Știri
Știri din categoria Externe
Nicuşor Dan spune că relația cu SUA se joacă în „diplomația economică”, nu doar în vizite oficiale, indicând că, dincolo de valoarea simbolică a unei deplasări la nivel înalt, există „zeci, sute de întâlniri” pe paliere tehnice și că „de luni de zile, sunt progrese”, potrivit news.ro.
Declarația a fost făcută miercuri, la Ankara, unde președintele a descris relația bilaterală ca un proces continuu de negociere și promovare a intereselor, în care contactele tehnice au o pondere mai mare decât momentele de protocol.
Nicuşor Dan a enumerat două direcții pe care le consideră prioritare în raport cu Statele Unite:
Mesajul președintelui mută accentul de pe „vizita” ca eveniment singular pe munca de fond care poate produce rezultate economice: întâlniri repetate, discuții sectoriale și negocieri tehnice. În lipsa unor detalii suplimentare în declarație, nu este clar ce proiecte sau domenii concrete intră în „progresele” invocate și nici care este calendarul lor.
Recomandate
Cooperarea România–Canada pe energia nucleară capătă greutate politică după întâlnirea dintre președintele Nicușor Dan și premierul canadian Mark Carney, desfășurată la Ankara, în marja summitului NATO, potrivit TVR Info . Șeful statului a anunțat pe platforma X că discuțiile au vizat consolidarea relațiilor bilaterale și extinderea cooperării dintre România și Canada. În același context, cei doi lideri și-au adresat invitații reciproce de vizită: Nicușor Dan l-a invitat pe Mark Carney la București și a acceptat, la rândul său, invitația de a vizita Canada. „Am avut astăzi o întâlnire excelentă la Ankara cu premierul Canadei, Mark Carney, căruia i-am adresat invitația de a vizita Bucureștiul. Totodată, am fost încântat să accept invitația sa de a vizita Canada.” Miza economică: energia nucleară, punctul central al cooperării Nicușor Dan a subliniat că Canada este „unul dintre cei mai apropiați și de încredere parteneri” ai României, evidențiind în special cooperarea în domeniul energiei nucleare. Potrivit președintelui, colaborarea în acest sector este solidă și oferă „perspective importante de dezvoltare”. În mesajul său, președintele a mai arătat că România vrea să valorifice experiența acumulată în utilizarea tehnologiei canadiene și să împărtășească această expertiză și altor state din regiune. Context: discuții în marja summitului NATO de la Ankara Întrevederea a avut loc în marja summitului NATO de la Ankara, unde liderii aliați discută despre securitatea euroatlantică, investițiile în apărare și sprijinul acordat Ucrainei. În acest cadru, Nicușor Dan a afirmat că România și Canada vor continua să dezvolte Parteneriatul Consolidat dintre cele două țări și să valorifice oportunitățile pe care acesta le oferă, inclusiv pentru întărirea Alianței transatlantice. [...]
Interdicția manifestațiilor la Ankara, în timpul summitului NATO, a dus la confruntări și arestări , într-un context în care liderii Alianței se pregătesc să prezinte contracte de armament de „zeci de miliarde de dolari”, potrivit News . Protestele au perturbat circulația în capitala Turciei, iar poliția a intervenit pentru a dispersa manifestanții. Summitul NATO are loc marți și miercuri la Ankara, cu participarea șefilor de stat și de guvern ai celor 32 de state membre. În marja reuniunii, pe străzile orașului au avut loc confruntări între manifestanți anti-NATO și forțele de ordine, pe fondul interdicției impuse de guvernoratul Ankara privind orice manifestație până la finalul summitului. În imagini publicate de Reuters, manifestanți purtând tricouri cu mesajul „Trump, cară-te!” (în turcă) scandau sloganuri cu pumnul ridicat. Potrivit relatării, polițiștii i-au încercuit cu scutieri, i-au trântit la pământ și i-au încătușat, în timp ce unii protestatari erau ridicați de pe stradă. Arestări pe fondul tensiunilor interne din Turcia Arestările din timpul protestelor vin după „mai bine de două săptămâni” de rețineri ale unor opozanți politici, avocați și jurnaliști care se opun puterii turce, mai notează materialul. Potrivit AFP, doi jurnaliști turci – Buse Sögütlü (T24) și Ceren Erdogdu (Odav TV) – au fost plasați în arest preventiv luni, cu o zi înainte de deschiderea summitului. Avocatul lui Erman Ozturk a declarat AFP că nu cunoaște motivele arestării jurnalistului și a sugerat o posibilă legătură cu summitul NATO: „Nu știm în continuare de ce a fost arestat jurnalistul. Însă credem că este în legătură cu summitul NATO.” Context: miza politică și militară a summitului Donald Trump a fost primit de președintele turc Recep Tayyip Erdogan și urmează să se întâlnească cu ceilalți lideri ai Alianței la summitul care începe marți seara. În același timp, președintele SUA acuză de mult timp guvernele europene că se bazează excesiv pe Statele Unite pentru apărarea continentului prin NATO, organizație care „apără continentul de la încheierea Războiului Rece”, potrivit sursei. [...]
Donald Trump a sugerat că atacurile ucrainene în adâncimea Rusiei pot schimba calculul negocierilor , numindu-le „o escaladare” care „poate contribui la încheierea conflictului”, după întâlnirea cu Volodimir Zelenski de la finalul summitului NATO, potrivit news.ro . Într-o conferință de presă comună, Trump a spus despre Zelenski că „a făcut o treabă extraordinară” și că este „foarte eficient”, adăugând că între cei doi s-a dezvoltat „o relație bună”, în pofida întâlnirii tensionate de la Casa Albă din februarie 2025. Întrebat despre loviturile Ucrainei pe teritoriul Rusiei, Trump a redirecționat inițial întrebarea către secretarul de stat Marco Rubio , care a afirmat că acestea au schimbat dinamica războiului. Ulterior, liderul american a revenit cu propria evaluare: „Este o escaladare, dar este și o escaladare care poate contribui la încheierea conflictului.” Mesajul politic: presiune prin escaladare, cu miză pe acord Trump a susținut că, în opinia sa, ambele părți își doresc un acord de pace și a indicat că Zelenski ar vrea „să se întoarcă la reconstrucția țării sale”, în locul continuării războiului. Zelenski a răspuns, potrivit relatării, „Desigur”, spus „șoptit”. Totodată, Trump a afirmat că Ucraina are „un potențial enorm” și că SUA au „un interes” în succesul acesteia prin acordul privind mineralele, introducând explicit o dimensiune economică în discuția despre viitorul Ucrainei. Ce urmează în discuțiile SUA–Ucraina Zelenski a declarat că Kievul a început să lucreze la un acord cu SUA privind dronele, pe care l-a descris drept „un început foarte bun”. Trump a spus, la rândul său, că în ultimele două săptămâni s-au înregistrat „progrese semnificative” în negocierile legate de război, dar a admis că oprirea invaziei rusești „nu este cel mai ușor lucru”, invocând faptul că atât Vladimir Putin, cât și Zelenski sunt „personalități dificile”. În același context, Trump s-a declarat încrezător că „vor ajunge la o înțelegere” și a comparat situația cu „doi copii care se bat într-un parc”, spunând că „uneori trebuie să-i lași să se bată”. [...]
Reluarea bombardamentelor SUA asupra Iranului pune din nou sub presiune Strâmtoarea Ormuz , o rută maritimă esențială pentru transportul global de energie și mărfuri, într-un moment în care armistițiul pare să se fi prăbușit, potrivit Antena 3 . SUA au lansat miercuri o nouă rundă de bombardamente asupra Iranului, la câteva ore după ce președintele Donald Trump a spus că atacurile iraniene recente asupra unor nave din Strâmtoarea Ormuz au marcat sfârșitul armistițiului. Informațiile despre lovituri sunt relatate de AP, iar despre explozii în sudul Iranului de presa iraniană, citată de BBC. De ce contează: riscul operațional pe o rută maritimă „vitală” Miza imediată este securitatea navigației în Strâmtoarea Ormuz, descrisă în relatare drept „o rută maritimă internațională vitală”. Oficiali militari americani au transmis, într-o postare pe rețelele sociale, că bombardamentele urmăresc să „degradeze în continuare” capacitatea Iranului „de a amenința libertatea navigației” în strâmtoare. În aceeași postare, SUA afirmă că vor să „tragă Iranul la răspundere” pentru „agresiunea nejustificată” împotriva transportului comercial și a echipajelor civile care navighează pe această rută. Ce s-a întâmplat înaintea noilor lovituri Cu o zi înainte, armata americană lovise „mai multe obiective militare și instalații portuare”, după atacuri iraniene asupra unor nave comerciale în largul coastelor Omanului. Tot marți, SUA au atacat obiective din Iran despre care susțin că au fost folosite pentru lansarea de lovituri asupra unor nave comerciale din Strâmtoarea Ormuz. Iranul a răspuns, potrivit relatării, țintind interese americane din Bahrain și Kuweit. Negocierile de pace ar fi eșuat după mai multe încercări, iar discuțiile pentru un armistițiu fuseseră reluate „chiar săptămâna trecută”, după un alt schimb de focuri. Explozii raportate în sudul Iranului Presa de stat iraniană a relatat despre explozii în mai multe orașe din sudul țării. Au fost menționate: Konarak și Chabahar, unde IRNA a relatat și întreruperi de electricitate în unele zone; Bandar Abbas, unde IRIB a spus că au fost activate sistemele de apărare antiaeriană; Sirik, un alt oraș de coastă din sud. Mesajele lui Trump și incertitudinea privind escaladarea La summitul NATO din Turcia , Trump a lăsat să se înțeleagă că ostilitățile se vor relua și a spus că SUA vor bombarda „probabil” Iranul din nou, „foarte dur”, în aceeași seară, după ce a descris conducerea de la Teheran drept „gunoaie”. Ulterior, el a afirmat că cel mai recent schimb de focuri nu ar indica o revenire la un război pe scară largă și că nu va duce la acțiuni militare „pe termen lung”. În acest context, durata și intensitatea loviturilor ar urma să indice dacă armistițiul mai poate fi menținut, însă informațiile disponibile rămân limitate la relatările citate. [...]
Donald Trump a promis creșterea producției americane de arme, pe fondul presiunii aliaților NATO pentru livrări rapide , după cum a declarat la finalul summitului NATO din Turcia , relatează Agerpres . Mesajul are o miză operațională și economică: cererea europeană pentru echipamente militare ar urma să se traducă în comenzi către industria de apărare din SUA, în condițiile în care liderii europeni ar fi cerut termene de livrare mult mai scurte. Trump a spus că europenii „vor echipament american, pentru că funcționează mai bine” și că le-a prezentat „noi informații” despre pașii pentru majorarea producției în Statele Unite. Potrivit declarațiilor sale, aliații ar fi interesați de livrări accelerate, nu în „patru-cinci ani”, ci „cam într-o săptămână”. Cerere pentru livrări rapide și semnal către industria de apărare Din perspectiva funcționării alianței, accentul pus pe termene indică o presiune crescută pentru disponibilitate imediată a echipamentelor, nu doar pentru creșterea bugetelor de apărare. Trump a legat explicit discuția de interesul aliaților pentru producția americană, sugerând că ritmul de livrare este un criteriu central în deciziile de achiziție. „Unitate extraordinară”, dar și reproșuri către unele state europene În același context, Trump a descris atmosfera de la summit drept una de „unitate extraordinară” și a spus că, dacă ar folosi un singur cuvânt pentru a defini reuniunea, acesta ar fi „unificare”. Întrebat dacă ar apăra Spania, Italia sau Regatul Unit în cazul unui pericol, în pofida criticilor din ultimele luni, Trump a răspuns că „Spania a fost rea, Italia a fost bună”. El a adăugat, în termeni generali, că țările europene au avut „un moment prost” când au ezitat – în timpul războiului cu Iranul – să ofere ajutor Statelor Unite, despre care a afirmat că „oricum nu avea nevoie de el”. Context: summit NATO în Turcia Declarațiile au fost făcute la finalul summitului NATO desfășurat în Turcia, unde Trump a reluat ideea unei coeziuni sporite între aliați, afirmând că „exista multă iubire în sală” și că „fiecare dintre aceste țări ne iubește pe noi și se iubesc una pe alta”. [...]
Escaladarea militară din zona Strâmtorii Ormuz ține aproximativ 6.000 de navigatori blocați la bordul navelor din Golful Persic , un blocaj care poate amplifica riscurile operaționale pentru transportul maritim într-un coridor-cheie pentru comerțul global cu energie, potrivit G4Media , care citează un anunț al Organizației Maritime Internaționale (agenție ONU). Organizația a transmis că navigatorii nu pot părăsi Golful „în siguranță”, pe fondul reluării ostilităților dintre Statele Unite și Iran. Secretarul general al instituției, Arsenio Dominguez , a avertizat că atacurile „amplifică teama, incertitudinea și suferința psihologică” resimțite de cei rămași blocați la bord, potrivit AFP. Ce a declanșat blocajul Potrivit informațiilor prezentate, tensiunile au escaladat în noaptea de marți spre miercuri, când au fost reluate ostilitățile dintre Statele Unite și Iran. Comandamentul Central al SUA a anunțat lovituri aeriene împotriva Iranului, ca răspuns la atacurile asupra a trei nave comerciale aflate în tranzit prin Strâmtoarea Ormuz . Ca reacție, Gardienii Revoluției au anunțat un atac cu rachete și drone asupra unor obiective militare americane din Bahrain și Kuweit. Conform autorităților iraniene, ar fi fost vizate instalații militare din Bandar Salman, Districtul Naval 5 din Bahrain și baza aeriană Ali Al Salem din Kuweit. Context: sancțiuni reimpuse pe exporturile de petrol iranian În paralel cu evoluțiile militare, G4Media notează că marți Statele Unite au reimpus sancțiunile asupra exporturilor de petrol iranian, revocând licența care permitea continuarea vânzărilor de țiței până la 21 august, în baza unui memorandum de înțelegere între cele două state. Noua decizie stabilește ca termen-limită data de 17 iulie. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că, din punctul său de vedere, acordul „nu mai este în vigoare”, adăugând că negocierile ar putea continua, dar că diplomații „își pierd timpul”, după schimbul de atacuri din dimineața zilei de miercuri. De ce contează pentru transportul maritim Informațiile indică o deteriorare rapidă a condițiilor de securitate într-o zonă în care tranzitul navelor comerciale este sensibil la riscuri militare. În acest context, blocarea navigatorilor la bord sugerează dificultăți operaționale imediate pentru navele aflate în Golful Persic și în proximitatea Strâmtorii Ormuz, pe fondul imposibilității de a ieși „în siguranță” din zonă, conform agenției ONU. [...]
