Știri
Știri din categoria Externe
Războiul dintre Israel, SUA și Iran continuă să escaladeze, cu atacuri, interceptări și temeri legate de apărarea antirachetă. A 16-a zi de conflict a adus noi atacuri în Orientul Mijlociu, inclusiv lovituri asupra unor ținte din Iran, lansări de rachete către statele din Golf și incidente în Irak, unde ambasada SUA din Bagdad a fost din nou vizată.
În același timp, oficiali israelieni au avertizat că stocurile de interceptori pentru sistemele de apărare antirachetă au ajuns la niveluri critice, după săptămâni de atacuri cu rachete și drone din partea Iranului și a aliaților săi. Conform unor informații citate de presa americană, Washingtonul știa de luni de zile că Israelul ar putea avea probleme în menținerea capacității de interceptare într-un conflict prelungit.
În paralel, tensiunile se extind în întreaga regiune. Arabia Saudită și Qatar au anunțat că au interceptat mai multe drone și rachete balistice lansate de Iran, iar explozii au fost auzite inclusiv în Bahrain. În Dubai, autoritățile au explicat zgomotele puternice din zona Marina drept rezultatul unor interceptări ale apărării aeriene.
Conflictul are și consecințe în Irak. Ambasada Statelor Unite din Bagdad a fost ținta unui atac cu drone, la scurt timp după lovituri aeriene atribuite Washingtonului împotriva unei grupări armate pro-iraniene. Într-un cartier din capitala irakiană, o rachetă a lovit o locuință folosită de Brigăzile Hezbollah, iar trei combatanți au murit. Printre victime s-ar afla și un comandant al grupării.
Pe plan diplomatic, președintele american Donald Trump a respins ideea unui armistițiu propus de Iran, afirmând că „condițiile nu sunt încă suficient de bune”. În paralel, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a cerut altor state să evite acțiuni care ar putea extinde conflictul.
Tot în această perioadă, Iranul a prezentat un nou tip de muniție folosit în conflict, racheta balistică Sejil, cu o rază de acțiune estimată între 2.000 și 2.500 de kilometri.
Armata israeliană estimează că ofensiva ar putea continua cel puțin încă trei săptămâni, susținând că există „mii de ținte” rămase de lovit în Iran. În paralel, guvernul de la Ierusalim a aprobat un pachet de aproximativ 827 de milioane de dolari pentru achiziții militare urgente, menite să refacă stocurile de armament și muniții.
Recomandate
Iranul susține că a atacat trei baze militare americane din Orientul Mijlociu , în timp ce conflictul dintre Iran, Statele Unite și Israel a intrat în a treia săptămână fără semne de calmare. Informația a fost anunțată de Gardienii Revoluției (IRGC) și relatată de Daily Sabah , însă afirmațiile nu au fost confirmate independent până în acest moment. Potrivit declarațiilor citate de presă, operațiunea ar face parte din al 52-lea val al „Operațiunii True Promise 4” , pe care Teheranul o prezintă drept răspuns la atacurile aeriene lansate anterior de Statele Unite și Israel asupra unor obiective nucleare și militare iraniene. Baze americane vizate Conform agenției iraniene Fars, citată de presa internațională, IRGC ar fi lovit trei obiective militare americane din regiune: Baza militară Țara Ce susține Iranul Al-Harir Irak (Erbil) Atac asupra unui „centru de concentrare a forțelor americane” Ali al Salem Kuweit Baza ar fi fost lovită cu rachete și drone Arifjan Kuweit Distrusă, potrivit declarațiilor iraniene Autoritățile americane nu au confirmat distrugerea acestor baze. În același comunicat, IRGC a lansat și amenințări directe la adresa premierului israelian Benjamin Netanyahu , afirmând că îl va „urmări și elimina”. Biroul premierului israelian a respins declarația, calificând-o drept „fake news”. Escaladare în statele din Golf Tensiunile s-au extins și asupra statelor din Golf. Arabia Saudită a anunțat că a interceptat 6 rachete balistice și peste 30 de drone deasupra regiunii Riyadh și a bazei aeriene Prince Sultan, potrivit Arab News . Emiratele Arabe Unite au raportat interceptarea a 9 rachete și 33 de drone , exploziile auzite în Dubai fiind atribuite sistemelor de apărare antiaeriană. Pentru prima dată de la începutul conflictului, Iranul a amenințat și infrastructura economică a statelor vecine , cerând evacuarea unor porturi majore din Emiratele Arabe Unite și susținând – fără dovezi – că acestea ar fi fost folosite de SUA pentru atacuri asupra insulei petroliere iraniene Kharg. Rachete lansate și asupra Israelului Sirenele de raid aerian au răsunat și în Tel Aviv și zona centrală a Israelului , după lansarea unor rachete balistice iraniene. Sistemele de apărare Arrow și David’s Sling au interceptat majoritatea proiectilelor, însă două persoane în vârstă au fost rănite ușor în orașul Holon, potrivit presei israeliene. Bilanțul conflictului Războiul a început pe 28 februarie , când Statele Unite și Israelul au atacat instalații nucleare și militare iraniene. De atunci: peste 1.300 de persoane au murit în Iran , potrivit Comitetului Internațional al Crucii Roșii; 12 persoane au murit în Israel în urma atacurilor cu rachete; 13 militari americani și-au pierdut viața; cel puțin 26 de persoane au murit în statele din Golf . Conflictul continuă să se extindă regional, iar schimburile de atacuri dintre Iran și aliații occidentali ridică temeri privind un război mai amplu în Orientul Mijlociu . [...]
Diferențele de obiective dintre SUA și Israel devin vizibile în războiul cu Iranul , la două săptămâni de la declanșarea operațiunii militare comune, în timp ce Washingtonul și Ierusalimul par să aibă viziuni diferite despre cum ar trebui să se încheie conflictul. Potrivit The New York Times , tensiunile politice dintre președintele american Donald Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu devin tot mai evidente pe măsură ce campania militară continuă. Războiul a început pe 28 februarie 2026, când Statele Unite și Israelul au lansat lovituri aeriene surpriză asupra unor obiective iraniene, vizând în special infrastructura nucleară și sistemele de rachete ale Teheranului. În primele două săptămâni, aviația celor două state a reușit să domine spațiul aerian iranian și să provoace pagube importante capacităților militare ale Iranului. Totuși, diferențele de abordare dintre liderii celor două state devin tot mai clare. În prima sa conferință de presă de la începutul războiului, Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul „zdrobește” Iranul și că operațiunea a produs „realizări uriașe” împotriva infrastructurii nucleare și de rachete. Retorica premierului israelian s-a moderat însă față de primele zile ale conflictului. Dacă inițial vorbea despre eliminarea „amenințării existențiale”, acum obiectivul este descris mai degrabă ca reducerea capacităților Iranului, cu speranța că populația iraniană va schimba regimul politic. În același timp, Donald Trump a transmis mesaje contradictorii privind finalul conflictului. Într-un interviu pentru CBS News a afirmat că războiul este „aproape încheiat”, sugerând că luptele ar putea înceta curând. Ulterior, la Fox News Radio, a spus că schimbarea regimului de la Teheran „se va întâmpla”, dar probabil nu imediat. Un punct major de tensiune între aliați a apărut după atacurile israeliene din 8 martie asupra a aproximativ 30 de depozite de combustibil din Iran, o operațiune despre care Axios a relatat că a depășit așteptările Washingtonului. Loviturile au generat coloane uriașe de fum deasupra Teheranului și au atras reacții prudente din partea unor politicieni americani. Senatorul Lindsey Graham, aliat apropiat al lui Trump, a avertizat Israelul să fie atent la țintele energetice, argumentând că industria petrolieră a Iranului ar putea fi necesară pentru reconstrucția economică după eventualul colaps al regimului. În Israel însă, unele voci cer măsuri și mai dure. Liderul opoziției, Yair Lapid, a susținut că infrastructura petrolieră iraniană de pe insula Kharg - responsabilă pentru aproximativ 90% din exporturile de petrol ale Iranului - ar trebui distrusă complet pentru a paraliza economia țării. Analizele citate de presa americană arată că problema centrală a alianței este lipsa unui obiectiv final comun. Israelul urmărește slăbirea rețelelor militare regionale ale Iranului și eliminarea amenințărilor pe termen lung, inclusiv a grupărilor proxy. Statele Unite au vorbit, pe rând, despre oprirea programului nuclear, capitularea Iranului sau chiar schimbarea regimului, fără a defini clar condițiile de încheiere a conflictului. Această incertitudine creează o situație în care operațiunile militare continuă, dar fără o strategie comună clară privind momentul și condițiile în care războiul ar trebui declarat încheiat. [...]
Iranul a intensificat atacurile cu rachete și drone asupra statelor din Golf , lovind baze militare, infrastructură energetică și zone civile în cadrul operațiunii numite „True Promise 4”. Potrivit relatărilor citate de CNN , ofensiva aeriană s-a extins în perioada 14-15 martie 2026 și a vizat mai multe țări din regiune, pe fondul conflictului declanșat după atacurile SUA și Israel asupra Iranului din 28 februarie. Campania militară a ajuns în a treia săptămână , iar toate statele vizate au anunțat că au interceptat o parte dintre rachetele și dronele lansate. Atacuri în mai multe state din Golf Arabia Saudită a declarat că sistemele sale de apărare au interceptat și distrus 10 drone îndreptate spre capitala Riyadh și provincia estică. În plus, apărarea aeriană saudită a doborât șase rachete balistice care vizau regiunea al-Kharj, unde se află baza aeriană Prince Sultan, utilizată de forțe americane. În Emiratele Arabe Unite, autoritățile au anunțat că au interceptat nouă rachete balistice și 33 de drone lansate din Iran. De la începutul conflictului, Emiratele susțin că au neutralizat 294 de rachete balistice, 15 rachete de croazieră și aproximativ 1.600 de drone . Atacurile au provocat cel puțin șase morți și peste 140 de răniți , printre victime aflându-se cetățeni din mai multe țări. Qatar a raportat interceptarea a patru rachete balistice și mai multe drone , iar în Kuweit două drone au lovit baza aeriană Ahmed Al-Jaber, unde sunt staționați militari americani, rănind trei soldați. Bahrain a transmis că, de la începutul conflictului, a interceptat 125 de rachete și 203 drone , unele atacuri provocând incendii la depozite de combustibil și victime civile. IRGC revendică atacurile Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a anunțat că atacurile fac parte din valul 52 al operațiunii „True Promise 4” , care ar fi vizat baze militare americane și instalații asociate cu operațiunile SUA și Israel în regiune. Potrivit declarațiilor IRGC, printre țintele lovite s-ar număra: baza aeriană Al-Harir din Erbil (Irak) baza Ali Al Salem și Camp Arifjan din Kuweit baza Al Dhafra din Emiratele Arabe Unite Iranul susține că a folosit inclusiv rachete hipersonice Fattah și rachete balistice Ghadr. Impact regional și economic Escaladarea conflictului a afectat puternic transportul aerian și maritim din regiune. Traficul prin Strâmtoarea Ormuz a scăzut drastic, iar Iranul a declarat că nu va permite exportul de petrol către Statele Unite și aliații acestora atât timp cât conflictul continuă. Potrivit UK Maritime Trade Operations, cel puțin 17 nave comerciale au fost vizate sau afectate în zona Golfului Persic de la începutul ostilităților. Consiliul de Securitate al ONU a adoptat pe 11 martie Rezoluția 2817 , care condamnă atacurile Iranului asupra statelor membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului. Opinie: conflictul riscă să devină o criză regională majoră Extinderea atacurilor asupra mai multor state din Golf indică o escaladare care depășește cadrul confruntării inițiale dintre Iran, Israel și Statele Unite. Implicarea directă a bazelor militare americane și a infrastructurii energetice din regiune crește riscul transformării conflictului într-un război regional cu efecte globale, mai ales asupra pieței petrolului și transportului maritim. Dacă atacurile continuă, presiunea asupra aliaților occidentali și asupra statelor din Golf de a răspunde militar ar putea amplifica rapid tensiunile și ar putea destabiliza una dintre cele mai importante zone energetice ale lumii. [...]
Iranul ironizează oferta Ucrainei de a ajuta statele din Golf împotriva dronelor Shahed , calificând inițiativa drept „o glumă”. Însărcinatul cu afaceri al Iranului în Ucraina, Shahriar Amouzegar, a declarat că sprijinul anunțat de Kiev pentru aliații SUA din regiune ar fi mai degrabă simbolic decât unul real. Diplomatul iranian a făcut aceste declarații într-un interviu acordat agenției AFP, comentând decizia Ucrainei de a trimite specialiști în Orientul Mijlociu pentru a oferi consultanță în combaterea dronelor kamikaze de tip Shahed. Inițiativa a fost prezentată de președintele Volodimir Zelenski ca o oportunitate pentru Kiev de a valorifica experiența acumulată în timpul războiului cu Rusia. Autoritățile ucrainene susțin că după patru ani de conflict au dezvoltat tehnologii și tactici eficiente de neutralizare a dronelor Shahed , care sunt responsabile pentru o mare parte dintre pierderile de pe front. Potrivit unor experți citați de AFP, dronele sunt implicate în aproximativ 70% dintre pierderile militare din războiul din Ucraina. Pe fondul intensificării atacurilor cu drone în Orientul Mijlociu, mai multe state din regiune – inclusiv Arabia Saudită și alte monarhii din Golf – s-ar arăta interesate de tehnologiile ucrainene anti-dronă și de posibile contracte de cooperare cu industria militară a Kievului. În paralel, interes pentru aceste sisteme ar fi manifestat și alte state, inclusiv Israelul, în contextul creșterii utilizării dronelor de atac în conflictele recente. Inițiativa Ucrainei vine într-un moment în care Rusia produce local drone Shahed, după ce inițial le-a folosit în războiul din Ucraina prin cooperarea militară cu Iranul. [...]
Iranul recunoaște cooperarea militară cu Rusia și China , într-un context de tensiuni tot mai mari în Orientul Mijlociu. Potrivit Daily Mail , ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a confirmat că Teheranul menține cooperare militară și de informații cu Moscova și Beijingul, pe care le-a descris drept „parteneri strategici”. Declarația vine după ce oficiali americani au susținut anterior că Rusia ar fi furnizat Iranului informații sensibile despre pozițiile forțelor americane din regiune, inclusiv locațiile exacte ale unor nave de război. Președintele rus Vladimir Putin ar fi negat aceste acuzații într-o convorbire cu președintele american Donald Trump, însă oficialul iranian a admis că relațiile militare dintre cele trei state continuă. Abbas Araghchi a precizat că Iranul și Rusia, dar și China, au avut „cooperare strânsă” în trecut și că aceasta este în continuare activă, inclusiv în domeniul militar, fără a oferi însă detalii concrete despre natura sprijinului. Potrivit unor surse citate în presă, o parte din informațiile împărtășite ar proveni din imaginile sateliților militari ai Rusiei. În ultimele zile, mai multe atacuri cu drone au vizat trupe americane din regiune, iar unele rapoarte sugerează că aceste operațiuni ar fi putut beneficia de informații de țintire furnizate de Moscova. Totuși, nu există confirmări oficiale că vreun atac ar fi fost direct coordonat pe baza unor date rusești. În paralel, serviciile de informații americane analizează indicii potrivit cărora China ar putea oferi Iranului sprijin suplimentar. Printre elementele discutate se numără asistență financiară, piese de schimb pentru vehicule militare și componente pentru rachete . Prezența unei nave chineze de spionaj, Liaowang-1 , în strâmtoarea Hormuz a alimentat speculațiile privind implicarea Beijingului în monitorizarea situației militare din regiune. Nava este descrisă de specialiști drept o platformă avansată de colectare a datelor electronice, capabilă să analizeze câmpul de luptă modern. China are însă și un interes economic major în stabilitatea zonei, deoarece depinde în mare măsură de importurile de petrol iranian. Potrivit unor surse citate în presă, Beijingul ar face presiuni pentru menținerea deschisă a rutei maritime prin strâmtoarea Hormuz, vitală pentru transportul energiei. Recunoașterea cooperării militare dintre Iran, Rusia și China ar putea amplifica tensiunile geopolitice, mai ales în contextul conflictelor active din Orientul Mijlociu și al rivalităților tot mai pronunțate dintre marile puteri. [...]
Un nou val de dezinformare a circulat pe rețelele sociale, susținând în mod fals că premierul Israelului, Benjamin Netanyahu , ar fi murit . Potrivit unei verificări realizate de publicația Sunday Guardian , afirmațiile virale sunt nefondate și au fost generate de imagini fabricate, interpretări eronate ale unor videoclipuri și postări neverificate distribuite în contextul tensiunilor dintre Israel, Iran și Statele Unite. Zvonurile au început să se răspândească după ce mai multe conturi de pe platformele sociale au publicat capturi de ecran care păreau să arate un mesaj de pe contul oficial al premierului israelian, în care se anunța moartea acestuia. Postările sugerau că mesajul ar fi fost șters ulterior, ceea ce a alimentat speculațiile online. În urma verificărilor, fact-checkerii au stabilit că imaginea respectivă era falsificată și că nu a existat niciodată o astfel de postare pe contul oficial. În paralel, o altă teorie virală a apărut după publicarea unui videoclip în care Netanyahu se adresează națiunii. Unele cadre extrase din filmare au fost distribuite online cu afirmația că premierul ar avea „șase degete”, ceea ce ar indica faptul că materialul video ar fi fost generat cu ajutorul inteligenței artificiale. Specialiștii au explicat însă că este vorba despre o iluzie optică provocată de poziția mâinii, unghiul camerei și blurul de mișcare din momentul gestului. De asemenea, unele postări au susținut că Iranul ar fi lansat atacuri direcționate împotriva premierului israelian sau a familiei sale. Autoritățile israeliene au respins aceste afirmații și au precizat că nu există nicio dovadă care să confirme că Netanyahu ar fi fost ținta unui atac. În realitate, premierul israelian continuă să apară în comunicări oficiale și în înregistrări video recente, iar guvernul a confirmat că acesta își exercită în continuare atribuțiile și participă la deciziile politice și de securitate în contextul conflictului regional. Experții în dezinformare spun că astfel de zvonuri apar frecvent în perioade de tensiuni geopolitice majore, când publicul caută rapid informații despre lideri politici sau evoluțiile militare. În astfel de situații, imagini manipulate, capturi de ecran falsificate și interpretări greșite ale materialelor video pot deveni rapid virale înainte ca informațiile să fie verificate. Verdictul verificării este clar: nu există nicio dovadă credibilă că Benjamin Netanyahu ar fi murit , iar afirmațiile privind videoclipuri generate de inteligență artificială sau presupusa anomalie a „șase degete” au fost demontate de fact-checkeri și de autorități. [...]
