Știri
Știri din categoria Externe
Victoria categorică a Olandei cu Suedia (5–1) o pune pe prima aproape de calificarea în fazele eliminatorii, într-un rezultat care redesenează rapid calculele din Grupa F și crește presiunea pe meciurile următoare, potrivit Al Jazeera. Succesul a venit sâmbătă, pe Houston Stadium, în fața a aproape 69.000 de spectatori.
Olanda a ajuns la patru puncte după două meciuri și conduce grupa, înaintea Suediei (trei puncte), Japoniei (un punct) și Tunisiei (zero). Pentru echipa lui Ronald Koeman, scorul vine după un 2–2 cu Japonia în debut și oferă un avantaj important înaintea ultimelor partide din grupă.
Brian Brobbey a fost titularizat pentru prima dată la acest turneu și a răsplătit decizia cu două goluri rapide, în minutele 5 și 17. Înainte de competiție, atacantul de 24 de ani marcase o singură dată pentru națională de la debutul său, cu trei ani în urmă.
Cody Gakpo a continuat seria în debutul reprizei a doua, cu două reușite, după ce contribuise și la faza primului gol. Anthony Elanga, intrat de pe bancă, a redus din diferență pentru Suedia înainte de minutul 60, iar Crysencio Summerville a închis tabela spre final.
Deși scorul a fost sever, Suedia a avut „destule șanse”, dar a fost oprită de intervențiile portarului Bart Verbruggen și de finalizări ratate. Atacul cu Alexander Isak și Viktor Gyokeres a produs mai puțin decât se aștepta, iar în momente-cheie suedezii au irosit oportunități importante.
Suedia rămâne „încă” cu șanse bune de calificare în faza următoare (ultimele 32), însă următorul meci devine critic: suedezii întâlnesc Japonia, în timp ce Olanda joacă împotriva Tunisiei. Japonia și Tunisia urmau să joace mai târziu sâmbătă, la Monterrey, în Mexic.
Recomandate
Factura reconstrucției Ucrainei împinge Europa spre finanțare mixtă, iar România poate câștiga ca hub logistic și energetic , într-un efort în care banii publici nu vor fi suficienți fără implicarea sectorului privat, potrivit unei analize și unui interviu difuzate de Digi24 . România este descrisă drept „vecin-cheie” pentru Ucraina, cu o graniță de peste 600 km – cea mai lungă frontieră a Ucrainei cu un stat UE – și cu un rol deja vizibil în menținerea fluxurilor comerciale: când porturile ucrainene sunt blocate, zeci de milioane de tone de cereale ies prin Constanța și pe Dunăre. Aceleași rute ar putea funcționa și invers, pentru livrări de ciment, oțel, utilaje și echipamente energetice. În plan energetic, materialul notează că rețelele electrice sunt conectate, iar România poate livra electricitate când infrastructura ucraineană este lovită; „invers s-a întâmplat deja în vară”, când România a avut probleme, conform textului. Dimensiunea notei de plată și golul de finanțare Costurile cresc odată cu prelungirea războiului. Cel mai recent calcul menționat, realizat împreună de guvernul ucrainean și instituții internaționale, indică aproape 588 de miliarde de dolari pentru zece ani (aprox. 2.646 miliarde lei), adică aproape de trei ori valoarea economiei ucrainene, potrivit Digi24. Pe termen scurt, Kievul și-a fixat pentru acest an priorități de reconstrucție de peste 15 miliarde de dolari (aprox. 67,5 miliarde lei), însă la începutul anului avea acoperită doar o treime din sumă, diferența urmând să fie acoperită de parteneri externi și investitori privați. Doar deminarea și strângerea molozului ar costa aproape 28 de miliarde de dolari (aprox. 126 miliarde lei), conform materialului. De ce Europa mizează pe companii, nu doar pe bugete publice Ulrik Tilderston, trimisul special al Suediei pentru Ucraina, spune în interviu că asistența oficială a statelor partenere va rămâne importantă, dar „nu va fi suficientă” pentru reconstrucția de amploare, care ar trebui „condusă de sectorul privat”, inclusiv de companii ucrainene și firme europene. „Asistența noastră oficială [...] poate fi folosită pentru a reduce riscurile pentru sectoarele private, poate fi folosită pentru a cofinanța investiții și proiecte, dar nu va reuși singură.” În acest context, poziționarea României ca hub logistic și, potențial, energetic devine relevantă economic: mare parte din bunurile necesare reconstrucției trebuie „produse, depozitate și trimise” cât mai aproape de frontiera ucraineană, potrivit materialului. Ce instrumente folosește Suedia pentru a atrage firmele și ce semnal dă asta regiunii Digi24 prezintă modelul suedez de reducere a riscurilor pentru companiile care lucrează cu Ucraina: birou comercial la Kiev care ghidează firmele, garanții speciale prin agenția națională de credite de export și un buget rezervat pentru despăgubirea unor eventuale pierderi (aproape 1,8 miliarde de coroane, sumă menționată ca alocare „din acest an”). În plus, există un program al fondului public de investiții pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii care caută parteneri ucraineni și un mecanism separat pentru exporturile industriei de apărare, cu plafon de 500 de milioane de coroane. Mesajul de fond: dacă reconstrucția va depinde de capital privat, statele vor fi presate să vină cu garanții și cofinanțări care să facă proiectele „bancabile” (finanțabile) în condiții de război și risc ridicat. Context: finanțarea europeană și limita politică a activelor rusești Materialul arată că Uniunea Europeană a decis, în decembrie, să împrumute Kievului 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru 2026 și 2027, bani atrași de pe piețele financiare. Ideea folosirii celor aproximativ 210 miliarde de euro din active rusești blocate a fost abandonată după opoziția Belgiei, țara care păstrează grosul fondurilor, potrivit Digi24. În paralel, necesarul de finanțare al Ucrainei doar pentru 2026 și 2027 este estimat la 137 de miliarde de euro (aprox. 685 miliarde lei), conform textului. Riscuri: reconstrucție „sub bombe” și vulnerabilități de integritate Interviul insistă că reconstrucția are loc deja, pentru că „zeci de milioane” de ucraineni trăiesc în țară și nu pot aștepta finalul războiului pentru servicii de bază (electricitate, încălzire, apă, sănătate, educație). În același timp, infrastructura energetică rămâne țintă: iarna trecută ar fi fost scoasă din funcțiune până la 80% din capacitatea de producție de electricitate, iar la începutul lui noiembrie autoritățile de la Kiev au raportat peste 20 de lovituri asupra instalațiilor energetice în 24 de ore, cu pene de curent inclusiv în capitală, potrivit materialului. Digi24 menționează și un caz major de corupție în energie: anchetatorii anticorupție ucraineni ar fi documentat, în operațiunea „Midas”, acuzații potrivit cărora furnizori ai companiei nucleare de stat Energoatom ar fi fost taxați cu 10–15% din valoarea contractelor, iar suma totală s-ar ridica la 100 de milioane de dolari (aprox. 450 milioane lei). Acest tip de risc poate influența direct apetitul investitorilor și costul garanțiilor. Ce urmează pentru România, din perspectiva economică Din informațiile prezentate, miza pentru România este dublă: pe de o parte, infrastructura de transport și energie o poate transforma într-un punct de intrare pentru materiale și echipamente către Ucraina; pe de altă parte, dacă reconstrucția va fi împinsă către sectorul privat, competiția se va muta și în zona instrumentelor de sprijin (garanții, asigurări, cofinanțări) care fac posibilă implicarea companiilor în proiecte cu risc ridicat. Materialul nu oferă un calendar sau decizii concrete ale autorităților române privind astfel de instrumente. [...]
Marine Le Pen deschide ușa unei discuții cu Volodimir Zelenski la Bruxelles, pe fondul disputei privind costul sprijinului financiar pentru Ucraina , într-un moment în care tema finanțării războiului intră în centrul campaniei prezidențiale din Franța și al eforturilor Parisului de a-și reduce deficitul, potrivit Mediafax . Zelenski urmărește să o convingă pe lidera de extremă dreapta să mențină sprijinul pentru Ucraina dacă aceasta va câștiga alegerile prezidențiale de anul viitor. Invitația vine după ce Le Pen a amenințat în repetate rânduri că ar opri ajutorul financiar acordat Ucrainei de către Franța. Miza: finanțarea Ucrainei devine subiect electoral în Franța Le Pen a spus, la Paris, că o întâlnire la Bruxelles ar fi „justificată”, deoarece „subiectul finanțării Ucrainei agită Europa”, relatează POLITICO, citat de Mediafax. „Cancelarul german începe să amenințe lumea, problema începe să devină o preocupare la nivel european și ar fi interesant să discutăm acest aspect” În același context, Le Pen a făcut referire la refuzul lui Mertz de a mai acorda bani Ucrainei. Când ar putea avea loc întâlnirea Le Pen a precizat că îi va propune președintelui ucrainean să vină la Bruxelles în aceeași perioadă în care are programată o întrevedere cu ambasadorul Ucrainei în Franța, luni. Potrivit celor mai recente sondaje menționate de Mediafax, Le Pen este favorită în cursa pentru prezidențialele de anul viitor și susține că statul francez „nu își mai poate permite” să finanțeze apărarea Ucrainei. Disputa pe cifre: „șase miliarde de euro pe an” Le Pen a afirmat că ajutorul acordat de Franța s-ar ridica la aproximativ șase miliarde de euro pe an (aprox. 30 miliarde lei). Zelenski a negat însă aceste cifre, potrivit sursei. Context: invitația inițială a venit de la Kiev Înaintea acestei deschideri către o discuție la Bruxelles, Zelenski o invitase pe Le Pen la Kiev, potrivit unei declarații pentru „l’Express”, citată de Mediafax. Președintele ucrainean susținea că lidera extremei drepte și-ar fi schimbat părerea dacă ar fi cunoscut ucrainenii. În paralel, ajutorul pentru Ucraina a devenit o temă de campanie în Franța, pe fondul angajamentului de reducere a deficitului, iar dezbaterea a fost alimentată și de controversele stârnite de Jean-Luc Mélenchon, care a vorbit despre organizarea unui referendum privind viitorul Donbasului, regiune aflată „aproape în integralitate” sub ocupație rusă, conform Mediafax. [...]
Închiderea tuturor aeroporturilor din Moscova, pe fondul unui atac cu drone, arată un risc operațional direct pentru transportul aerian și poate genera întârzieri și rerutări pe una dintre cele mai aglomerate piețe din regiune, potrivit Mediafax . În noaptea de joi spre vineri, capitala Rusiei a fost vizată de un atac aerian „de amploare”, iar drone lansate de armata ucraineană se îndreptau spre Moscova, conform Nexta . Sursa citată menționează și posibilitatea unui număr record de drone, fără a oferi o confirmare oficială. Ca măsură imediată, autoritățile ruse au închis toate aeroporturile din Moscova. Nu este pentru prima dată când atacurile cu drone afectează traficul aerian din zona capitalei: în ultimele luni, Ucraina ar fi intensificat atacurile, ceea ce a dus la perturbarea circulației avioanelor, notează publicația. Context: atacul, în ziua sosirii emisarilor lui Trump la Moscova Atacul are loc în aceeași zi în care Steve Witkoff și Jared Kushner, descriși ca reprezentanți ai președintelui american Donald Trump, au ajuns la Moscova pentru o nouă rundă de negocieri cu Vladimir Putin privind încheierea războiului din Ucraina. Vizita vine după două zile de discuții între Rusia, Ucraina și Statele Unite, desfășurate la Abu Dhabi. Cei doi emisari americani au fost întâmpinați pe aeroportul Vnukovo de Kirill Dmitriev, reprezentant special al președintelui rus, care i-a însoțit spre centrul Moscovei, unde a avut loc întâlnirea cu Putin. Pentru Witkoff, aceasta ar fi fost a zecea întâlnire față în față cu liderul rus, potrivit informațiilor citate. [...]
Ucraina reclamă din nou limitări de viteză la Starshield , cu efect direct asupra apărării antiaeriene și a dronelor , într-un moment în care negocierile SUA–Rusia pentru încetarea războiului capătă tracțiune, potrivit TWZ . Kievul spune că restricțiile afectează inclusiv interceptarea dronelor rusești cu reacție, în timp ce SpaceX neagă orice modificare. Ucrainenii susțin că este a doua oară într-o lună când apar probleme similare, după un episod din octombrie în care serviciul ar fi fost ulterior restabilit. TWZ precizează că nu poate verifica independent acuzațiile Kievului. Ce reclamă Kievul: plafon de 161 km/h și întreruperi pe front Președintele Volodîmîr Zelenski a afirmat pe X că, de câteva zile, unitățile ucrainene înregistrează „perturbări semnificative” ale funcționării Starshield „de-a lungul întregii linii a frontului” și în teritoriile ocupate temporar. Potrivit lui, ar fi impuse „restricții sistematice de viteză”, limitând utilizarea la 161 km/h (100 mile/h). Zelenski leagă direct aceste limitări de eficiența apărării: „Pentru noi, acest lucru înseamnă în primul rând o complicare semnificativă a interceptării dronelor rusești cu reacție.” El a mai spus că ar fi existat lovituri care au trecut de apărare deoarece sistemele de interceptare „nu pot atinge viteze suficiente” și nu reușesc să intercepteze la timp, adăugând că Ucraina încearcă să lămurească situația „cu partea americană”. Consilierul prezidențial pe tehnologie de apărare Serhii „Flash” Beskrestnov a indicat, la rândul său, că limitările afectează comunicațiile cu elicoptere care urmăresc dronele Shahed și cu aeronavele interceptoare. Separat, militarilor din prima linie li se atribuie afirmații că problema lovește și utilizarea dronelor de lovire „mid-range” (cu rază medie) pentru atacuri asupra logisticii ruse în adâncimea teritoriilor ucrainene ocupate. Analistul Rob Lee (Foreign Policy Research Institute) a scris că unele dintre aceste drone ar fi obligate să zboare mai încet decât ar fi necesar, devenind mai ușor de interceptat, dar a subliniat că este prea devreme pentru a evalua impactul complet asupra operațiunilor. Poziția SpaceX: „Nu a existat nicio schimbare” SpaceX respinge acuzațiile. Un oficial al companiei a transmis pentru TWZ: „Acest lucru este fals. Nu a existat nicio schimbare.” În material este amintit și episodul din octombrie, când Elon Musk ar fi spus că decizia privind limitările ar ține de armata SUA și de administrația Trump. În același context, TWZ notează că Wall Street Journal a relatat luna trecută că Musk ar fi dat ordinul de încetinire a Starshield, cu surse care nu s-ar fi pus de acord dacă decizia a fost luată împreună cu președintele Donald Trump. De ce contează: dependența operațională a Ucrainei de un serviciu extern Dincolo de disputa privind cauza exactă, episodul readuce în prim-plan vulnerabilitatea operațională a Ucrainei, care se bazează pe echipamente și servicii furnizate din exterior pentru comunicații militare. TWZ arată că Ucraina lucrează la alternative, inclusiv la dezvoltarea propriului sistem de comunicații prin satelit, însă chiar oficiali ucraineni recunosc că acesta nu ar putea înlocui la scară sistemul SpaceX. Contextul politic: acuzații de presiune în timpul negocierilor Plângerile apar în timp ce negociatorii americani au avut întâlniri cu Vladimir Putin, pe fondul unor eforturi mediate de Casa Albă pentru oprirea războiului. În material este menționat că unii ucraineni ar susține că Starshield ar fi afectat pentru a pune presiune pe Kiev să accepte cereri rusești privind cedări teritoriale. Financial Times a relatat, citând oficiali ucraineni de rang înalt, că aceștia ar crede că restricțiile de viteză ar fi fost impuse pentru a presa Kievul în timpul celor mai recente discuții de pace, care s-au încheiat la Abu Dhabi. În același timp, TWZ notează că negocierile trilaterale SUA–Rusia–Ucraina de la Abu Dhabi s-au încheiat fără progrese majore, cu un acord doar pe un schimb de prizonieri la scară largă. În paralel, potrivit presei ruse citate de TWZ, emisarul special Steve Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit cu Putin la Moscova, iar partea americană ar urmări includerea europenilor în procesul de negociere. Zelenski a declarat înaintea întâlnirii că are așteptări scăzute, deși „există speranță”. [...]
Posibila includere a Europei în negocierile de pace ridică miza pentru garanțiile de securitate ale Ucrainei , în condițiile în care Moscova respinge explicit orice prezență militară europeană pe teren, potrivit Digi24 . Emisarul american Steve Witkoff a spus că Vladimir Putin ar fi acceptat participarea europenilor la următoarea rundă de discuții, însă Kremlinul nu confirmă oficial. Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit joi, la Moscova, cu liderul rus, după ce participaseră la primele negocieri directe dintre delegațiile rusă și ucraineană din ultimele nouă luni, desfășurate la Abu Dhabi. La plecarea din Rusia, Kushner a descris întâlnirea drept „productivă” și a spus că discuțiile au fost „ample și detaliate”, cu scopul de a pregăti următoarele discuții multilaterale. „Europenii se vor alătura la următoarea întâlnire, ceea ce considerăm a fi un lucru foarte important, deoarece este esențial - ei sunt partenerii noștri și este important ca ei să fie implicați”, a spus Steve Witkoff. Totuși, rămâne neclar cine ar reprezenta Europa și în ce format ar avea loc negocierile. Consilierul Kremlinului pentru politică externă, Iuri Ușakov, nu a confirmat explicit participarea unei delegații europene, dar a condiționat-o de opțiunea europenilor pentru „pace” sau „continuarea războiului”. Linia roșie a Moscovei: trupe europene în Ucraina Un punct major de divergență, potrivit materialului, este pachetul de garanții de securitate pentru Ucraina după un eventual acord. Putin a respins „categoric” desfășurarea unor trupe europene pe teritoriul ucrainean, inclusiv în cadrul unei misiuni de menținere a păcii. „Încă de la început, am afirmat că prezența trupelor străine în Ucraina este absolut inacceptabilă pentru noi. Considerăm că aceasta reprezintă o amenințare la adresa securității Rusiei”, a declarat Vladimir Putin. Liderul rus a avertizat și că o asemenea prezență ar deveni „țintă militară legitimă”, susținând că „războiul s-ar relua instantaneu”. În acest context, Digi24 notează că, după întâlnirea Trump–Putin din Alaska (august 2025) , liderii europeni au prezentat un plan de securitate postbelică pentru Ucraina, care ar fi inclus sprijin american (aerian și informații) și contribuții din partea a 26 de țări, potrivit declarațiilor președintelui francez Emmanuel Macron, inclusiv printr-o forță de garantare. Negocieri despre „arhitectura de securitate” a Europei, cu UE în alertă Înaintea discuțiilor de la Abu Dhabi, Kushner a spus că SUA sunt pregătite să coordoneze o discuție amplă despre o „nouă arhitectură de securitate europeană” – idee care, potrivit articolului, a stârnit îngrijorare în rândul unor oficiali europeni, deoarece amintește de solicitările Moscovei din 2021–2022, înaintea invaziei pe scară largă. Poziția unor state europene este că discuțiile despre securitatea postbelică ar trebui să aibă loc după un armistițiu și oprirea luptelor pe actualele linii ale frontului. La Abu Dhabi a fost prezentă și o delegație de oficiali europeni de rang înalt (Franța, Germania, Marea Britanie și Italia), dar aceasta nu a participat la discuțiile directe cu reprezentanții Rusiei. Președintele Consiliului European, António Costa, a avertizat că Europa nu ar trebui să „reinventeze roata” și a spus că orice discuție viitoare trebuie să țină cont de faptul că arhitectura de securitate a fost „distrusă de invazia Rusiei în Ucraina”. Declarațiile au fost făcute înaintea reuniunii liderilor celor 27 de state membre UE, programată vineri, la Dublin. Ce urmează: discuții Putin–Trump în China și presiune pe rolul UE Ușakov a afirmat că Putin va continua discuțiile cu Donald Trump despre războiul din Ucraina la o întâlnire programată săptămâna viitoare, în China, și că Moscova este pregătită să discute cu Washingtonul despre viitorul securității europene. În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut europenilor să urmărească atent discuțiile SUA–Rusia despre garanțiile de securitate, susținând că miza depășește Ucraina și vizează un posibil „nou cadru de securitate între Europa și Rusia”. Pe fond, materialul indică faptul că, deși există semnale despre extinderea formatului de negocieri, Kremlinul nu renunță la obiectivele sale și transmite că este pregătit să continue războiul dacă discuțiile eșuează. Pentru Europa, participarea – dacă se va concretiza – ar veni într-un moment în care garanțiile de securitate și orice prezență militară pe teren rămân exact punctele pe care Moscova le respinge. [...]
Escaladarea atacurilor din Marea Neagră taie din traficul comercial și crește riscul operațional pentru România , într-un context în care zona a depășit Strâmtoarea Ormuz ca periculozitate pentru navele comerciale, potrivit Digi24 , care citează o analiză The Wall Street Journal . În 2026, Marea Neagră a înregistrat peste 300 de atacuri asupra navelor, conform datelor companiei de securitate maritimă Ambrey , cu peste 30 de marinari morți și peste 20 de persoane dispărute, potrivit Asociației Armatorilor Turci, rapoartelor MarineTraffic și autorităților locale. Prin comparație, în Strâmtoarea Ormuz și Orientul Mijlociu au fost aproximativ 130 de atacuri, cu 25 de marinari uciși, de la începutul conflictului dintre SUA și Iran, la finalul lunii februarie, potrivit Organizației Maritime Internaționale. Efectul imediat: scădere puternică a activității comerciale Intensificarea violențelor a redus „drastic” activitatea comercială în Marea Neagră, iar indicatorii de trafic arată o retragere a transportatorilor din zonă. Numărul navelor care au intrat prin Bosfor a scăzut cu 41% în octombrie față de aceeași lună din 2025, iar tranzitul în ambele direcții a scăzut cu 38%, potrivit Global Fishing Watch, organizație neguvernamentală care monitorizează activitatea maritimă. Pentru companiile de transport și pentru lanțurile logistice care depind de rutele din bazinul Mării Negre, aceste evoluții înseamnă întârzieri, rerutări și un risc mai mare pentru echipaje și încărcături, pe fondul extinderii atacurilor către apele României și Bulgariei. România și Bulgaria, mai expuse pe flancul estic al NATO Transportatorii maritimi s-au îndepărtat în mare parte de apele din largul Ucrainei și Rusiei, însă atacurile s-au extins către apele României și Bulgariei, ambele state membre NATO, într-o serie de incidente mortale recente. În octombrie, aproape jumătate dintre atacurile asupra a douăsprezece nave în largul României și Bulgariei s-au soldat cu decese, dispariții sau răniți în rândul marinarilor. Unele voci europene au pus atacurile de la granițele NATO pe seama Rusiei, în timp ce Moscova a negat implicarea. Contextul mai larg include, potrivit materialului, o creștere a încălcărilor spațiului aerian, a atacurilor cibernetice și a actelor de sabotaj la frontiera estică a alianței, asociate de oficiali europeni cu Moscova. Reacții și măsuri discutate la nivel european Președintele Nicușor Dan a declarat, la Dublin, după reuniunea Comunității Politice Europene, că Marea Neagră a fost menționată „de mai multe ori” ca risc de securitate pentru Europa, inclusiv de Ursula von der Leyen, care a făcut referire la o vizită recentă la București și la amenințările observate atunci. „Marea Neagră a fost pomenită de mai multe ori ca risc de securitate pentru Europa.” Separat, Comisia Europeană a anunțat planuri de accelerare a creării unui centru de securitate maritimă în Marea Neagră, în contextul atacurilor recente, fără a indica Rusia drept responsabilă. Marea Neagră rămâne o rută strategică între Europa și Asia, cu șase state riverane (Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina). În acest cadru, deteriorarea securității maritime se traduce direct în presiune pe rutele comerciale și pe capacitatea operațională a statelor de pe flancul estic, inclusiv România. [...]
