Știri
Știri din categoria Externe
Benjamin Netanyahu a ordonat armatei să extindă „zona de securitate” din sudul Libanului. Decizia vine în contextul operațiunilor desfășurate de forțele israeliene împotriva Hezbollah în apropierea frontierei.
Într-un mesaj video transmis duminică de la comandamentul nord, premierul israelian a spus că măsura urmărește reducerea riscurilor la graniță, inclusiv a atacurilor cu rachete antitanc. Extinderea „zonei de securitate” este prezentată de Netanyahu drept un pas pentru a împiedica o posibilă incursiune și pentru a împinge amenințările la distanță de frontieră.
„În Liban, tocmai am ordonat extinderea suplimentară a zonei de securitate existente pentru a neutraliza definitiv amenințarea invaziei și a îndepărta de frontieră tirul de rachete antitanc”, a spus Netanyahu duminică, într-un mesaj video de la comandamentul nord.
Tot duminică, Ministerul libanez al Sănătății a anunțat că loviturile israeliene au ucis 1.238 de persoane, dintre care 124 de copii, începând din 2 martie. Instituția a precizat că, doar sâmbătă și duminică, au fost ucise 49 de persoane.
Potrivit autorităților libaneze, printre victimele din ultimele două zile s-au aflat zece membri ai echipelor de salvare și trei jurnaliști. În același timp, peste un milion de oameni s-au refugiat din cauza bombardamentelor și a ordinelor de evacuare emise de armata israeliană, mai notează AGERPRES.
Recomandate
Amenințările publice la adresa unor lideri occidentali ridică riscul de escaladare și sporesc incertitudinea de securitate în regiune , după ce un cotidian iranian a publicat o listă de „ținte” invocată ca răzbunare pentru moartea ayatollahului Ali Khamenei, potrivit Agerpres . Publicația iraniană Hamshahri , descrisă ca un cotidian ultraconservator al municipalității Teheranului, a publicat o listă cu personalități care „ar trebui să plătească” pentru moartea lui Ali Khamenei. Pe listă apar, între alții, Donald Trump, Benjamin Netanyahu și Emmanuel Macron, relatează France Presse, citată de Agerpres. Mesajul atribuit lui Mojtaba Khamenei și „lista” de 13 persoane Actualul ghid suprem iranian, Mojtaba Khamenei, a transmis sâmbătă, într-un mesaj scris, că „răzbunarea” este „inevitabilă” după funeraliile tatălui său, ucis într-un atac americano-israelian la 28 februarie, în prima zi a războiului. „Această răzbunare este voința națiunii noastre și ea trebuie să fie îndeplinită, inevitabil. Acești criminali, ale căror nume figurează pe o listă, vor duce cu în mormântul lor dorința unei morți liniștite în patul lor.” Hamshahri a publicat online, sâmbătă seara, o infografie care reia aceste cuvinte, însă materialul nu ar fi apărut în ediția tipărită de duminică. Infografia prezintă fotografiile a 13 personalități și face trimitere la „lista” evocată, fără să menționeze explicit nume, conform relatării. Cine apare în infografie și ce semnal transmite către Europa În infografie, portretele președintelui american Donald Trump și ale premierului israelian Benjamin Netanyahu apar cu ținte marcate pe cap. Pe aceeași listă figurează și secretarul de stat american Marco Rubio, precum și mai mulți lideri europeni, între care: Emmanuel Macron, președintele Franței; Giorgia Meloni, șefa guvernului italian; Friedrich Merz, cancelarul Germaniei; Keir Starmer, premierul britanic demisionar. Iranul a reproșat statelor europene, în timpul războiului, că nu condamnă atacurile împotriva teritoriului său și că ar participa indirect, prin autorizarea survolului spațiului aerian de către avioane militare americane, potrivit aceleiași surse. În lipsa unor detalii despre statutul oficial al infografiei și despre eventuale măsuri concrete asociate, informația rămâne la nivelul unui semnal public cu potențial de amplificare a tensiunilor diplomatice și de securitate. [...]
Mesajul de „răzbunare” al noului lider al Iranului crește riscul de escaladare regională , într-un moment în care orice deteriorare a securității în Orientul Mijlociu poate alimenta noi șocuri pe piețele energetice și de transport. Potrivit Mediafax , ayatollahul Mojtaba Khamenei a transmis sâmbătă, pe Telegram, că răzbunarea pentru moartea tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei, este „cerința națiunii” și „trebuie cu siguranță să aibă loc”. Mesajul a fost publicat cu ocazia ceremoniilor funerare organizate la câteva luni după decesul fostului lider suprem al Iranului. În declarație, Mojtaba Khamenei a prezentat represaliile drept o obligație națională și religioasă. Potrivit informațiilor citate de Reuters , funeraliile au fost organizate după ce Ali Khamenei „ar fi fost ucis” în urma unor atacuri aeriene desfășurate de Statele Unite și Israel pe 28 februarie. În același mesaj, noul lider a reiterat intenția Teheranului de a răspunde pentru moartea liderului religios și a altor victime ale conflictelor recente. „Ne angajăm să răzbunăm sângele liderului martir și al tuturor martirilor acestor două războaie de la criminalii și ucigașii dezonorați.” Ce înseamnă pentru stabilitatea regională și pentru economie Declarația vine într-un context regional tensionat, cu relații ostile între Iran, Statele Unite și Israel. În acest cadru, un mesaj public care fixează „răzbunarea” ca prioritate politică și simbolică poate amplifica riscul de escaladare, cu efecte potențiale asupra securității regionale și a stabilității globale. Deocamdată, mesajul nu include detalii despre măsuri concrete sau despre un calendar al unor eventuale acțiuni, limitare care face dificilă evaluarea imediată a impactului operațional. Totuși, formularea folosită indică o linie dură a noii conduceri de la Teheran, urmărită atent de comunitatea internațională, în condițiile în care o escaladare militară în zonă poate afecta inclusiv fluxurile comerciale și prețurile energiei. [...]
Schimbul de informații dintre Israel și SUA despre amenințări iraniene la adresa lui Donald Trump riscă să complice deciziile Washingtonului privind reluarea războiului cu Iranul , pe fondul unei neîncrederi crescânde în comunitatea americană de informații față de datele furnizate de Israel, potrivit CNN . Informațiile transmise de serviciile israeliene administrației Trump ar fi reflectat, potrivit unei surse israeliene și unui oficial american, mai degrabă „dorința” unor elemente din conducerea dură de la Teheran de a-l viza pe președintele SUA, nu existența unui plan nou, concret și detaliat de asasinat. Două surse americane familiarizate cu subiectul spun că evaluările recente ale SUA nu indică un complot nou și specific, ci un „zgomot de fond” constant despre diverși actori iranieni care ar vrea să facă acest lucru. Ce spune evaluarea americană și de ce contează Potrivit sursei, comunitatea de informații din SUA monitorizează de mai mult timp amenințările la adresa lui Trump, iar „fundamental” nu s-ar fi schimbat nimic în privința acestui tablou de risc de când și-a început al doilea mandat. În același timp, oficialii americani ar fi evaluat că actorii iranieni fie nu au reușit să dezvolte un plan, fie nu au primit aprobarea decidenților iranieni pentru o operațiune specifică. În plan operațional, CNN notează că Trump a făcut o schimbare surpriză de aeronavă la întoarcerea de la summitul NATO de miercuri, folosind un avion mai vechi, în locul celui nou (modernizat după ce a fost donat de Qatar și a intrat în serviciu luna aceasta). Potrivit a patru oficiali americani, decizia a fost luată parțial din motive de securitate legate de escaladarea conflictului din Iran, deși sursele citate atunci au spus că nu exista o amenințare nouă și specifică la adresa vieții președintelui. Israelul încearcă să influențeze direcția conflictului Schimbul de informații are loc într-un moment în care Israelul ar fi „tot mai marginalizat” în discuțiile administrației Trump despre cum să încheie războiul cu Iranul. Două surse israeliene susțin că Washingtonul nu ar dori implicarea Israelului în lupte, din teama de a pierde controlul asupra conflictului. Un oficial american a respins interpretarea israeliană privind poziția lui Trump, numind-o „știre falsă”, și a invocat relația strânsă SUA–Israel și coordonarea dintre parteneri, în contextul unor operațiuni militare menționate de partea americană. În paralel, Trump a scris vineri pe Truth Social că SUA le-au transmis liderilor iranieni „fără echivoc” că „încetarea focului s-a terminat”, adăugând însă că a fost de acord să continue discuțiile pentru restabilirea unei pauze a luptelor. Miza: credibilitatea informațiilor într-un moment de decizie Potrivit a două surse familiarizate cu subiectul, oficialii americani de informații sunt conștienți că Israelul se simte exclus din procesul decizional și își intensifică eforturile de a influența gândirea administrației Trump privind Iranul, inclusiv prin „alimentarea” cu informații atât a comunității de informații, cât și a unor oficiali considerați mai prietenoși. Aceleași surse indică existența unui grad de scepticism în comunitatea americană de informații față de datele venite din Israel, tocmai din percepția că acestea ar putea fi folosite pentru a orienta decizia politică a Washingtonului — un element care poate cântări în modul în care SUA evaluează riscurile și opțiunile dacă se ajunge din nou la un război pe scară largă. Într-un interviu de vineri pentru New York Post, Trump a minimalizat relevanța informațiilor israeliene (relatate inițial de Wall Street Journal), spunând că Iranul i-a amenințat viața de mult timp și afirmând că „Israel nu a venit cu nimic”. [...]
Atacul revendicat de IRGC asupra unei baze din Iordania ridică riscul de extindere a conflictului și de noi perturbări pe ruta energetică din Strâmtoarea Ormuz , într-un context în care Teheranul leagă explicit acțiunea de lovituri americane asupra Iranului, potrivit news.ro . Gardienii Revoluției Islamice (IRGC) au declarat că au lansat „atacuri de represalii” asupra bazei aeriene „Prințul Hassan” din Iordania, relatarea fiind atribuită presei de stat iraniene, citată de CNN. Într-o declarație publicată de IRIB, IRGC susține că a distrus un centru de comandă și control și hangare de depozitare a dronelor din cadrul bazei, folosind „mai multe rachete balistice”. Baza este operată de forțele aeriene iordaniene. Legătura directă cu loviturile SUA și avertismentul de escaladare IRGC afirmă că atacul ar fi fost o reacție imediată la atacurile aeriene ale armatei americane „împotriva mai multor baze de coastă și turnuri de telecomunicații de-a lungul litoralului sudic al Iranului”. Declarația publicată de IRIB avertizează că orice alte atacuri ale SUA vor fi întâmpinate cu „reacții mai puternice”. Strâmtoarea Ormuz: închidere anunțată și incidente maritime În noaptea de sâmbătă spre duminică, Marina Gardienilor Revoluției a anunțat închiderea „până la noi ordine” a Strâmtorii Ormuz, după ce a tras focuri de avertisment asupra unei nave care ar fi urmat o „rută neautorizată”, potrivit AFP și Reuters. La scurt timp, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că forțele sale au început o a treia rundă de atacuri împotriva Iranului. CENTCOM a mai precizat că nava lovită de Iran, GFS Galaxy, este o navă portcontainer sub pavilion cipriot și a suferit „daune semnificative la sala mașinilor”, iar un membru al echipajului civil este dat dispărut. Separat, Centrul de Operațiuni Comerciale Maritime al Regatului Unit (UKMTO) a transmis că membrii echipajului unei nave portcontainer despre care s-a raportat că a suferit avarii în apropierea Strâmtorii Ormuz duminică dimineața au fost nevoiți să abandoneze nava. De ce contează Succesiunea de acțiuni revendicate de IRGC — atacul asupra unei baze din Iordania și anunțul de închidere a Strâmtorii Ormuz — indică o creștere a riscului operațional și de securitate în regiune, cu potențial de afectare a traficului maritim și a fluxurilor energetice, pe fondul intensificării schimburilor de lovituri între SUA și Iran. Informațiile despre efectele atacului asupra bazei „Prințul Hassan” provin din declarațiile IRGC preluate de presa de stat iraniană. [...]
Loviturile Ucrainei asupra „flotei fantomă” rusești riscă să perturbe logistica de export a petrolului și traficul maritim în Marea Azov , după ce forțele ucrainene au atacat în noaptea de sâmbătă spre duminică încă 10 petroliere și patru feriboturi, potrivit Agerpres , care citează Statul Major ucrainean (prin EFE). Ce a fost lovit și de ce contează economic Potrivit comunicării ucrainene, țintele au fost: 10 petroliere din așa-numita „flotă fantomă”, folosită de Rusia pentru a ocoli sancțiunile internaționale la exportul de petrol și produse petroliere; 4 feriboturi , despre care partea ucraineană afirmă că asigură logistica militară rusă . Din perspectivă economică, miza este dublă: pe de o parte, loviturile vizează capacitatea Rusiei de a-și menține fluxurile de export în pofida sancțiunilor; pe de altă parte, cresc riscurile operaționale pentru navigație într-o zonă-cheie de acces către Marea Azov. Amploarea atacurilor din această săptămână Șeful Forțelor de drone ucrainene, Robert Brovdi („Magyar”), a afirmat că, de luni până duminică , numărul navelor din „ flota fantomă ” rusească avariate în Marea Azov ar fi ajuns la 90 , incluzând petroliere, remorchere, feriboturi și nave-cargo . Informația este prezentată ca bilanț al părții ucrainene; sursa nu oferă o confirmare independentă. Efect imediat: suspendări temporare de trafic Presa a relatat sâmbătă că, după aceste atacuri, Rusia a suspendat temporar navigația pe canalul Don–Azov , care leagă râul Don de Marea Azov. Brovdi a reacționat afirmând că „se pare” că traficul prin strâmtoarea Kerci a fost întrerupt , referindu-se la ruta maritimă ce separă Crimeea de Rusia și oferă acces la Marea Azov. Formularea indică o evaluare, nu o confirmare oficială în materialul citat. [...]
Egiptul a refuzat accesul în portul Alexandria unei croaziere LGBTQ+ cu circa 2.000 de pasageri, după ce nava fusese deja respinsă în Turcia, un semnal de înăsprire a practicilor de control asupra turismului în regiune, potrivit The Jerusalem Post . Nava Scarlet Lady , organizată și închiriată de Atlantis Events , urma un traseu din Atena spre Veneția. Prima perturbare a apărut săptămâna trecută, când autoritățile turce au blocat acostarea în Kușadası, după ce au publicat online un mesaj în care invocau faptul că voiajul era închiriat „de grupuri cunoscute pentru comportamente care nu se aliniază cu structura societății și valorile noastre morale”, conform CNN, citat de publicație. Refuzul Egiptului, fără o explicație oficială După blocajul din Turcia, nava a fost redirecționată către portul de rezervă din Alexandria, Egipt. Joi dimineață, pasagerii au fost informați că se caută urgent alte porturi, iar ulterior CEO-ul Atlantis Events, Rich Campbell, a transmis că nava a fost „refuzată la intrarea în apele egiptene”, ceea ce a făcut imposibilă oprirea în Alexandria. The Guardian, citat în articol, notează că autoritățile egiptene nu au oferit un motiv oficial pentru decizie, însă formularea „nealinierii valorilor morale” a fost asociată cu refuzul de acces. Ce spune operatorul și de ce contează pentru turism Campbell a spus că itinerariul fusese parcurs „fără probleme” și anul trecut, ceea ce sugerează o schimbare de abordare față de astfel de grupuri turistice. În declarațiile citate, el a criticat ideea că o țară poate „alege” ce turiști sunt acceptați, indicând un risc operațional pentru operatorii de croaziere: rute schimbate din scurt, porturi alternative și incertitudine pentru planificarea sezonului. În același context, articolul amintește că, deși relațiile între persoane de același sex sunt „tehnic legale” în Turcia și Egipt, persoanele LGBT se confruntă cu discriminare și cu o „criminalizare” în creștere în baza legislației locale. [...]
