cazul lui Orban, al opoziției față de aderarea Ucrainei la UE. Ajutorul blocat de Budapesta este descris ca un împrumut finanțat prin emiterea de datorie comună și garantat de bugetul UE, adică de statele membre. Conform mecanismului menționat, Ucraina ar urma să ramburseze împrumutul doar dacă Rusia ar plăti eventuale „reparații de război”; în caz contrar, nota de plată ar reveni statelor UE, cu excepția Ungariei, Republicii Cehe și Slovaciei, care au refuzat să participe la mecanismul de garantare. Comisia Europeană ar fi cerut Ucrainei să repare conducta și i-a oferit sprijin financiar pentru lucrări, dar nu este precizat când va fi repusă în funcțiune și nici ce decizie vor lua liderii europeni pentru deblocarea fondurilor, una dintre opțiuni fiind așteptarea alegerilor din Ungaria din 12 aprilie. [...]
Rusia nu va participa la negocierile Ucraina-SUA programate pe 21 martie , potrivit Știrile ProTV , care citează declarațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Discuțiile sunt programate sâmbătă, 21 martie, în Statele Unite. Peskov a spus că întâlnirea va fi una bilaterală, între delegațiile ucraineană și americană, iar Moscova nu va fi parte a acestei runde. Totuși, oficialul rus susține că formatul trilateral ar putea fi reluat „în viitorul apropiat”, deși, în acest moment, nu există o locație stabilită pentru astfel de discuții. „Această pauză în negocierile privind Ucraina este temporară. Sperăm că este temporară. Mă refer la continuarea formatului trilateral. Sperăm că în viitorul apropiat vom putea relua aceste negocieri”, a spus el, citat de Ukrainska Pravda. În același context, Știrile ProTV notează că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat joi că o reuniune a echipei de negociatori ucrainene privind încetarea războiului ruso-ucrainean va avea loc în SUA pe 21 martie. Peskov a mai afirmat că pauza din negocierile Ucraina-SUA-Rusia s-ar putea încheia după sincronizarea agendelor, „în primul rând” a celei americane, în timp ce în spațiul public au apărut și speculații potrivit cărora președintele SUA, Donald Trump, și-ar fi mutat atenția către Iran. [...]
Franța ar urma să trimită Ucrainei sute de vehicule blindate și rachete , potrivit NEXTA , care indică o nouă tranșă de sprijin militar pentru Kiev. În materialul publicat de NEXTA, informația este prezentată la nivel de anunț, fără detalii operaționale despre calendarul livrărilor, tipurile exacte de vehicule sau rachete ori valoarea pachetului. Pentru Ucraina, o astfel de livrare ar conta atât pe termen scurt, prin completarea stocurilor și susținerea capacității de apărare, cât și pe termen mediu, prin diversificarea surselor de echipamente și muniții în condițiile unui război de uzură. Din perspectiva Franței și a partenerilor europeni, transferul se înscrie în efortul de menținere a sprijinului militar pentru Ucraina, în paralel cu dezbaterile privind ritmul producției de armament și capacitatea industriei de apărare de a susține livrări repetate. NEXTA nu oferă, în textul disponibil, informații despre pașii următori (de exemplu, aprobări, contracte sau rute logistice), astfel că rămâne de urmărit dacă autoritățile franceze vor publica detalii suplimentare despre conținutul și termenele acestui pachet. [...]
Budapesta a confirmat vizita vicepreședintelui SUA JD Vance la începutul lui aprilie , potrivit HotNews.ro , care citează declarațiile ministrului ungar de externe, Peter Szijjarto, și informații transmise de Reuters. Două surse familiarizate cu pregătirile au spus agenției că deplasarea ar urma să fie un semn de susținere pentru premierul Viktor Orban , înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie. Szijjarto a afirmat, într-un podcast, că vizita ar urma să aibă loc „cândva la începutul lunii aprilie” și a legat-o de starea relațiilor bilaterale. Oficialul ungar a prezentat întâlnirea ca pe un rezultat al contactelor directe dintre cele două administrații. „Vicepreședintele SUA va veni în Ungaria, dacă știu bine, cândva la începutul lunii aprilie. Acesta este rezultatul unor relații SUA-Ungaria excelente, faptul că există întâlniri personale din când în când.” Miza politică este amplificată de contextul electoral: Orban, aflat la putere din 2010, se confruntă cu „cel mai greu test electoral” de până acum, iar în majoritatea sondajelor este în urma lui Peter Magyar, un fost apropiat al guvernului devenit principalul opozant, potrivit Reuters. HotNews.ro notează că, dacă vizita lui Vance se concretizează, aceasta ar fi al doilea gest de acest tip din partea administrației Trump înaintea scrutinului. Secretarul de stat Marco Rubio a fost la Budapesta în februarie și și-a exprimat public sprijinul pentru Orban, pe fondul dificultăților economice, al șocului prețurilor la energie și al apariției unui rival considerat o alternativă viabilă, conform Reuters. În plan extern, articolul amintește că Orban este unul dintre cei mai apropiați aliați europeni ai lui Donald Trump și se află de mult timp în conflict cu Bruxelles-ul pe mai multe teme, inclusiv războiul din Ucraina. Premierul ungar a menținut relații cordiale cu Rusia, refuză să trimită arme Kievului și se opune aderării Ucrainei la Uniunea Europeană; Trump i-a transmis luna trecută un mesaj de susținere, numindu-l „un lider cu adevărat puternic”, într-o postare pe rețelele sociale. [...]
Primarul Londrei, Sadiq Khan , cere ca laburiștii să promită revenirea în UE . Edilul, membru al Partidului Laburist, a declarat că formațiunea ar trebui să intre în alegerile generale din 2029 cu un angajament explicit privind reintegrarea Regatului Unit în Uniunea Europeană. Khan a făcut afirmațiile într-un interviu acordat ziarului italian La Repubblica , preluat de presa britanică. El susține că Brexitul „a făcut rău” țării și că actualul context internațional, inclusiv politicile tarifare ale președintelui american Donald Trump, a adus „incertitudine economică”, diferită de situația de dinaintea referendumului din 2016. În argumentația sa, primarul Londrei afirmă că ieșirea din UE a însemnat „mai puține investiții” în Regatul Unit și „mai puține exporturi” către Uniune. Khan spune că partidul ar trebui să fie „fără echivoc” în privința beneficiilor apartenenței la UE, invocând efectele economice ale perioadei post-Brexit. Sadiq Khan propune și o succesiune de pași pentru o eventuală revenire: refacerea relațiilor cu UE - proces pe care, în opinia sa, guvernul laburist condus de Keir Starmer l-ar fi început deja - urmată de reintrarea în Uniunea Vamală și în piața unică în timpul actualei legislaturi. Uniunea Vamală presupune reguli comune pentru tarifele aplicate importurilor, iar piața unică se referă la libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalurilor și persoanelor. Primarul, aflat în funcție din mai 2016, a spus că „i-a frânt inima” să vadă cum Brexitul a determinat mulți europeni să părăsească Londra, cu efecte asupra economiei și societății. În plan politic intern, Partidul Laburist - la guvernare din iulie 2024 - urmează să treacă printr-un test electoral la scrutinurile locale și regionale din 7 mai, în timp ce formațiunea populistă de dreapta Reform UK, condusă de Nigel Farage , este creditată cu 25% în intențiile de vot pentru alegerile generale din 2029, notează sursa, care citează Agerpres. [...]
Liderii UE spun că vor să evite o nouă criză a migrației ca în 2015 , pe fondul escaladării din Orientul Mijlociu, potrivit Euronews România . Tema a câștigat greutate la summitul de joi de la Bruxelles, pe măsură ce mai multe capitale au cerut pregătiri pentru un posibil val migrator. Ursula von der Leyen , președinta Comisiei Europene, a declarat după reuniune că Uniunea nu va permite „o repetare a anului 2015”. Ea a precizat că, deocamdată, nu au fost observate mișcări migratorii către Europa, dar a insistat că blocul comunitar trebuie să fie pregătit și că „am învățat lecțiile trecutului și astăzi suntem mai bine echipați”. Migrația a ajuns mai sus pe agenda summitului decât se anticipase inițial, după ce premierul danez Mette Frederiksen și premierul italian Giorgia Meloni au cerut pregătiri în eventualitatea creșterii fluxurilor migratorii, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. În anii 2010, milioane de oameni au ajuns în Europa, în special din Siria, iar în 2015 peste un milion de persoane au solicitat azil în UE. În declarația comună publicată la finalul summitului, liderii UE au transmis că blocul comunitar este pregătit să își folosească „pe deplin instrumentele diplomatice, juridice, operaționale și financiare” pentru a preveni mișcările migratorii necontrolate către Uniune și pentru a menține securitatea în Europa. „UE este pregătită să își mobilizeze pe deplin instrumentele diplomatice, juridice, operaționale și financiare pentru a preveni mișcările migratorii necontrolate către UE și a menține securitatea în Europa”. Separat, Frederiksen și Meloni au avertizat, într-o scrisoare adresată miercuri conducerii Comisiei Europene și Consiliului European, că „nu putem risca o repetare a fluxurilor de refugiați și migranți către UE pe care le-am văzut desfășurându-se în 2015-2016”. Cele două au cerut Comisiei să analizeze mecanisme care ar putea funcționa ca o „frână de urgență” în cazul unor mișcări migratorii la scară largă. [...]
