Nicușor Dan: România nu va fi prinsă între puteri - se caută stabilitate și echilibru extern

„Exclud scenariul de rupere transatlantică” , a declarat președintele Nicușor Dan, într-un interviu la Digi24, potrivit AGERPRES . Șeful statului susține că România își menține echilibrul între relația strategică de securitate cu Statele Unite și relațiile economice cu Uniunea Europeană, într-un context internațional tensionat, dar fără o deteriorare de fond a legăturii transatlantice. Președintele a descris România drept „o putere mijlocie” care trebuie să navigheze prudent într-o competiție globală mai accentuată, cu decizii punctuale de politică externă care nu schimbă direcția strategică. În această logică, el a indicat că ajustările diplomatice din ultimul an au fost necesare, însă nu au însemnat o ruptură între Europa și SUA. Echilibrul România–SUA–UE: securitate, economie și „mici alegeri” diplomatice Nicușor Dan a prezentat poziționarea României ca un mix între garanțiile de securitate oferite de parteneriatul cu SUA și interesul economic major legat de piața și politicile Uniunii Europene. Mesajul central este că Bucureștiul nu urmărește o alegere exclusivă între cele două axe, ci o stabilitate care să reducă riscul de a fi „prins” între puteri. În același registru, președintele a salutat inițiativele comerciale ale UE de a încheia acorduri cu America de Sud și India, argumentând că o economie europeană competitivă și un parteneriat economic extins la nivel global sunt relevante și pentru România, inclusiv ca stat membru care depinde de fluxurile comerciale și investiționale europene. Relația cu SUA este prezentată drept pilon de securitate. Relația cu UE este descrisă ca principal cadru economic. Ajustările recente sunt caracterizate ca „mici alegeri” diplomatice, fără schimbarea direcției strategice. Apărarea europeană și NATO: investiții, compatibilizare și rolul SUA Pe tema apărării europene, președintele a adoptat o poziție nuanțată: Europa trebuie să își reducă „deficitul de securitate”, iar investițiile în Apărare și compatibilizarea tehnicii militare la nivel european sunt necesare. Totodată, el a avertizat că o astfel de transformare nu se poate produce rapid. „Acesta este un proces de ani de zile”, a spus Nicușor Dan, subliniind că relația cu SUA rămâne „esențială”. În același context, șeful statului a afirmat că fostul președinte american Donald Trump „are dreptate” când spune că țările europene s-au bazat prea mult timp pe protecția oferită de Statele Unite. Mesajul transmis este că întărirea capacităților europene nu ar trebui să fie tratată ca alternativă la NATO , ci ca o completare care menține cooperarea transatlantică. Vizita la Washington în 2026: componentă economică și teme strategice Președintele a anunțat că va efectua în 2026 o vizită oficială în Statele Unite, în baza unei invitații formulate „în modul cel mai serios”. Dincolo de cooperarea de securitate, pe care a descris-o drept „subînțeleasă”, Nicușor Dan a pus accent pe o agendă economică. Potrivit declarațiilor sale, discuțiile ar urma să vizeze domenii precum metalele rare, energia din regiune și alte forme de colaborare strategică. În termeni practici, o astfel de agendă indică o încercare de a lega parteneriatul de securitate de proiecte economice concrete, într-un moment în care competiția pentru resurse și lanțuri de aprovizionare (inclusiv pentru materii prime critice) cântărește tot mai mult în relațiile internaționale. Relațiile în UE: recalibrări bilaterale și obiectivul „partenerului serios” Nicușor Dan a susținut că, în cele opt luni de mandat, a urmărit obiective clare în politica externă și că „aproape sută la sută” dintre acestea au fost atinse, insistând că rolul președintelui nu este să obțină „titluri de presă”. Ca exemple, el a menționat relația cu Franța, pe care a descris-o drept funcțională și fără „rămășițe istorice”, precum și colaborarea „foarte bună” cu Germania. În același timp, președintele a invocat conflictul bilateral cu Austria, despre care a spus că ar fi putut afecta parcursul României spre OCDE , dar care a fost „rezolvat”. Concluzia sa a fost că România trebuie să își consolideze statutul internațional prin seriozitate și printr-o diplomație economică „bine calibrată”, capabilă să gestioneze atât dosarele bilaterale, cât și pe cele multilaterale, fără a slăbi ancorarea simultană în relația strategică cu SUA și în arhitectura economică a UE. [...]