Știri
Știri din categoria Externe
Campania Israelului în Liban este prezentată ca o miză de politică internă pentru Netanyahu, nu ca o necesitate militară, într-un context în care premierul israelian ar căuta o „victorie” după eșecuri în raport cu Gaza și Iran, potrivit unei analize publicate de Al Jazeera.
Textul descrie retorica israeliană despre războiul cu Hezbollah ca fiind „simplă” și repetitivă: Israel ar invoca o confruntare de durată (din 1982), amenințarea la adresa comunităților din nordul Israelului și obiectivul de a „curăța” sudul Libanului de infrastructura Hezbollah, punând presiune militară pe statul libanez pentru a dezarma gruparea.
Autorul susține că aceste justificări „strategice” ar acoperi, de fapt, rațiunea principală a campaniei: nevoia urgentă a guvernului Netanyahu de a obține un rezultat care să poată fi prezentat drept victorie, pe fondul unor „eșecuri dramatice”. Analiza afirmă că guvernul nu ar fi reușit să garanteze „securitatea” cetățenilor în sensul unei victorii efective împotriva Hamas sau Iranului și că „anihilarea în masă” nu ar echivala cu triumful.
În același timp, textul notează că aliatul apropiat al lui Netanyahu, președintele SUA Donald Trump, ar negocia direct cu Iranul, ceea ce ar reduce spațiul de manevră al Israelului. În paralel, discuțiile despre viitorul Palestinei ar fi blocate, iar Hamas ar continua să controleze părți din Gaza.
Analiza afirmă că Israelul ar cere „dezarmarea completă” a Hezbollah, similar cu cererea față de Hamas. Potrivit unor surse anonime din armata israeliană citate în presa israeliană (menționate de autor, fără a fi numite), acest lucru ar fi posibil doar dacă Libanul și Gaza ar fi complet ocupate.
Textul insistă asupra diferenței dintre o „operațiune militară” și o ocupație, pe care o descrie ca război, cu costuri și riscuri pe termen lung.
Autorul argumentează că Libanul ar fi un „țintă perfectă” din perspectiva sentimentelor israeliene, invocând:
În plus, analiza susține că, după evacuarea populației din nordul Israelului în urma atacurilor din 7 octombrie, ar fi circulat zvonuri despre o invazie iminentă a Hezbollah în Galileea, alimentate de discursuri din studiourile TV israeliene despre un plan de atac „din șapte fronturi” coordonat de la Teheran. Autorul afirmă că, în logica politică internă, „prevenirea” unei invazii descrise ca fictive ar fi promisiunea pe care Netanyahu ar spera să o poată livra alegătorilor.
Spre final, analiza notează că, deși ar exista un număr necunoscut de trupe israeliene care operează în sudul Libanului, armata israeliană nu ar fi lansat încă o invazie la scară largă precum cea din 1982 (și, posibil, începută din nou în 2006). Autorul adaugă că nici SUA nu ar fi încercat o invazie terestră a teritoriului iranian, sugerând că ambele țări ar înțelege riscurile și „prețurile” imediate ale unei astfel de decizii.
Materialul este un articol de opinie; punctele de vedere aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția editorială a Al Jazeera.
Recomandate
Extinderea operațiunilor Israelului în sudul Libanului, până la traversarea fluviului Litani, ridică miza militară și riscul de escaladare pe frontiera de nord , după ce armata israeliană a preluat controlul asupra fortăreței medievale Beaufort, potrivit Știrile Pro TV , care citează o relatare AFP. Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz , a transmis pe Telegram că, „sub conducerea premierului (Benjamin) Netanyahu” și a sa, armata „și-a extins operațiunile în Liban, a traversat fluviul Litani și a cucerit creasta Beaufort”, descrisă drept unul dintre cele mai importante puncte strategice pentru apărarea localităților din Galileea (nordul Israelului) și pentru securitatea militarilor israelieni. De ce contează: un punct strategic și un semnal politic Beaufort este o fortăreață medievală construită în secolul al XIII-lea, care domină sudul Libanului. În trecut, forțele israeliene au folosit-o ca bază în timpul ocupației sudului Libanului, care a durat 20 de ani și s-a încheiat în 2000. Katz a legat momentul de o încărcătură simbolică, afirmând că, la 44 de ani de la „Bătălia de la Beaufort” și în ziua de comemorare a militarilor căzuți în Primul Război din Liban (1982), militarii israelieni „au revenit pe vârful Beaufort și au ridicat din nou pe el steagul Israelului”. Ce se vede în teren: imagini și confirmări publice Un purtător de cuvânt al armatei israeliene, Avichay Adraee, a publicat pe X o fotografie cu militari israelieni mărșăluind la fortăreață. În material sunt incluse și postări video distribuite pe rețele sociale: una publicată de LBCI Lebanon English, prezentată ca transmisie „live” de la Beaufort, și o alta publicată de The Cradle, care arată un localnic din sudul Libanului îndepărtând un steag israelian după ce ar fi fost arborat de forțele israeliene. [...]
Donald Trump spune că SUA ar putea ajunge „în curând” la un acord cu Iranul, iar miza imediată ar fi redeschiderea Strâmtorii Hormuz , un punct-cheie pentru transportul maritim, potrivit G4Media . Președintele american a avertizat însă că, dacă discuțiile eșuează, opțiunea unei noi acțiuni militare „rămâne pe masă”. Într-un interviu la FoxNews, Trump a afirmat că Teheranul ar fi acceptat să nu dezvolte sau să achiziționeze arme nucleare, prezentând acest punct drept „singura garanție” de care are nevoie pentru o înțelegere. „Aș prefera o înțelegere ca să putem deschide Strâmtoarea Hormuz imediat după semnare. Singura garanție de care am nevoie este că (Iranul, n.red) nu va avea arme nucleare. Au fost de acord cu asta.” Trump a descris negocierile ca fiind dificile și de durată, susținând că nu se grăbește, dar a reluat ideea că alternativa ar putea fi escaladarea. „Încet încet, încet, obținem ceea ce ne dorim, negociatorii sunt foarte duri și durează mult timp, dar nu mă grăbesc. Altfel ne vom întoarce și vom termina lucrurile militar.” Ce se știe despre stadiul discuțiilor În același context, Trump a spus că preferă o soluție diplomatică și că speră să evite o escaladare militară, dar a adăugat: „Practic, le-am învins armata”, fără alte detalii în materialul citat. Separat, publicația americană Axios a relatat anterior (citând un oficial de rang înalt din administrația Trump și o sursă familiarizată cu situația) că președintele SUA ar fi cerut mai multe modificări la acordul negociat de emisarii americani și omologii iranieni. Potrivit aceleiași relatări, Trump ar fi insistat și asupra schimbării unor formulări legate de deschiderea Strâmtorii Hormuz pentru transportul maritim. De ce contează O eventuală înțelegere care ar permite „deschiderea” Strâmtorii Hormuz ar reduce riscurile pentru transportul maritim într-un coridor strategic, însă declarațiile lui Trump indică și un scenariu de volatilitate ridicată: negocieri prelungite, cu amenințarea explicită a unei opțiuni militare dacă discuțiile se blochează. Materialul nu oferă un calendar sau detalii tehnice ale acordului, astfel că rămâne neclar cât de aproape sunt părțile de o formă finală. [...]
Iranul condiționează orice acord cu SUA de garanții explicite privind „drepturile” și interesele sale naționale , ceea ce ridică noi obstacole într-un proces diplomatic cu miză directă pentru stabilitatea regională și pentru securitatea rutelor energetice, potrivit Euronews . Mohammad Bagher Ghalibaf , prezentat drept principalul negociator iranian în discuțiile cu Washingtonul, a transmis într-un mesaj video difuzat de televiziunea de stat că Teheranul privește cu scepticism propunerile administrației americane și nu va face concesii fără „garanții clare”. „Nu avem încredere nici în cuvintele inamicului, nici în promisiunile sale. Nu vom aproba niciun acord până când nu vom fi siguri că drepturile poporului iranian sunt respectate”, a transmis Ghalibaf. Presiune pe negocieri, cu implicații pentru Strâmtoarea Ormuz Declarațiile vin în contextul în care Iranul și SUA continuă schimbul de propuneri pentru un posibil acord menit să pună capăt conflictului și să reducă tensiunile bilaterale. Euronews notează că, potrivit informațiilor publicate de The New York Times și Axios, președintele american Donald Trump ar fi înaintat recent o nouă variantă de acord, considerată de oficialii iranieni mai restrictivă decât propunerile anterioare. În paralel, Trump a reiterat vineri două cerințe majore: Iranul să renunțe definitiv la orice posibilitate de a dezvolta arme nucleare; redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz pentru traficul maritim internațional și eliminarea restricțiilor impuse de Teheran în zonă. Reacția Teheranului și perspectiva unui acord „rapid” Ca răspuns, Mohsen Rezaie, consilier al liderului suprem Mojtaba Khamenei, l-a acuzat pe Trump că subminează procesul diplomatic și a susținut că Teheranul se aștepta la o înăsprire a poziției Washingtonului. Schimbul de replici indică faptul că, în pofida contactelor diplomatice din ultimele săptămâni, diferențele rămân semnificative, iar un acord într-un termen scurt este, deocamdată, incert. [...]
Donald Trump cere întărirea clauzelor despre uraniul îmbogățit înainte de semnarea unui proiect de încetare a focului cu Iranul , ceea ce poate întârzia finalizarea unui Memorandum of Understanding (MoU) și menține incertitudinea asupra unor puncte sensibile, inclusiv accesul la material și redeschiderea Strâmtorii Hormuz , potrivit The Jerusalem Post , care citează o relatare Axios bazată pe surse din administrația americană. Într-o ședință în Situation Room, vineri, Trump ar fi cerut „mai multe amendamente” la proiectul de acord, deși își dorește ca documentul să fie semnat „cât mai curând posibil”. Doi oficiali americani au spus pentru Axios că președintele vrea să „întărească” anumite puncte înainte de semnare, „în special” cele legate de uraniul îmbogățit al Iranului. Un oficial din administrație a descris miza modificărilor ca fiind una de detaliu operațional: „mai multe specificații despre cum obțin SUA materialul și calendarul”. Același oficial a indicat că un acord este așteptat, dar nu a fixat un termen ferm, sugerând o fereastră variabilă: „ar putea fi o săptămână”, „mai puțin” sau „mai mult”, cu speranța „la începutul săptămânii” pentru un rezultat. Hormuz și fondurile înghețate, alte puncte de fricțiune O a doua sursă citată de Axios a spus că Trump urmărește și modificarea formulărilor privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un coridor maritim critic. În același timp, The Jerusalem Post notează că The New York Times a relatat sâmbătă că Trump ar fi fost „îngrijorat” și de părți ale potențialului acord care ar include deblocarea unor fonduri pentru iranieni. În plan practic, discuțiile pot fi încetinite și de ritmul de comunicare cu partea iraniană: oficialul american citat a spus că i s-a transmis lui Trump că va dura câteva zile până va primi răspunsul Iranului, pe motiv că „sunt literalmente în peșteri și nu folosesc e-mail”. Ce se știe despre proiectul de MoU și pașii următori Potrivit unei relatări Axios de joi, MoU-ul propus ar urma să fie valabil 60 de zile și să declanșeze negocieri către un acord final privind programul nuclear al Iranului. Publicația mai scrie că ar exista o înțelegere la nivel tehnic între ministrul iranian de externe Abbas Araghchi, președintele Parlamentului iranian Mohammad-Bagher Ghalibaf, emisarul SUA Steve Witkoff și echipa sa, însă aprobarea politică finală nu ar fi încă obținută de la Trump și de la liderul suprem Mojtaba Khamenei. Separat, o sursă apropiată echipei de negociere a declarat pentru agenția semi-oficială iraniană Tasnim că, dacă textul unui acord va fi finalizat, acesta va fi transmis mediatorilor pakistanezi și apoi anunțat. [...]
Afirmația lui Trump privind un angajament nuclear al Iranului ridică miza negocierilor și a riscului de escaladare , într-un context în care războiul și blocajele maritime deja apasă pe economia globală prin scumpirea petrolului, potrivit news.ro . Într-un interviu difuzat sâmbătă de Fox News, Donald Trump a spus că a primit asigurări din partea Teheranului că nu va obține arme nucleare „nici prin fabricare, nici prin achiziționare”. Declarația vine în timp ce Washington și Teheran negociază un memorandum de înțelegere pentru a pune capăt războiului declanșat pe 28 februarie, după ofensiva israeliano-americană împotriva Iranului. „Singura garanţie de care am nevoie este că nu vor exista arme nucleare. Au fost de acord cu asta, iar asta a fost foarte interesant”, a declarat Trump. Negocieri cu text revizuit și cereri mai dure În ultimele zile, cele două părți păreau să se apropie de un acord, însă The New York Times a relatat că Trump și-a înăsprit propunerea și a trimis o versiune revizuită către Teheran. Publicația americană nu a detaliat modificările. Potrivit Axios, președintele SUA ar urmări o poziție mai fermă a Washingtonului pe mai multe teme pe care le consideră importante, inclusiv soarta materialelor nucleare iraniene. Trump a mai spus că „nu se grăbește” și că negocierile ar avansa „încet, dar sigur”, avertizând că, dacă SUA nu obțin ceea ce își doresc, „lucrurile vor evolua diferit”. Presiune militară și tensiuni pe rutele energetice Pe fondul discuțiilor, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că Statele Unite sunt „mai mult decât capabile” să intre în război împotriva Iranului dacă negocierile eșuează. În paralel, conflictul are o dimensiune economică și operațională majoră prin perturbarea fluxurilor de energie. Un punct central de dispută rămâne Strâmtoarea Ormuz, rută strategică pentru comerțul global cu hidrocarburi, pe care Iranul ar fi „sigilat-o practic” de la începutul războiului, în timp ce SUA au impus o blocadă porturilor iraniene. Washingtonul și-a exprimat opoziția față de menținerea controlului iranian asupra acestei treceri maritime. Centcom a anunțat că a oprit o navă de marfă sub pavilion gambian care încerca să ajungă într-un port iranian, lovind camera motoarelor cu o rachetă. Separat, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a susținut că a doborât o dronă americană MQ1 care s-ar fi pregătit să intre în apele teritoriale iraniene; armata americană nu a răspuns inițial. Miza economică: petrol, active înghețate și termene Războiul „a curmat mii de vieți” și „zguduie economia globală” prin creșterea prețurilor petrolului, notează news.ro. În negocieri, Teheranul cere și eliberarea a miliarde de dolari din active iraniene înghețate de SUA. Televiziunea de stat iraniană a susținut sâmbătă, citând o transcriere neoficială, că memorandumul discutat ar prevedea eliberarea a 12 miliarde de dolari în termen de 60 de zile (informație prezentată ca relatare a televiziunii iraniene, fără confirmare independentă în textul citat). Iranul cere, de asemenea, încetarea luptelor din Liban, unde Hezbollah și Israelul se confruntă din 2 martie, în pofida unui armistițiu anunțat ca fiind în vigoare din 17 aprilie, dar nerespectat. Duminică, armata israeliană a anunțat pe X extinderea operațiunii terestre în alte zone după traversarea râului Litani. În lipsa unor detalii publice despre textul revizuit și despre garanțiile invocate de Trump, rămâne neclar cât din „angajamentul” descris este formalizat în documente și ce mecanisme de verificare ar urma să fie acceptate de părți. [...]
România va transmite către NATO și UE raportul tehnic care indică proveniența rusească a dronei căzute la Galați , un pas cu miză de securitate și coordonare aliată, după ce președintele Nicușor Dan a prezentat public probele, potrivit news.ro . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a reacționat duminică seară, mulțumindu-i lui Nicușor Dan „pentru claritate” și distribuind mesajul acestuia pe rețeaua X. Zelenski a susținut că prezentarea faptelor tehnice contracarează „manipulările Rusiei” și a transmis că Ucraina este pregătită să lucreze cu partenerii pentru a răspunde amenințărilor comune și pentru a întări protecția vieții, inclusiv pentru România și „restul Europei”. „Mulţumesc pentru claritate, dragă Nicuşor Dan. Faptele sunt cel mai bun leac împotriva minciunilor lui Putin şi demonstrează că manipulările Rusiei nu ţin.” Ce conține poziția României și ce urmează Președintele Nicușor Dan a afirmat că drona care a lovit un bloc din Galați și a rănit două persoane este „fără dubiu” de proveniență rusească, publicând imagini cu fragmente și inscripțiile acestora. Conform șefului statului, raportul tehnic și concluziile vor fi transmise structurilor specializate ale NATO și ale Uniunii Europene. Totodată, el a avertizat că România „nu va ignora și nu va minimaliza niciun incident care pune în pericol viața cetățenilor săi”. Detalii tehnice comunicate de Ministerul Apărării Ulterior, Ministerul Apărării a transmis detalii din raportul tehnic, precizând că a fost vorba despre o dronă kamikaze de fabricație rusească. Potrivit instituției, încărcătura de luptă a fost de tip High-Explosive (exploziv puternic), de 30 de kilograme, care a explodat la impact, iar probele sunt identice cu cele ale resturilor de drone recuperate anterior în mai multe localități din România. Detalii suplimentare au fost prezentate într-un material separat al news.ro . [...]
