Știri
Știri din categoria Externe
Campania Israelului în Liban este prezentată ca o miză de politică internă pentru Netanyahu, nu ca o necesitate militară, într-un context în care premierul israelian ar căuta o „victorie” după eșecuri în raport cu Gaza și Iran, potrivit unei analize publicate de Al Jazeera.
Textul descrie retorica israeliană despre războiul cu Hezbollah ca fiind „simplă” și repetitivă: Israel ar invoca o confruntare de durată (din 1982), amenințarea la adresa comunităților din nordul Israelului și obiectivul de a „curăța” sudul Libanului de infrastructura Hezbollah, punând presiune militară pe statul libanez pentru a dezarma gruparea.
Autorul susține că aceste justificări „strategice” ar acoperi, de fapt, rațiunea principală a campaniei: nevoia urgentă a guvernului Netanyahu de a obține un rezultat care să poată fi prezentat drept victorie, pe fondul unor „eșecuri dramatice”. Analiza afirmă că guvernul nu ar fi reușit să garanteze „securitatea” cetățenilor în sensul unei victorii efective împotriva Hamas sau Iranului și că „anihilarea în masă” nu ar echivala cu triumful.
În același timp, textul notează că aliatul apropiat al lui Netanyahu, președintele SUA Donald Trump, ar negocia direct cu Iranul, ceea ce ar reduce spațiul de manevră al Israelului. În paralel, discuțiile despre viitorul Palestinei ar fi blocate, iar Hamas ar continua să controleze părți din Gaza.
Analiza afirmă că Israelul ar cere „dezarmarea completă” a Hezbollah, similar cu cererea față de Hamas. Potrivit unor surse anonime din armata israeliană citate în presa israeliană (menționate de autor, fără a fi numite), acest lucru ar fi posibil doar dacă Libanul și Gaza ar fi complet ocupate.
Textul insistă asupra diferenței dintre o „operațiune militară” și o ocupație, pe care o descrie ca război, cu costuri și riscuri pe termen lung.
Autorul argumentează că Libanul ar fi un „țintă perfectă” din perspectiva sentimentelor israeliene, invocând:
În plus, analiza susține că, după evacuarea populației din nordul Israelului în urma atacurilor din 7 octombrie, ar fi circulat zvonuri despre o invazie iminentă a Hezbollah în Galileea, alimentate de discursuri din studiourile TV israeliene despre un plan de atac „din șapte fronturi” coordonat de la Teheran. Autorul afirmă că, în logica politică internă, „prevenirea” unei invazii descrise ca fictive ar fi promisiunea pe care Netanyahu ar spera să o poată livra alegătorilor.
Spre final, analiza notează că, deși ar exista un număr necunoscut de trupe israeliene care operează în sudul Libanului, armata israeliană nu ar fi lansat încă o invazie la scară largă precum cea din 1982 (și, posibil, începută din nou în 2006). Autorul adaugă că nici SUA nu ar fi încercat o invazie terestră a teritoriului iranian, sugerând că ambele țări ar înțelege riscurile și „prețurile” imediate ale unei astfel de decizii.
Materialul este un articol de opinie; punctele de vedere aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția editorială a Al Jazeera.
Recomandate
Benjamin Netanyahu a condamnat public violențele coloniștilor din Cisiordania , un semnal cu miză de control intern și de poziționare externă într-un moment în care autoritățile israeliene încearcă să gestioneze escaladarea incidentelor din teritoriu, potrivit Agerpres . Premierul israelian a denunțat „acte de violență criminală” comise în satele palestiniene Qusra și Jalud de „un pumn de protestatari” care „încalcă legea”, afirmând că astfel de acțiuni „împiedică acțiunea Tsahal” (armata israeliană) și „dăunează poziției Israelului în lume”. Declarația a fost transmisă într-un comunicat publicat de biroul său. Ce s-a întâmplat în Qusra și cum a reacționat armata În aceeași zi, zeci de coloniști israelieni au atacat satul palestinian Qusra, în nordul Cisiordaniei ocupate, pe fondul unor tensiuni care durează de circa trei săptămâni în zonă, potrivit armatei israeliene și unui locuitor citat de AFP. Un localnic, Yousef Abdul Karim Hassan, a declarat pentru AFP că săteni care lucrau la o casă au fost abordați inițial de un grup mic de coloniști, care ulterior au revenit „în număr de câteva zeci”, i-au încercuit pe palestinieni și au început să arunce cu pietre. Armata israeliană a anunțat că a desfășurat soldați și polițiști de frontieră după informații privind sosirea unor „protestatari israelieni” și izbucnirea unor „înfruntări violente”. Potrivit comunicatului militar, forțele de securitate au identificat zeci de protestatari baricadați într-o casă palestiniană în timp ce locuitori palestinieni se aflau în interior. Armata a menționat și „informații potrivit cărora există palestinieni răniți”, fără alte detalii. Context: intensificarea violențelor și bilanțul victimelor Violențele comise de coloniști s-au intensificat după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, pe fondul unor episoade de hărțuire și intimidare care, potrivit relatării, sunt urmate rar de consecințe juridice. Conform unui bilanț al AFP bazat pe date ale Ministerului palestinian al Sănătății, soldați sau coloniști au ucis cel puțin 1.103 palestinieni în Cisiordania de la 7 octombrie (combatanți și civili). Datele israeliene indică, în aceeași perioadă, cel puțin 48 de israelieni uciși (civili și membri ai forțelor de securitate) în atacuri palestiniene sau în cadrul unor operațiuni militare israeliene. [...]
Google Maps aplică ordinul lui Trump și schimbă denumirea Lacului Ontario pentru utilizatorii din SUA , o decizie cu efect operațional imediat asupra modului în care sunt afișate toponimele pe platformă, dar fără a modifica standardele de denumire în Canada sau în restul lumii, potrivit news.ro . Schimbarea vine după ce președintele Donald Trump a anunțat joi că va redenumi cel mai mic dintre cele cinci Mari Lacuri, pe fondul unei dispute comerciale tot mai intense cu Canada, care a dus la tarife reciproce pentru mărfuri „în valoare de miliarde de dolari”, relatează Reuters, citată de news.ro. Cum se vede noua denumire, în funcție de țară Google spune că actualizează Google Maps pentru a reflecta modificările din sursele oficiale ale guvernului american, respectiv Sistemul de Informații privind Denumirile Geografice din SUA (GNIS), care stabilește standardele pentru hărțile oficiale ale SUA. În consecință: utilizatorii din SUA vor vedea „Lacul America”; utilizatorii din Canada vor continua să vadă „Lacul Ontario”; utilizatorii din afara SUA și Canadei vor vedea ambele denumiri. „Deoarece actualizăm Google Maps pentru a reflecta schimbările de denumire din sursele oficiale ale guvernului - adică GNIS în cazul SUA -, utilizatorii din SUA vor vedea «Lacul America», cei din Canada vor continua să vadă «Lacul Ontario», iar cei din afara SUA şi Canadei vor vedea ambele denumiri”, a precizat Google într-o postare pe blog publicată sâmbătă. Ce efect are ordinul și ce nu schimbă Ordinul președintelui afectează GNIS, însă, potrivit informațiilor citate, nu are impact asupra convențiilor canadiene de denumire și nici asupra modului în care restul lumii se referă la lac. Google a mai făcut o modificare similară anul trecut pentru Golful Mexic, redenumit „Golful Americii” după un ordin executiv semnat de Trump în prima sa zi de mandat. Reacții politice în Canada și SUA Decizia a generat reacții rapide. Prim-ministrul canadian Mark Carney a respins schimbarea denumirii. Guvernatoarea democrată a statului New York, Kathy Hochul, a spus că „New York nu-l va numi aşa”, iar guvernatorul republican al statului Vermont, Phil Scott, a calificat decizia drept „meschină şi dezamăgitoare”. În Canada, premierul provinciei Ontario, Doug Ford, a dezvelit sâmbătă un panou pe malul lacului cu mesajul „Lacul Ontario: Acum şi întotdeauna”, în engleză și franceză. „Preşedintele Trump îl poate numi cum doreşte, dar vă pot spune că restul lumii îl va numi întotdeauna Lacul Ontario”, a declarat Ford. [...]
Propunerea unui summit Trump–Putin–Zelenski intră din nou pe agendă, dar Kievul avertizează că Moscova ar pregăti o escaladare , potrivit informațiilor publicate de Biziday , care citează Axios . Directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi propus organizarea unei întâlniri între Donald Trump, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, în cadrul unei încercări a Administrației Trump de a relansa negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina , au declarat pentru Axios două surse. Ar fi pentru prima dată când Ratcliffe se implică personal în eforturile diplomatice de mediere între Rusia și Ucraina. Ce urmărește Washingtonul prin implicarea CIA Conform aceleiași surse, vizita șefului CIA la Moscova a avut și rolul de a testa dacă liderii serviciilor ruse de informații pot exercita suficientă influență asupra lui Vladimir Putin pentru a-l convinge să revină la negocierile mediate de Statele Unite. De ce Kievul rămâne sceptic Oficiali ucraineni se declară „foarte sceptici” în privința intențiilor lui Putin și susțin că au informații care ar indica planuri pentru „o escaladare majoră” a războiului. Ce s-a întâmplat ultima dată când a fost propus un astfel de format Vineri, oficiali americani l-au informat pe Zelenski despre discuțiile de la Moscova și despre propunerea unui summit trilateral. Administrația Trump ar mai fi avansat această idee și în trecut: Zelenski ar fi fost de acord, însă Putin ar fi respins-o. [...]
Schimbul de lovituri SUA–Iran ridică riscul de perturbare a traficului prin strâmtoarea Ormuz , după ce Garda Revoluționară Islamică (IRGC) a anunțat atacuri asupra unor baze americane din Iordania, pe fondul unei noi escaladări regionale, potrivit Mediafax . IRGC susține că a lansat atacurile ca răspuns la loviturile SUA asupra insulei iraniene Larak, informație relatată de Al Jazeera. Televiziunea de stat iraniană IRIB afirmă că atacul american ar fi provocat morți și răniți în rândul militarilor iranieni și al civililor. De partea cealaltă, Statele Unite spun că au lovit două lansatoare ale Gardienilor Revoluției, pe motiv că ar fi fost pregătite pentru lansarea unor mine marine în strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru transportul global de petrol. Iordania anunță interceptarea a opt rachete, dar legătura cu atacul revendicat de Iran rămâne neclară Forțele armate ale Iordaniei au transmis că au interceptat opt rachete care au intrat în spațiul aerian al țării în cursul zilei de luni, potrivit televiziunii de stat iordaniene. Publicația notează că nu este clar, deocamdată, dacă rachetele interceptate fac parte din atacul revendicat de Iran asupra bazelor americane din Iordania. Tensiuni paralele în Cisiordania: cel puțin șapte răniți În același timp, cel puțin șapte persoane au fost rănite în satul al-Mughayyir din Cisiordania ocupată. Cele mai multe victime ar fi fost rănite de gloanțe reale în timpul unei incursiuni în care au fost implicați coloniști israelieni și militari israelieni, potrivit informațiilor disponibile. Locuitorii susțin că intrarea în sat a fost blocată. Situația este în evoluție, iar informațiile privind amploarea atacurilor și eventualele victime sunt așteptate în continuare. [...]
Administrația Trump pregătește sancțiuni noi care ar putea bloca accesul Iranului la sistemul financiar internațional , vizând o bancă implicată în tranzacții legate de Teheran, potrivit Mediafax . Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , a declarat pentru Associated Press că măsura ar putea fi anunțată în această săptămână, în contextul escaladării tensiunilor dintre Washington și Iran. Bessent nu a indicat numele băncii vizate, dar a transmis un avertisment către actorii care continuă să sprijine financiar Iranul. „Va fi violență financiară, dacă va fi nevoie.” Presiune economică, în paralel cu reluarea loviturilor militare Noile sancțiuni vin pe fondul unei repoziționări a strategiei SUA, care ar urmări să mute centrul presiunii de la operațiuni militare la izolare economică. Totuși, această schimbare are loc într-un moment în care confruntarea militară s-a reaprins: forțele americane au lovit duminică lansatoare iraniene de rachete din zona strâmtorii Ormuz , prima acțiune de acest tip după aproximativ o lună, iar Iranul a promis represalii și a atacat ulterior, prin IRGC, baze americane din Iordania. China, potențială țintă indirectă a sancțiunilor Un element central al noii strategii este rolul Chinei, descrisă drept cel mai important partener comercial al Iranului și principalul cumpărător al petrolului iranian. Bessent urmează să discute cu oficialii chinezi la reuniunea G20 din Asheville (Carolina de Nord) și a avertizat că „toate opțiunile sunt pe masă” în privința unor eventuale sancțiuni împotriva Beijingului pentru achizițiile de petrol iranian. În același timp, el a susținut că SUA și China ar fi de acord asupra necesității redeschiderii strâmtorii Ormuz și asupra obiectivului de a împiedica Iranul să dezvolte arme nucleare. Primul pas: o măsură care vizează o bancă egipteană Prima acțiune oficială a Trezoreriei americane în cadrul acestei campanii economice a fost anunțată vineri: administrația SUA a propus o măsură care ar putea elimina accesul sucursalelor din Emiratele Arabe Unite ale Banque Misr (a doua cea mai mare bancă din Egipt) la sistemul financiar american. Deocamdată, Washingtonul nu a impus sancțiuni directe împotriva băncii egiptene, iar această abordare este prezentată ca un semn de prudență față de sancționarea unor parteneri comerciali importanți care mențin relații economice cu Iranul. De ce contează Dacă Washingtonul extinde sancțiunile dincolo de Iran, către bănci și parteneri comerciali din alte țări, efectul practic poate fi o restrângere suplimentară a canalelor prin care Teheranul își finanțează comerțul internațional. În paralel, reluarea loviturilor militare în zona strâmtorii Ormuz indică faptul că presiunea economică nu înlocuiește complet componenta militară, ci o completează într-o strategie de escaladare pe două fronturi. [...]
Dezastrul de la granița Nepal–China a blocat infrastructura critică și a generat pagube estimate la peste 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei), în timp ce operațiunile de salvare rămân îngreunate de drumuri și poduri distruse, potrivit Adevărul . Bilanțul provizoriu indică cel puțin 734 de morți și peste 3.000 de persoane date dispărute, după inundații și alunecări de teren în apropierea frontierei dintre Nepal și China. Catastrofa a fost declanșată miercuri de prăbușirea unui ghețar din Himalaya , care a produs viituri masive pe sistemele râurilor Trishuli și Bhotekoshi. Mai multe sate și localități au fost îngropate sub ape și aluviuni, iar autoritățile avertizează că numărul victimelor ar putea crește. Proiecte hidroenergetice afectate și muncitori dispăruți În Nepal, aproximativ 933 de muncitori de la 11 proiecte hidroenergetice și tuneluri din districtele Rasuwa și Nuwakot sunt în continuare dați dispăruți. Situația ridică presiune suplimentară asupra capacității de intervenție, în condițiile în care accesul în zonele afectate este limitat. Salvare îngreunată de teren și vreme. India trimite specialiști Echipele de salvare se confruntă cu noroi, infrastructură distrusă și condiții meteo nefavorabile. La operațiuni participă aproximativ 19.000 de membri ai forțelor de securitate și 16 elicoptere, iar India a trimis specialiști pentru intervenții în tuneluri și personal medical, conform informațiilor citate de Al Jazeera . Intervenția a fost complicată și de formarea unui „lac de baraj” (acumulare de apă blocată de aluviuni), care a dus temporar la suspendarea operațiunilor. Salvarea a fost reluată după ce riscul a fost considerat gestionabil, însă monitorizarea continuă. „Autoritățile monitorizează îndeaproape lacul de baraj, situat la un kilometru în amonte de portul Gyirong și de zona de frontieră. Monitorizarea se realizează cu ajutorul sateliților, radarelor și dronelor.” Ce urmează: risc persistent și resurse insuficiente pentru faza a doua Autoritățile chineze urmăresc zona cu sateliți, radare și drone, în timp ce salvatorii încearcă să refacă accesul către regiunile afectate. Duminică dimineață, nivelul apei în râul Trishuli a crescut din cauza unor noi precipitații, ceea ce i-a forțat pe localnici și pe salvatori să se retragă pe terenuri mai înalte, potrivit unui oficial al poliției nepaleze citat în material. Un reporter Al Jazeera a mai spus că autoritățile nu au trecut încă la a doua fază a operațiunilor (asistență umanitară și redeschiderea drumurilor), invocând terenul accidentat și lipsa resurselor suficiente. În paralel, apar detalii despre modul în care s-au produs viiturile din 26 august, inclusiv imagini din Himalaya descrise într-un material separat al publicației, cu informații suplimentare aici . [...]
