Știri
Știri din categoria Externe

Avariarea ambasadei Olandei la Kiev de o dronă rusească ridică miza diplomatică a atacurilor asupra capitalei Ucrainei, după ce Haga a anunțat că l-a convocat pe ambasadorul Rusiei, potrivit Kyiv Post.
Incidentul a avut loc joi, 19 noiembrie, când o dronă rusească s-a prăbușit în spatele ambasadei Olandei, în timpul unui atac diurn amplu asupra Kievului. Ministrul olandez de Externe, Tom Berendsen, a transmis într-o declarație pe X că un proiectil a lovit în spatele ambasadei după-amiaza, provocând pagube minore, fără victime în rândul personalului.
La câteva ore după atac, Berendsen a spus că l-a convocat pe ambasadorul Rusiei, ca reacție la lovitură.
Premierul olandez Rob Jetten a declarat că Olanda nu va fi intimidată, vorbind pentru radiodifuzorul public NOS de la Berlin, unde participa la summitul „Coalition of the Willing”. El a subliniat că atacurile asupra Kievului sunt o realitate zilnică pentru populația Ucrainei și că sprijinul pentru Kiev va continua, potrivit postului olandez RTL Nieuws.
La momentul relatării, nu era clar dacă drona a vizat zona din jurul ambasadei sau a căzut după ce a fost lovită de apărarea antiaeriană ucraineană. Un angajat al ambasadei, citat de RTL Nieuws, a spus că drona s-a prăbușit chiar în spatele clădirii și a avariat ferestrele.
RTL Nieuws a relatat că patru persoane ar fi fost rănite, însă nu ar fi fost vorba despre angajați ai ambasadei; Kyiv Post precizează că nu a putut verifica independent aceste cifre la momentul publicării. Un corespondent RTL Nieuws ar fi văzut ulterior o a doua dronă care ar fi survolat zona ambasadei înainte de a fi neutralizată, în timp ce un reporter politic al postului a avertizat că este prea devreme pentru a descrie incidentul drept un atac deliberat asupra misiunii diplomatice.
În același val de atacuri, resturi de dronă rusească au căzut și pe terenul Ministerului ucrainean de Externe. Ministrul Andrii Sybiha a declarat că fragmentele vor fi expuse în muzeul ministerului. Într-un raport separat, Sybiha a spus că și ambasada Austriei la Kiev a fost avariată de drone.
Atacurile au provocat, potrivit relatării, un bilanț actualizat la un mort și cinci răniți în Kiev, pe fondul pagubelor materiale (inclusiv ferestre sparte la o catedrală și avarierea a peste 10 mașini). Primarul Vitali Kliciko a raportat că o dronă a lovit o clădire de birouri cu trei etaje în districtul Podilskyi, declanșând un incendiu la mansardă; alte incendii au fost raportate în districtele Desnianskyi și Holosiivskyi.
Peste noapte, Rusia ar fi lansat 98 de drone și rachete antinavă Oniks asupra Ucrainei; Forțele Aeriene ucrainene au spus că 69 de drone au fost doborâte sau bruiate, iar impacturi au fost înregistrate în 18 locații.
Lovirea, chiar și indirectă, a unei ambasade a unui stat NATO amplifică riscul de escaladare diplomatică și crește presiunea pentru reacții oficiale, într-un moment în care, potrivit sursei, Vladimir Putin a amenințat cu represalii „mult mai dureroase” după loviturile Ucrainei asupra Podului Crimeei și a exclus negocierile în urma acestor atacuri.
Recomandate

Xi Jinping cere o coordonare SUA–Rusia–China, un semnal cu miză geopolitică pentru stabilitatea economică globală , potrivit Al Jazeera . Președintele Chinei i-a îndemnat pe președintele SUA, Donald Trump , și pe președintele Rusiei, Vladimir Putin, să lucreze împreună cu China pentru „a proteja pacea mondială”. Îndemnul a fost făcut în contextul în care cei trei lideri s-au întâlnit pentru prima dată într-un summit trilateral, organizat în marja reuniunii APEC , la Shenzhen. Din informațiile publicate nu reies măsuri concrete sau angajamente asumate în urma discuțiilor, însă mesajul indică o încercare de a proiecta o agendă de cooperare între cele trei puteri, cu potențial de a influența percepția de risc geopolitic și, implicit, climatul investițional și comercial la nivel global. [...]

Jared Kushner spune că Donald Trump urmărește un acord cu Ucraina cu implicarea Europei. Potrivit Agerpres , emisarul american a declarat joi că președintele SUA i-a sunat pe liderii reuniți la Berlin în cadrul „ Coaliției Voinței ” și că vrea să ajungă la un acord cu Ucraina „cu Europa alături”. Informația este relevantă prin semnalul de coordonare transatlantică pe dosarul ucrainean, în condițiile în care Kushner indică faptul că Trump ar urmări o formulă de înțelegere care să includă explicit partea europeană, nu doar un aranjament bilateral SUA–Ucraina. Articolul Agerpres citează AFP și menționează că discuția telefonică a avut loc în contextul reuniunii de la Berlin a „Coaliției Voinței”. Materialul integral este însă disponibil doar abonaților, astfel că nu sunt oferite detalii suplimentare despre conținutul propunerii sau despre calendarul unor eventuale negocieri. [...]

Statele Unite iau în calcul o garanție de securitate pentru Ucraina „de tip Articolul 5”, dar condiționată de interesul american , potrivit declarațiilor emisarului Jared Kushner , făcute la Berlin, relatează Agerpres . Mesajul indică o posibilă schimbare de calibru în discuțiile despre arhitectura de securitate post-război, fără a echivala însă cu aderarea Ucrainei la NATO. Ce înseamnă „protecție de tip NATO” și care este condiția-cheie Kushner a spus că acordarea unei garanții de securitate similare cu cea prevăzută în Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord (principiul apărării colective) este „o decizie cu adevărat importantă”. El a precizat că președintele Donald Trump este „deschis acestei idei”, dar numai în măsura în care „trebuie să servească intereselor Statelor Unite”. Declarațiile au fost făcute după participarea lui Kushner, alături de Steve Witkoff, la reuniunea de la Berlin a aliaților Kievului , în prezența liderilor Germaniei, Ucrainei, Franței și Regatului Unit. Unde se leagă discuția: un eventual acord de pace În contextul unui posibil acord de pace, Ucraina cere garanții de securitate suficient de solide pentru a descuraja un nou atac al Rusiei, după invazia începută în februarie 2022. Kushner a susținut că Rusia ar fi acceptat „conceptul” ca orice garanție de securitate pentru Ucraina să se bazeze pe Articolul 5, pe care l-a numit „piatra de temelie” a apărării colective a NATO. Semnal politic către Europa: „nu impunem nimic unilateral” Emisarul american a mai afirmat că Donald Trump i-a sunat pe liderii reuniți la Berlin și că vrea să ajungă la un acord cu Ucraina „cu Europa alături”. În același cadru, Kushner a insistat că Washingtonul urmărește un demers „coerent” și că nu încearcă să impună o soluție unilaterală. În plus, el a spus că pozițiile Statelor Unite și ale Europei privind Ucraina „converg din ce în ce mai mult”, fără a oferi detalii suplimentare despre pașii următori sau despre forma concretă a garanțiilor discutate. [...]

Amenințarea cu represalii rusești după loviturile asupra podului din Crimeea ridică riscul unei noi escaladări militare într-un punct-cheie de infrastructură și simbol pentru Kremlin, potrivit Mediafax . Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a avertizat joi că Moscova va răspunde atacurilor ucrainene asupra podului care leagă teritoriul rus de peninsula Crimeea, promițând represalii „chiar mai dureroase decât cele aplicate de regimul de la Kiev podului”, relatează Le Figaro, citat de Mediafax. Podul a fost lovit de trei ori în această săptămână, conform informațiilor din articol. Podul din Crimeea, țintă cu miză strategică și simbolică Podul care conectează Rusia de Crimeea – anexată de Moscova în 2014 – este descris ca o infrastructură „extrem de simbolică” pentru Kremlin. Atacurile repetate asupra acestui obiectiv cresc presiunea pentru un răspuns militar și pot influența dinamica operațională a conflictului, având în vedere rolul de legătură logistică. Mesaj dublu: represalii și discuții cu europenii În același context, Putin a afirmat că a invitat oficiali europeni la discuții la Moscova, înainte de o posibilă participare a acestora la negocieri directe privind soluționarea războiului din Ucraina. „Prin canale diplomatice, i-am invitat pe europeni să vină la Moscova. Și după aceea vom decide în ce format vom continua negocierile.” Declarația a fost făcută din Shenzhen, China, după întâlnirea cu liderul chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump , potrivit articolului. Putin a mai spus că Moscova nu poate accepta posibilitatea unei cooperări militare între Ucraina și Europa în cadrul unui acord care ar viza încheierea războiului, apreciind că „orice formă de cooperare militară” ridică o problemă pentru Rusia. [...]

Cancelarul german Friedrich Merz a minimalizat miza politică a trilateralei Trump–Xi–Putin , descriind întâlnirea de la Shenzhen drept o „simplă ședință foto”, potrivit Agerpres . Declarația vine în contextul în care reuniunea dintre președintele american Donald Trump, liderul chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin a atras atenția internațională, însă Merz a sugerat că evenimentul nu ar trebui supraevaluat din perspectiva rezultatelor concrete. Informațiile sunt relatate de Agerpres, care citează AFP. Articolul integral al agenției este disponibil doar pentru abonați, astfel că detalii suplimentare despre argumentele lui Merz sau despre eventuale reacții ale celorlalți actori nu sunt accesibile din textul public disponibil. [...]

Reuniunea de la Berlin pune pe masă noi angajamente financiare și livrări de armament pentru Ucraina , într-un moment în care europenii încearcă să-și consolideze rolul în negocierile de pace și în arhitectura de securitate post-război, potrivit Mediafax . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ajuns joi la Berlin pentru reuniunea „Coaliției de Voință”, la care sunt așteptate în jur de 30 de state, inclusiv România. Pe agenda întâlnirii se află sprijinul militar și financiar pentru Kiev, dar și garanțiile de securitate care ar urma să fie oferite Ucrainei după încheierea războiului. La reuniune participă și emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, iar România este reprezentată de președintele Nicușor Dan. Într-un mesaj publicat pe X, Zelenski a indicat drept priorități consolidarea apărării antiaeriene, sprijinul energetic și financiar, demersurile diplomatice și „pașii următori către încheierea războiului și garantarea securității”. „Prioritățile Ucrainei sunt consolidarea apărării noastre antiaeriene, sprijinul energetic și financiar, demersurile diplomatice, precum și pașii următori către încheierea războiului și garantarea securității.” Miza financiară: împrumuturi noi și contribuții suplimentare Un punct major vizează finanțarea Ucrainei. Comisia Europeană a anunțat că va propune statelor membre un nou împrumut de 45 de miliarde de euro (aprox. 224 miliarde lei), pe lângă o sumă echivalentă prevăzută deja pentru anul viitor, conform informațiilor din material. Separat, Marea Britanie ar urma să contribuie cu încă 25 de miliarde de euro (aprox. 124 miliarde lei). Miza operațională: interceptoare, Patriot și rachete cu rază lungă Pe componenta militară, Ucraina are nevoie în special de interceptoare și rachete americane Patriot, pe fondul atacurilor rusești asupra orașelor și infrastructurii. Guvernul de la Londra a anunțat că va furniza Kievului 1.000 de rachete cu rază lungă de acțiune, unele capabile să lovească ținte aflate la peste 1.000 km. Poziționarea Europei și rolul României Reuniunea este găzduită de guvernul german, iar cancelarul Friedrich Merz, președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Andy Burnham urmăresc să își alinieze pozițiile pentru a deveni un partener relevant la masa negocierilor de pace și pentru a contura garanții occidentale de securitate pentru Kiev, notează AFP, citată de Mediafax. România, prin președintele Nicușor Dan, urmează să susțină că un acord de pace trebuie să țină cont de interesele legitime de securitate ale Europei și că o pace durabilă presupune „restaurarea deplină a securității la Marea Neagră”. În același timp, reuniunea are loc pe fondul întâlnirii dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, desfășurată cu câteva ore mai devreme la Shenzhen, existând temeri că deciziile de acolo ar putea afecta interesele europene și ucrainene, potrivit sursei. [...]