Știri
Știri din categoria Externe
Viktor Orban susține că UE și Ucraina încearcă să-i schimbe guvernul la alegerile parlamentare din 12 aprilie, potrivit Antena 3 CNN. Declarațiile au fost făcute sâmbătă, la Budapesta, într-un discurs adresat liderilor și activiștilor ultraconservatori reuniți la Conferința de Acțiune Politică Conservatoare (CPAC), eveniment organizat pentru a cincea oară în capitala Ungariei.
Orban a legat acuzațiile de un tablou mai larg despre starea democrației în Uniunea Europeană, invocând presiuni politice și intervenții în procese electorale naționale. În discurs, premierul ungar a susținut că Bruxelles-ul și Kievul ar cere „deschis” instalarea la Budapesta a unui executiv favorabil lor și a atacat rolul Comisiei Europene, pe care a acuzat-o că nu mai acționează ca „gardian al tratatelor”.
„Democraţia europeană este pe moarte pentru că economia sa nu are succes, din cauza cenzurii politice şi pentru că se amestecă deschis în alegerile naţionale”, a declarat Orban.
Conform relatării, CPAC a reunit 667 de participanți din 51 de țări, între invitați fiind președintele Argentinei, Javier Milei, și liderul partidului spaniol de extremă dreapta Vox, Santiago Abascal. Orban i-a elogiat pe ambii, afirmând despre Milei că ar fi dovedit că „bunul simț” este cheia succesului, iar despre Argentina că ar fi devenit „un bastion al forțelor de dreapta”.
Înaintea discursului lui Orban, președintele SUA, Donald Trump, a transmis un mesaj video de susținere pentru premierul ungar la scrutinul din 12 aprilie. Articolul mai arată că Orban, aflat la putere din 2010, își concentrează campania pe presupuse interferențe din partea Ucrainei și îl acuză pe președintele Volodimir Zelenski că a împiedicat reluarea traficului de petrol rusesc prin conducta Drujba, afectată de atacurile Moscovei.
Pe plan intern, sondajele citate în material indică riscul unei înfrângeri pentru Fidesz, partidul lui Orban, în fața rivalului său, conservatorul Peter Magyar, liderul partidului Tisza.
În același context, este menționată evaluarea Freedom House, care consideră Ungaria o țară „parțial liberă”, nu o democrație deplină, după 16 ani de guvernare Orban și schimbări legislative și constituționale adoptate de majoritatea sa.
Recomandate
Uniunea Europeană pregătește separarea parcursului de aderare al Republicii Moldova de cel al Ucrainei , o mișcare cu miză de reglementare care ar permite avansarea Chișinăului pe criterii de merit, fără ca procesul să fie încetinit de blocaje politice legate de dosarul ucrainean, potrivit Euronews . După depășirea unui blocaj de doi ani și deschiderea primului „cluster” (grup tematic) de negocieri, tot mai mulți diplomați europeni admit că cele două candidaturi ar putea evolua în ritmuri diferite. Bruxellesul încearcă, în același timp, să evite scenariul în care Ucraina ar fi blocată „exclusiv din motive politice”. La summitul de la Bruxelles, președinta Comisiei Europene , Ursula von der Leyen , a indicat că Republica Moldova și Ucraina ar putea urma, în cele din urmă, trasee separate în procesul de aderare. Până acum, Chișinăul și Kievul au fost tratate ca un tandem, pe fondul războiului declanșat de Rusia, care a accelerat aspirațiile europene ale ambelor state. „Odată ce primul grup de capitole este deschis, fiecare țară candidată este responsabilă pentru propriul parcurs, deoarece trebuie să implementeze reforme și trebuie să implementeze reforme diferite, în funcție de țara candidată despre care vorbim. Așadar, aici mă refer doar la Republica Moldova. Dacă procesul bazat pe merite este fundamentul, atunci este mult mai bine pentru Moldova, deoarece astfel ea poate livra rezultatele necesare, iar noi ne putem respecta promisiunea.” Ce înseamnă „decuplarea” în negocierile de aderare Procesul de aderare la UE este împărțit în șase clustere tematice. Conform informațiilor din articol, Republica Moldova și Ucraina sunt considerate pregătite din punct de vedere tehnic pentru deschiderea tuturor capitolelor de negociere, însă până acum a fost deschis doar clusterul „Fundamente”. Acesta include domenii-cheie pentru condiționalitatea UE: justiția și statul de drept; combaterea corupției; respectarea drepturilor fundamentale. De ce contează pentru regiune Separarea formală a parcursurilor ar întări principiul „pe merit” în extindere și ar permite ca progresul Republicii Moldova să fie evaluat și avansat independent, în funcție de reformele implementate. În paralel, UE încearcă să gestioneze riscul ca dosarul Ucrainei să fie încetinit de considerente politice, fără ca acest lucru să se transfere automat asupra Chișinăului. [...]
Ucraina își extinde loviturile la distanță pentru a crește costul războiului pentru Rusia , iar Volodimir Zelenski susține că această campanie urmărește să lovească „preventiv” infrastructura care alimentează efortul militar al Moscovei și să forțeze Kremlinul spre negocieri, potrivit Kyiv Post . În mesajul său de seară, președintele ucrainean a spus că a cerut serviciilor de informații și armatei să acționeze împotriva facilităților folosite de Rusia pentru a-și extinde războiul, prezentând loviturile ca răspuns direct la atacurile rusești asupra orașelor și satelor ucrainene. Zelenski a invocat atacuri recente în regiunile Sumî, Harkiv, Poltava, Herson, Zaporojie și Donețk. Ținte: energie, logistică, producție militară Zelenski afirmă că Ucraina intensifică loviturile asupra infrastructurii energetice, rețelelor logistice și obiectivelor de producție militară, inclusiv pe teritoriul Rusiei și în zonele ucrainene ocupate temporar. Scopul declarat: să fie afectate capacitățile care fac posibilă agresiunea și să fie transmis semnalul că ocuparea teritoriilor „nu va fi ușoară și nepedepsită”. Președintele a susținut că logistica militară rusă în teritoriile ocupate a devenit „din ce în ce mai dificilă”, iar operațiunile Ucrainei – inclusiv cele care vizează Crimeea – sunt „calculate”, pe fondul utilizării tehnologiilor moderne. Efecte invocate în Rusia: presiune pe apărare antiaeriană și pe piața carburanților Potrivit lui Zelenski, Rusia ar fi fost nevoită să își redistribuie sisteme de apărare antiaeriană pentru a proteja zone sensibile politic, precum Moscova, Valdai și Podul Kerci , în detrimentul altor regiuni. El a afirmat că au fost mutate „sute” de lansatoare S-400, S-500 și Pantsir către regiunea Moscovei și „aproape 90” de lansatoare către Valdai. În plan economic, Zelenski a susținut că peste 60 de regiuni rusești se confruntă deja cu penurii de combustibil, iar prețurile la benzină și motorină cresc puternic acolo unde carburantul mai este disponibil. Lovituri la peste 1.200 km și ținte industriale Zelenski a declarat că Ucraina a lovit arsenale din apropierea Sankt Petersburgului, distrugând o cantitate semnificativă de muniție aparținând Flotei Baltice. De asemenea, a menționat lovituri confirmate asupra unor facilități de gaze din regiunea Orenburg, la peste 1.200 km de linia frontului, precum și asupra unor obiective petroliere „în întreaga Rusie”. El a indicat și o uzină din Ceboksarî ca țintă, susținând că a fost lovită cu o rachetă ucraineană „Flamingo”, și a adăugat că sunt vizate inclusiv fabrici care produc componente critice pentru rachetele folosite de Rusia în atacurile asupra Ucrainei. Miza politică: sprijinul partenerilor și accelerarea producției de drone Zelenski a legat campania de discuțiile cu partenerii la summitul G7, afirmând că, dacă Ucraina primește ceea ce s-a discutat acolo, „poate crea rapid condiții” care să oblige Rusia să aleagă pacea. Totodată, a spus că Ucraina pregătește noi acorduri pentru drone și implementează înțelegeri deja convenite, insistând că „volumul producției de drone trebuie să crească”. În paralel, Zelenski a susținut că serviciile ucrainene ar fi obținut documente interne rusești privind evaluarea impactului loviturilor ucrainene cu rază medie și lungă și că presiunea este „resimțită dureros” de conducerea de la Moscova. Ca efect politic intern în Rusia, el a afirmat că serviciile de securitate ar propune amânarea sau anularea alegerilor pentru Duma de Stat planificate pentru septembrie, pe fondul „complicațiilor” generate de continuarea războiului. Zelenski a reiterat că Ucraina urmărește o pace „demnă” și garanții de securitate, susținând că Rusia trebuie împinsă către negocieri și că „instrumentele” pentru acest lucru există. [...]
Germania vrea ca NATO să își asume un angajament ferm de finanțare pentru Ucraina , o mișcare care ar transforma sprijinul pentru Kiev dintr-o sumă de decizii naționale într-un semnal colectiv cu greutate politică și bugetară înaintea summitului Alianței din iulie, potrivit Adevărul . Propunerea a fost anunțată la Berlin de cancelarul german Friedrich Merz , după o reuniune cu președintele Franței, Emmanuel Macron, și cu premierii Keir Starmer (Marea Britanie), Giorgia Meloni (Italia) și Donald Tusk (Polonia). Merz a spus că obiectivul este ca summitul NATO de la Ankara, programat în iulie, să transmită „un semnal clar” de sprijin pentru Ucraina în războiul cu Rusia. În același context, cancelarul german a susținut că, după summitul G7 de la Evian, există „o unitate transatlantică așa cum nu s-a mai văzut de mult timp” și a transmis Moscovei că „a venit momentul” începerii negocierilor de pace. Presiune economică mai mare asupra Rusiei, pe agenda liderilor europeni Emmanuel Macron a afirmat că relațiile dintre europeni și americani s-au consolidat în ultimele zile, inclusiv în privința disponibilității Washingtonului de a exercita presiuni suplimentare asupra Rusiei. Liderul francez a remarcat că, pentru prima dată în ultimele 18 luni, toate statele G7 au semnat un document comun, iar SUA susțin alături de partenerii europeni integritatea teritorială a Ucrainei și protejarea infrastructurii sale. Keir Starmer a legat explicit evoluțiile de pe front și dificultățile economice ale Rusiei de necesitatea intensificării sancțiunilor: „Trebuie să creştem presiunea asupra economiei ruse. Trebuie impuse mai multe sancţiuni şi, prin sprijinul nostru acordat Ucrainei.” Ce urmează: Ankara și reuniunea „Coaliției Voluntarilor” Macron a spus că progresele recente trebuie consolidate atât la summitul NATO de la Ankara, cât și la reuniunea „Coaliției Voluntarilor” pentru sprijinirea Ucrainei, programată pe 13 iulie la Paris. Giorgia Meloni a reafirmat susținerea pentru o „pace justă și durabilă”, argumentând că aceasta nu poate fi obținută fără garanții de securitate credibile și fără continuarea sprijinului pentru Kiev. Donald Tusk a insistat, la rândul său, pe menținerea unității europene și transatlantice înaintea summitului NATO și a amintit că Polonia va găzdui în această săptămână, la Gdansk, o nouă ediție a Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei . [...]
Uniunea Europeană a adoptat o directivă care obligă statele membre să simplifice votul local pentru cetățenii care locuiesc în altă țară din UE , o schimbare cu impact direct de reglementare asupra administrațiilor naționale și locale, care vor trebui să adapteze procedurile și informarea alegătorilor până în 2028, potrivit Mediafax . Directiva face parte din strategia UE de „consolidare a democrației” și vizează dreptul de vot și dreptul de a candida la alegerile locale pentru cetățenii europeni care trăiesc într-un alt stat membru decât cel de origine. Ce se schimbă: informare mai standardizată și înregistrare mai simplă Textul adoptat, propus de Comisia Europeană în noiembrie 2021, impune statelor membre să ofere din timp informații despre organizarea alegerilor, inclusiv: data scrutinului; procedurile de vot; drepturile alegătorilor și ale candidaților. Un element nou este cerința ca aceste informații să fie disponibile și într-o altă limbă oficială a Uniunii Europene, aleasă astfel încât să fie „larg cunoscută” în statul de reședință sau să fie una dintre cele mai studiate limbi străine din UE. În plus, noua legislație simplifică procedurile de înregistrare atât pentru alegători, cât și pentru candidați. Totodată, cetățenii „mobili” ai Uniunii ar urma să aibă acces la aceleași modalități de vot ca cetățenii statului în care locuiesc. Câți cetățeni sunt vizați și calendarul de aplicare Comisarul european Michael McGrath a indicat că aproximativ 14 milioane de cetățeni ai Uniunii locuiesc într-un alt stat membru decât cel de origine. Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Henna Virkkunen , a argumentat că noile reguli reduc „obstacolele birocratice inutile” pentru participarea la alegerile locale. Statele membre trebuie să transpună directiva în legislația națională până la 26 iunie 2028. După acest termen, Comisia Europeană va evalua aplicarea noilor reguli și va publica un raport privind implementarea o dată la șase ani. [...]
Vladimir Putin condiționează reluarea negocierilor de pace de „înțelegerile de la Istanbul”, pe fondul unei crize interne a carburanților în Rusia , după intensificarea atacurilor ucrainene cu drone asupra rafinăriilor, potrivit Antena 3 . Miza imediată, dincolo de mesajul politic, este una economică și operațională: scăderea producției de benzină și perturbarea infrastructurii energetice. Putin a descris atacurile asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice drept un instrument de „destabilizare a societății” și a susținut că Rusia este pregătită să înceapă negocieri „în baza înțelegerilor de la Istanbul”, inițiate în 2022, pe care le-a prezentat drept un cadru acceptabil pentru Moscova. „Rusia, cu toate acestea, așa cum a afirmat în repetate rânduri, este gata să înceapă negocieri de pace cu Ucraina. Este gata să înceapă aceste negocieri în baza înțelegerilor de la Istanbul (...)” Atacurile cu drone și efectul asupra pieței interne de carburanți În contextul în care atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse au provocat o criză a carburanților „în întreaga țară”, Putin a legat explicit disponibilitatea de a negocia de această evoluție, notează materialul, care citează Sky News . Antena 3 mai arată că, de la începutul anului 2026, atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești „s-au dublat”, iar unul dintre cele mai mari atacuri a avut loc săptămâna trecută, când a fost lovită o rafinărie-cheie de lângă Moscova. Producția de benzină, în scădere: date Reuters Impactul economic este ilustrat prin date atribuite Reuters: producția de benzină din Rusia ar fi scăzut cu 25% față de anul trecut, pe fondul închiderii sau avarierii unor rafinării din Rusia Centrală. Conform calculelor Reuters citate în articol, producția zilnică ar fi evoluat astfel: martie 2026: 120.000 de tone pe zi; aprilie 2026: aproximativ 110.000 de tone pe zi; mai 2026: 100.000 de tone pe zi. În paralel, atacurile asupra infrastructurii energetice au lăsat inclusiv Sevastopolul și Crimeea fără energie electrică, potrivit aceleiași relatări. [...]
Putin leagă reluarea negocierilor de pace de presiunea asupra pieței interne a carburanților din Rusia , după ce atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au început să producă efecte vizibile, inclusiv restricții la vânzarea de combustibili și creșteri de preț, potrivit G4Media . În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat loviturile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia, iar săptămâna trecută a fost vizată inclusiv o rafinărie din zona Moscovei, într-unul dintre cele mai ample atacuri asupra infrastructurii energetice ruse de la începutul conflictului. Putin a acuzat Kievul că urmărește să creeze instabilitate în societatea rusă prin atacuri asupra infrastructurii civile și a cerut autorităților măsuri suplimentare pentru gestionarea efectelor. Negocierile, condiționate de „baza Istanbul 2022” Președintele rus a spus că Moscova rămâne dispusă să poarte discuții de pace pe baza proiectului de acord negociat la Istanbul în 2022, susținând că documentele au fost parafate atunci de delegația ucraineană. „Rusia este pregătită pentru negocieri de pace cu Ucraina și pentru continuarea dialogului pe baza acordurilor convenite la Istanbul. (...) Nu vedem motive pentru a ne îndepărta de acele înțelegeri”, a afirmat președintele rus. În paralel, în spațiul public sunt discutate scenarii privind o posibilă nouă ofensivă rusă în estul Ucrainei, în special în Donbas , pe fondul evaluărilor că Moscova ar încerca să-și consolideze pozițiile înaintea unor eventuale negocieri. Efecte economice: restricții, exporturi limitate și presiune pe piață Pe plan intern, atacurile asupra sectorului energetic încep să se traducă în probleme de aprovizionare și tensiuni de preț: mai multe regiuni au raportat restricții la vânzarea carburanților, scumpiri și cozi la stațiile de alimentare. Rusia, unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de produse petroliere, a limitat deja exporturile de benzină și combustibil pentru aviație pentru a proteja piața internă. Vicepremierul Alexander Novak a declarat că autoritățile analizează inclusiv suspendarea exporturilor de motorină și pregătesc modificări fiscale pentru sprijinirea sectorului combustibililor. Potrivit lui Novak, companiile petroliere au amânat unele lucrări de mentenanță la rafinării și folosesc rezerve strategice pentru a acoperi cererea internă. Presa rusă a relatat că, în reuniuni guvernamentale recente, a fost discutată și varianta creșterii importurilor de produse petroliere pentru stabilizarea pieței. În acest context, articolul notează și deprecierea monedei ruse, precum și scăderi semnificative pe piețele financiare, în timp ce imaginile cu șoferi așteptând la benzinării devin mai frecvente pe măsură ce atacurile cu drone continuă să afecteze capacitatea de procesare a petrolului. [...]
