Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Netanyahu pune Israelul în alertă pentru...

Netanyahu pune Israelul în alertă pentru un posibil război cu Iranul - Pregătiri în contextul unui potențial atac american

Netanyahu discută despre pregătirile pentru un posibil conflict cu Iranul.

Benjamin Netanyahu a ordonat serviciilor de urgență să se pregătească pentru un posibil război cu Iranul, pe fondul presupunerilor că Statele Unite ar putea lansa în curând un atac militar asupra Teheranului, potrivit Türkiye Today, care citează presa israeliană. Decizia vine într-un moment de tensiune ridicată în regiune, în paralel cu discuțiile diplomatice dintre Washington și Teheran privind programul nuclear iranian.

Conform relatărilor din presa israeliană, premierul a emis directive clare către agențiile de salvare și către Comandamentul Frontului Intern, structura militară responsabilă de protecția civililor, pentru a se pregăti de scenarii de conflict. Cotidianul Yedioth Ahronoth a indicat că instituțiile de securitate se află în stare de alertă maximă, iar ipoteza de lucru este că Iranul ar putea lansa rachete asupra Israelului chiar și în cazul în care armata israeliană nu participă direct la o eventuală operațiune americană.

Șeful Comandamentului Frontului Intern, generalul-maior Shay Klapper, a declarat în Knesset, potrivit Jewish Insider, că această structură „va fi un front central în scenariile operaționale relevante” și joacă un rol esențial în reziliența societății israeliene. Autoritățile afirmă că nivelul de pregătire a fost consolidat după conflictul de 12 zile dintre Israel și Iran din iunie 2025.

În paralel, potrivit English.news.cn, oficialii israelieni estimează că, dacă ar avea loc un atac american, confruntarea s-ar putea transforma într-o campanie de durată, posibil de câteva săptămâni. O reuniune programată a cabinetului de securitate a fost amânată pentru a evita, potrivit unor surse, riscul unei reacții pripite din partea Iranului.

Tensiunile cresc și în contextul unei consolidări militare americane în regiune, relatată de presa internațională, în timp ce negocierile diplomatice continuă. Vicepreședintele american JD Vance a afirmat că discuțiile recente au înregistrat progrese, dar că persistă divergențe majore privind „liniile roșii” stabilite de Washington. De cealaltă parte, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a descris negocierile drept „serioase și constructive”.

Situația rămâne tensionată, iar autoritățile israeliene par să opereze pe baza scenariului că o escaladare ar putea avea loc în zilele următoare, în funcție de evoluția dialogului dintre Statele Unite și Iran.

Recomandate

Articole pe același subiect

Discuții între oficiali americani și iranieni despre programul nuclear.
Externe17 feb. 2026

Negocierile SUA-Iran de la Geneva s-au încheiat fără acord final - doar „direcții de urmat” stabilite

Iranul și SUA au convenit asupra unor „direcții de urmat” în negocierile nucleare , însă un acord final rămâne departe, a declarat marți ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi , la finalul rundei de discuții de la Geneva, potrivit Digi24 . Discuțiile, mediate de Oman, marchează a doua întâlnire oficială dintre cele două părți pe tema programului nuclear iranian. Ce au obținut părțile Araqchi a vorbit despre „progrese” și despre stabilirea principalelor direcții de negociere, dar a avertizat că drumul până la un acord este încă lung. Iranul s-a arătat dispus să dilueze uraniul îmbogățit la nivel ridicat, în schimbul unei relaxări a sancțiunilor economice impuse de SUA. Delegația americană a fost condusă de emisarul Casei Albe, Steve Witkoff, și de Jared Kushner, iar întâlnirea a avut loc la ambasada Omanului din Geneva, sub medierea ministrului omanez de Externe, Badr bin Hamad al Busaidi. Mesajele dure înainte de negocieri Înaintea discuțiilor, președintele Donald Trump a afirmat că va fi implicat „indirect” în negocieri și a transmis că preferă un acord în locul unei intervenții militare. Liderul american a sugerat însă că, în lipsa unei înțelegeri, opțiunea militară rămâne pe masă. În paralel, liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a avertizat că orice tentativă de „schimbare a regimului” va eșua. Tensiuni în Strâmtoarea Hormuz Pe fondul negocierilor, presa de stat iraniană a relatat că anumite zone din Strâmtoarea Hormuz au fost închise temporar din motive de securitate, în timp ce Garda Revoluționară a desfășurat exerciții militare. Teheranul a amenințat anterior că ar putea bloca ruta maritimă în cazul unui atac, o măsură care ar afecta aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol. Deși ambele părți vorbesc despre deschidere și pragmatism, diferențele rămân majore, iar următoarele runde de negocieri vor fi decisive pentru a stabili dacă dialogul poate evita o nouă escaladare în regiune. [...]

Donald Trump discută despre negocierile nucleare cu Iranul la Geneva.
Externe17 feb. 2026

Trump spune că va participa „indirect” la negocierile nucleare cu Iranul - doua rundă de discuții are loc la Geneva pe fondul tensiunilor militare din Golf

Donald Trump a anunțat că va fi implicat „indirect” în noile negocieri nucleare cu Iranul , potrivit Al Jazeera . Declarația a fost făcută luni, 16 februarie 2026, la bordul aeronavei Air Force One, în ajunul celei de-a doua runde de discuții indirecte dintre Washington și Teheran, programate la Geneva. Președintele american a subliniat importanța întâlnirilor și a descris Iranul drept „un negociator foarte dur” . Trump a sugerat că Teheranul ar fi mai dispus să ajungă la un acord, după ce, în iunie anul trecut, Statele Unite s-au alăturat Israelului într-un conflict de 12 zile și au bombardat trei situri nucleare iraniene, ceea ce a dus atunci la suspendarea negocierilor. În paralel, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a ajuns la Geneva, declarând că vine cu „idei reale pentru a obține un acord echitabil”, dar a avertizat că „capitularea în fața amenințărilor” nu este o opțiune. Teheranul insistă că programul său nuclear are scopuri pașnice și respinge cererea Washingtonului de a renunța complet la îmbogățirea uraniului pe teritoriul său. De asemenea, Iranul refuză extinderea negocierilor la programul său de rachete. Discuțiile se desfășoară într-un climat tensionat. Statele Unite au trimis un al doilea portavion în regiunea Golfului, iar liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a avertizat că orice atac ar putea declanșa un război regional. În același timp, Garda Revoluționară Islamică a desfășurat exerciții militare în Strâmtoarea Hormuz, rută strategică prin care tranzitează aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol. Pe agenda tehnică se află și situația celor 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la nivel înalt, a căror soartă este cerută de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, condusă de Rafael Grossi. Iranul a permis acces limitat inspectorilor în unele locații, dar a restricționat alte vizite, invocând riscuri de radiații. În timp ce diplomația avansează, mobilizarea militară de ambele părți amplifică miza negocierilor, iar rezultatul rămâne incert într-un context regional marcat de amenințări și neîncredere reciprocă. [...]

Incendii la un rezervor de petrol în timpul atacului cu drone.
Externe17 feb. 2026

Rusia, sub „cel mai puternic” asalt aerian de până acum; 229 de drone doborâte la Bryansk, pene de curent și avarii la rețele

Ucraina a lansat cel mai amplu atac cu drone asupra Rusiei de la începutul războiului , vizând infrastructură energetică și un terminal petrolier la Marea Neagră, potrivit Reuters . Ofensiva are loc cu doar câteva zile înaintea unei noi runde de negocieri de pace mediate de SUA, programate la Geneva. Ministerul rus al Apărării a anunțat că a interceptat 345 de drone ucrainene în 24 de ore, până pe 16 februarie 2026, dintre care 229 ar fi fost doborâte în regiunea Briansk. Guvernatorul local, Aleksandr Bogomaz , a descris atacul drept „cel mai puternic și masiv” suferit de o regiune rusă de la începutul conflictului. Loviturile au afectat instalații de alimentare cu energie, provocând pene temporare de electricitate și căldură în mai multe districte. Ucraina a confirmat, de asemenea, atacarea terminalului petrolier Tamanneftegaz , din regiunea Krasnodar, în apropierea Mării Negre. Autoritățile ruse au raportat incendii la un rezervor de petrol și la facilități portuare, precum și doi răniți. Kievul susține că astfel de lovituri asupra infrastructurii energetice urmăresc reducerea veniturilor din exporturile de petrol care finanțează războiul. Escaladarea militară precede a treia rundă de negocieri dintre delegațiile Rusiei și Ucrainei, programată pentru 17–18 februarie la Geneva. Rusia va fi reprezentată de Vladimir Medinski , consilier al președintelui Vladimir Putin, iar Ucraina de Rustem Umerov . Primele două runde, desfășurate la Abu Dhabi, nu au produs progrese majore, în special în privința statutului regiunii Donbas și a garanțiilor de securitate pentru Ucraina. Atacul cu drone sugerează că, în paralel cu discuțiile diplomatice, conflictul rămâne extrem de activ pe teren. [...]

Benjamin Netanyahu discutând despre programul nuclear iranian la Ierusalim.
Externe15 feb. 2026

Netanyahu vrea eliminarea totală a capacității de îmbogățire a Iranului - Cere ca materialul îmbogățit să părăsească țara

Benjamin Netanyahu spune că un acord SUA-Iran trebuie să demonteze infrastructura nucleară , potrivit Reuters . Premierul israelian a declarat duminică, la Ierusalim, că i-a transmis săptămâna trecută președintelui american Donald Trump că nu este suficientă oprirea îmbogățirii uraniului, ci este necesară eliminarea capacității care o face posibilă. Declarațiile au fost făcute la conferința anuală a Conference of Presidents of Major American Jewish Organizations, în contextul în care o a doua rundă de discuții între Statele Unite și Iran este programată pentru săptămâna aceasta. Reuters notează că Iranul urmărește un acord nuclear cu SUA care să aducă beneficii economice ambelor părți, potrivit unei relatări atribuite unui diplomat iranian. „Nu trebuie să existe nicio capacitate de îmbogățire, nu oprirea procesului de îmbogățire, ci demontarea echipamentelor și a infrastructurii care îți permit să îmbogățești de la bun început”, a spus Netanyahu. Netanyahu a adăugat că este sceptic în privința unui acord și a insistat ca materialul îmbogățit să părăsească Iranul. Negocierile dintre Washington și Teheran au fost reluate la începutul acestei luni, pe fondul eforturilor de a gestiona disputa de decenii privind programul nuclear iranian și de a evita o nouă confruntare militară. Potrivit Reuters, SUA au trimis un al doilea portavion în regiune și se pregătesc pentru posibilitatea unei campanii militare susținute dacă discuțiile eșuează, conform unor oficiali americani citați de agenție. Separat, premierul israelian a vorbit și despre Gaza , afirmând că Israelul mai are de „încheiat treaba” privind distrugerea tunelurilor. El a spus că au fost deja demontați 150 km dintr-un total estimat la 500 km. Totodată, Netanyahu a declarat că își propune ca Israelul să elimine treptat, în următorii 10 ani, componenta financiară a ajutorului militar american, după expirarea actualului acord pe 10 ani în 2028, care prevede 3,8 miliarde de dolari anual, cheltuiți în mare parte în Statele Unite pe echipamente. [...]

Majid Takht-Ravanchi discută despre negocierile nucleare cu SUA.
Externe15 feb. 2026

Iranul acceptă compromisuri pentru un acord nuclear cu SUA - Ridicarea sancțiunilor, condiția esențială

Iranul se declară dispus la compromisuri pentru un nou acord nuclear cu SUA , dacă Washingtonul acceptă să discute ridicarea sancțiunilor, potrivit unui interviu acordat BBC de adjunctul ministrului iranian de Externe, Majid Takht-Ravanchi , relatează Reuters . Declarația vine într-un moment în care Teheranul și Washingtonul au reluat contactele diplomatice, după o perioadă de blocaj, iar o nouă rundă de negocieri este programată marți, la Geneva. Oficialul iranian a confirmat că discuțiile inițiale, desfășurate la începutul lunii februarie în Oman, au evoluat „mai mult sau mai puțin într-o direcție pozitivă”, însă a avertizat că este prea devreme pentru concluzii. La întâlnirea din Elveția sunt așteptați emisari americani, între care Steve Witkoff și Jared Kushner , cu medierea reprezentanților Omanului. Ce oferă Iranul și ce refuză Teheranul afirmă că este pregătit să negocieze limitări ale programului nuclear în schimbul ridicării sancțiunilor financiare. Șeful programului atomic iranian a sugerat chiar posibilitatea diluării uraniului îmbogățit la nivel înalt, dacă toate sancțiunile economice vor fi eliminate. Totuși, poziția Iranului rămâne fermă în două puncte esențiale: nu acceptă condiția de îmbogățire zero a uraniului; refuză includerea programului de rachete în negocieri. Washingtonul consideră că îmbogățirea uraniului pe teritoriul Iranului poate deschide calea către dezvoltarea armelor nucleare, acuzație respinsă constant de autoritățile de la Teheran. Contextul tensionat al negocierilor Acordul nuclear din 2015, cunoscut drept Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune, a fost abandonat de Statele Unite în primul mandat al fostului președinte Donald Trump. Înțelegerea prevedea ridicarea treptată a sancțiunilor în schimbul limitării programului nuclear iranian pentru a preveni obținerea bombei atomice. Reluarea negocierilor are loc pe fondul unor tensiuni regionale persistente și al presiunilor economice resimțite de Iran. Deznodământul rundei de la Geneva ar putea indica dacă există un teren comun real sau dacă divergențele privind nivelul îmbogățirii uraniului vor bloca din nou procesul diplomatic. [...]

Bruno Rodríguez Parrilla discută despre criza energetică a Cubei.
Externe18 feb. 2026

Criza petrolului aduce Havana mai aproape de Moscova – Putin primește șeful diplomației cubaneze

Ministrul de Externe al Cubei se întâlnește cu Vladimir Putin la Moscova, pe fondul crizei energetice care afectează insula după restricțiile impuse de Statele Unite, potrivit The Moscow Times . Bruno Rodríguez Parrilla urmează să aibă miercuri, 18 februarie 2026, o întrevedere cu liderul de la Kremlin. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că întâlnirea are „o semnificație specială”, având în vedere perioada dificilă prin care trece Cuba, fără a oferi detalii despre agenda discuțiilor. Cuba se confruntă cu una dintre cele mai grave crize energetice din ultimii ani, în contextul în care președintele american Donald Trump a amenințat cu impunerea de tarife țărilor care vând petrol Havanei. Măsura a amplificat presiunea asupra conducerii comuniste pentru reforme politice și economice. Insula importă aproximativ 60% din necesarul său energetic și depindea în mare măsură de livrările de petrol din Venezuela. Acestea au fost întrerupte după capturarea fostului președinte Nicolás Maduro într-o operațiune militară americană, potrivit sursei citate. Săptămâna trecută, Ambasada Rusiei la Havana a anunțat că Moscova intenționează să trimită petrol și produse petroliere Cubei sub formă de ajutor umanitar. Întrebat dacă această decizie ar putea afecta negocierile de pace privind Ucraina, mediate de Statele Unite, Peskov a afirmat că cele două subiecte „nu sunt interconectate”. Rusia și Cuba mențin relații strânse încă din perioada revoluției socialiste din anii 1960, iar legăturile politice și economice au continuat și după destrămarea Uniunii Sovietice. Vizita oficialului cubanez are loc într-un moment în care Moscova își reafirmă sprijinul pentru Havana și critică embargoul american asupra insulei. [...]