Știri
Știri din categoria Externe
Declarația lui Netanyahu ridică miza negocierilor SUA–Iran aflate în desfășurare, pentru că descrie drept „anihilate” două capabilități strategice ale Teheranului, într-un moment în care Washingtonul și Iranul caută o ieșire negociată din conflict, potrivit Agerpres.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat, într-un discurs televizat, că Israelul a „anihilat” programele nuclear și de rachete balistice ale Iranului în campania de bombardamente desfășurată împreună cu SUA. El a mai susținut că războiul a slăbit conducerea Iranului și aliații săi regionali.
„Am reușit să anihilăm programul nuclear și să anihilăm programul de rachete” ale Iranului.
Declarația a fost făcută în timp ce în Pakistan au loc negocieri de pace americano-iraniene. Campania de bombardamente lansată pe 28 februarie de SUA și Israel împotriva Iranului a fost suspendată miercuri, printr-un armistițiu valabil două săptămâni, interval în care părțile caută o încheiere negociată a conflictului.
În pofida „decimării” conducerii politice și militare iraniene în urma atacurilor aeriene, regimul de la Teheran a continuat până la intrarea în vigoare a armistițiului represaliile cu drone și rachete asupra Israelului și asupra intereselor americane din regiune, fără semne că ar pierde puterea, potrivit informațiilor transmise.
Recomandate
SUA își mențin opțiunea de a relua loviturile asupra Iranului , dacă negocierile nu duc la un acord, a declarat secretarul american al Apărării Pete Hegseth , potrivit Reuters . Mesajul vine în timp ce negociatorii din Washington și Teheran încearcă să depășească diferențe majore care blochează înțelegerea, pe fondul unui război care a alimentat deja scumpirea energiei la nivel global. Hegseth a spus, la Singapore, că SUA sunt „mai mult decât capabile” să reia atacurile „dacă va fi necesar” și a invocat nivelul stocurilor de muniții, atât în regiune, cât și la nivel global. Miza economică: energia rămâne punctul sensibil Reuters notează că războiul lansat de SUA și Israel pe 28 februarie a ucis mii de persoane, în principal în Iran și Liban, și a produs „durere economică globală” prin creșterea prețurilor la energie, după ce Iranul a închis efectiv Strâmtoarea Hormuz — rută critică pentru transportul petrolului. Context operațional: SUA susțin că pot susține simultan două teatre În intervenția de la Shangri-La Dialogue, Hegseth a afirmat că SUA nu „au întors spatele” regiunii Asia-Pacific, deși sunt implicate în conflictul cu Iranul. El a indicat și accelerarea producției din industria de apărare, cu obiectivul de a crește rapid producția de muniții de „2X, 3X, 4X”, pentru a finanța planurile operaționale la nivel global. Ce urmează: decizia lui Trump și fereastra de 60 de zile Potrivit aceleiași surse, Hegseth a spus că președintele Donald Trump este „răbdător” și urmărește un „acord foarte bun” care să se asigure că Iranul nu obține o armă nucleară. Reuters mai relatează că Trump a declarat vineri că se va reuni într-o cameră securizată a Casei Albe pentru a lua o „decizie finală” privind o propunere de încheiere a războiului, care ar prelungi armistițiul de la începutul lunii aprilie cu încă 60 de zile, oferind negociatorilor timp pentru un acord permanent. [...]
Implicarea militară a EAU în conflictul cu Iranul a escaladat riscul de represalii în Golf , după ce Emiratele Arabe Unite au efectuat „zeci” de lovituri aeriene asupra Iranului, coordonându-se cu SUA și Israel și folosind informații furnizate de ambele țări, potrivit The Jerusalem Post , care citează un articol din The Wall Street Journal . Loviturile ar fi vizat în principal infrastructură energetică iraniană și ar fi continuat pe durata războiului până „a doua zi” după anunțarea armistițiului SUA–Iran, la începutul lunii aprilie, conform aceleiași relatări. WSJ susține, citând mai multe surse, că operațiunile au fost un răspuns la atacurile Iranului asupra infrastructurii petroliere și de gaze a EAU. Ținte și amploare: energie și puncte strategice în Strâmtoarea Hormuz Potrivit WSJ, Iran ar fi vizat EAU cu „peste 2.800” de rachete și drone – mai multe decât ar fi fost lansate împotriva oricărei alte țări, inclusiv Israel. În replică, Emiratele ar fi lovit ținte din Iran, inclusiv: insulele Qeshm și Abu Musa, în Strâmtoarea Hormuz; Bandar Abbas; rafinăria de petrol de pe insula Lavan, în Golful Persic. În plus, WSJ menționează un atac asupra complexului petrochimic Asaluyeh, descris ca fiind realizat „împreună cu Israel”, atac care a atras condamnare internațională. În contextul acestui episod, publicația notează că președintele SUA, Donald Trump, i-ar fi cerut Israelului să oprească loviturile asupra facilităților energetice. Cooperarea EAU–Israel și tensiunile cu vecinii din Golf Relatarea indică o apropiere accelerată între EAU și Israel în timpul războiului, inclusiv prin trimiterea de baterii Iron Dome și soldați ai armatei israeliene în Emirate, potrivit WSJ. Sunt menționate și vizite în EAU ale unor oficiali israelieni de rang înalt (inclusiv șefi ai serviciilor și ai armatei), precum și o vizită a premierului Benjamin Netanyahu, care ar fi fost inițial negată de Ministerul de Externe al EAU, apoi reconfirmată de purtătorul de cuvânt al lui Netanyahu. Pe fondul acestei abordări, Arabia Saudită ar fi criticat în aprilie „linia agresivă” a EAU și ar fi reclamat către SUA că loviturile Emiratelor cresc riscul de represalii iraniene în regiune, potrivit WSJ. Separat, The Jerusalem Post mai notează că Bloomberg a relatat anterior în cursul lunii despre frustrarea președintelui EAU, șeicul Mohamed bin Zayed (MBZ), față de state vecine precum Arabia Saudită și Qatar, care ar fi refuzat să coordoneze un răspuns militar la atacurile Iranului. În aceeași logică, materialul leagă deteriorarea relațiilor regionale de decizia EAU de a se retrage din OPEC și OPEC+ la finalul lunii aprilie, menționată de Bloomberg și WSJ. Ce rămâne neclar Informațiile provin din relatări de presă bazate pe „mai multe surse” citate de WSJ, iar articolul nu oferă detalii verificabile independent despre numărul exact al loviturilor, bilanțul sau lanțul complet de comandă al operațiunilor. În plus, există o contradicție relevantă: în timp ce WSJ descrie atacul asupra Asaluyeh ca fiind realizat cu Israel, Netanyahu a declarat jurnaliștilor că „Israel a acționat singur” în acel caz. [...]
SUA și Mexicul au încheiat prima rundă de negocieri pentru revizuirea regulilor comerciale din NAFTA , cu accent pe reducerea deficitului comercial american și întărirea lanțurilor de aprovizionare ale SUA, potrivit News . Discuțiile bilaterale s-au purtat în cadrul Acordului Nord-American de Liber Schimb (NAFTA) , care include și Canada, însă aceasta „nu a fost încă invitată”, conform informațiilor transmise. Ce urmărește Washingtonul și pe ce s-a negociat Biroul Reprezentantului Comerțului al SUA a precizat într-un comunicat că obiectivul părții americane este „să reducă deficitul comercial cu Mexicul” și „să consolideze lanțurile de aprovizionare ale SUA”. Negocierile s-au concentrat pe: regulile de origine pentru componentele vehiculelor (criteriile care stabilesc unde este considerat „produs” un bun, cu efect direct asupra tarifelor și accesului pe piață); oțel și aluminiu; securitatea economică. Calendarul următoarelor runde Cele două părți vor continua discuțiile pe 16 și 17 iunie, la Washington, pe teme precum chestiunile agricole și regulile de concurență loială. O a treia rundă este programată pentru săptămâna 20 iulie, la Mexico City. [...]
Declarațiile lui Lukașenko complică discuția din UE despre un emisar unic pentru negocierile cu Rusia , într-un moment în care ideea revine pe agenda europeană, potrivit Știrile Pro TV . Președintele Belarusului i-ar fi transmis lui Emmanuel Macron că premierul Italiei, Giorgia Meloni, „este o femeie” și, din acest motiv, nu ar putea negocia cu Moscova, sugerând în schimb că liderul francez ar fi potrivit pentru un astfel de rol. Relatarea pornește de la o convorbire telefonică descrisă de agenția guvernamentală belarusă Belta și preluată de Euronews, cu precizarea că unele declarații atribuite lui Lukașenko nu sunt citate de alte publicații în afară de Belta. În această versiune, Lukașenko ar fi insistat ca Macron să trimită un consilier la Minsk dacă „îi e frică” să vină personal, iar președintele francez „s-ar fi eschivat”. De ce contează: miza unui „ emisar special ” și riscul de fragmentare În Europa a revenit ideea numirii unui Emisar Special care să reprezinte Uniunea Europeană în eventuale negocieri cu Moscova privind războiul din Ucraina. În acest context, Belta susține că Lukașenko l-ar fi invitat pe Macron să „medieze dialogul cu Moscova”, invocând experiența sa politică și descriindu-l drept „aksakal” și „decan”, în opoziție cu alți lideri europeni considerați mai „tineri” politic. În paralel, articolul arată că Giorgia Meloni a susținut în ultimele luni ideea unui emisar tocmai pentru a evita inițiative diplomatice izolate și o abordare fragmentată între statele membre, iar Macron a apărat, la rândul său, redeschiderea unui canal de comunicare cu Kremlinul, dar condiționat de o strategie comună la nivel european. Ce se știe din alte relatări despre convorbirea Macron–Lukașenko Știrile despre conținutul discuției diferă în funcție de surse, notează materialul. TV5Monde Info a scris că Macron i-ar fi cerut lui Lukașenko să nu-și lase țara „antrenată” în războiul din Ucraina și să facă „gesturile necesare” pentru îmbunătățirea relațiilor Belarus–Europa. Totodată, La Dépêche a citat site-ul Quai d’Orsay , unde Guvernul francez ar fi transmis că Franța nu recunoaște legitimitatea lui Aleksandr Lukașenko și că ambasadorul francez a fost constrâns să părăsească Belarus la 17 octombrie. Speculații de nume, fără decizie oficială Declarațiile lui Lukașenko au alimentat speculații în presa europeană despre posibile nume pentru un astfel de rol, inclusiv Angela Merkel și Mario Draghi, însă materialul precizează că nu există o decizie oficială a UE și nici candidaturi oficiale . În lectura Euronews, mesajul lui Lukașenko către Macron ar urmări și un obiectiv politic: să-l împingă pe președintele francez spre un rol central într-un canal direct de comunicare între UE, Minsk și Kremlin, îndemnându-l să vină la Minsk și să meargă la Moscova „pentru a aborda problema prin dialog”. [...]
Rusia își crește presiunea politică asupra Armeniei după pași recenți ai Erevanului spre Uniunea Europeană, mergând până la rechemarea ambasadorului la consultări, potrivit HotNews . Mișcarea semnalează o înăsprire a liniei Moscovei față de un aliat tradițional și pune în prim-plan riscul unei rupturi în arhitectura regională de cooperare economică dominată de Rusia. Ministerul rus de Externe a anunțat că ambasadorul Rusiei în Armenia, Serghei Kopîrkin , a fost chemat la Moscova „la consultări” privind măsurile de apropiere de UE, despre care susține că „subminează cooperarea” în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice (UEE) . Decizia vine la o zi după ce președintele Vladimir Putin și-a înăsprit public tonul la un summit al UEE, afirmând că „scenariul ucrainean” a început cu tentativa Kievului de a adera la UE. În același context, Putin a cerut Armeniei să organizeze „cât mai rapid” un referendum pe această temă și a insistat că Erevanul trebuie să aleagă între UE și UEE, deoarece „este imposibil să le împaci pe amândouă”. Relația Moscova–Erevan, pe o pantă descendentă Rechemarea ambasadorului este prezentată ca cel mai recent episod dintr-o relație tot mai tensionată între cei doi aliați tradiționali. La începutul lunii mai, Rusia a protestat după vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Erevan și a acuzat Armenia că i-a oferit o „platformă pentru remarci antirusești”. Atunci, Moscova a convocat ambasadorul Armeniei în Rusia, invocând proteste față de ceea ce a calificat drept „amenințări teroriste la adresa Rusiei”, formulate de Zelenski la Erevan. În paralel, Moscova și-a exprimat repetat îngrijorarea față de apropierea Armeniei de UE, temeri amplificate după ce Erevanul a găzduit pe 4 mai reuniunea Comunității Politice Europene, cu peste 40 de lideri europeni, inclusiv Zelenski. Ulterior a avut loc și un summit UE–Armenia, după care Bruxellesul a luat act de aspirațiile europene ale Armeniei. Ministrul armean de Externe, Ararat Mirzoian, a declarat recent că Armenia rămâne membră a UEE, dar că „aspirațiile europene nu au dispărut”. În același registru, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că „cel mai important” este ca Armenia să nu adopte o poziție antirusească și că Rusia așteaptă o explicație din partea Erevanului. [...]
Atacul cu drone al Ucrainei ar putea reduce capacitatea Rusiei de supraveghere maritimă și întreținere a aviației , după ce două aeronave Tu-142 au fost raportate ca distruse pe un aerodrom militar din Taganrog, potrivit Bild . Țintele au fost lovite în noaptea de 29 spre 30 mai în sudul Rusiei, iar militari-bloggeri citați de publicație susțin că atacul a vizat aerodromul militar din Taganrog, unde ar fi fost distruse un sistem de rachete Iskander și două avioane Tu-142. A fost confirmat și un atac asupra portului orașului de la Marea Azov. Comandantul forțelor ucrainene de drone, Robert Brovdi , a confirmat atacul, notează aceeași sursă. Bild subliniază că Tu-142 este un avion sovietic-rus de recunoaștere maritimă și luptă antisubmarin, considerat dificil de înlocuit, iar flota Rusiei ar fi „foarte mică” și în scădere de ani de zile, fără un succesor modern aflat în producție. De ce contează: presiune pe o capabilitate rară și pe lanțul de mentenanță Pe lângă pierderea potențială a celor două aeronave, momentul atacului ar fi fost ales „foarte conștient”, deoarece în Taganrog există și o uzină de reparații aeronautice care întreține componente pentru Tu-142, iar aceasta ar fi fost atacată și cu trei zile înainte, potrivit Bild. Implicația, în evaluarea prezentată de publicație, este că Rusia ar putea pierde nu doar aparate, ci și infrastructură necesară pentru menținerea în serviciu a celor rămase. În același timp, deși prezența acestor avioane în Marea Neagră este descrisă ca fiind mai degrabă secundară, pierderea de la Taganrog ar putea afecta „mai ales supravegherea maritimă din nord”, conform sursei. Lovituri și asupra infrastructurii energetice din port În portul Taganrog, un tanc petrolier și un depozit de petrol au fost lovite de drone și au luat foc, a confirmat guvernatorul regional Iuri Sliusar. Acesta a precizat că nu s-a scurs petrol și că nu au existat răniți. În regiunea vecină Krasnodar, un depozit de petrol din orașul Armavir ar fi fost lovit și a izbucnit un incendiu, care ulterior a fost adus sub control. Separat, autoritățile ruse au raportat doi morți în regiunea de graniță Belgorod, în urma unor atacuri cu drone, mai notează Bild. [...]
