Știri
Știri din categoria Externe
Negocierile trilaterale dintre Ucraina, SUA și Rusia au început la Abu Dhabi, într-un format care pune în prim-plan garanțiile de securitate și arhitectura „post-război”, nu un armistițiu rapid, potrivit Kyiv Post. Discuțiile, programate pe două zile, urmăresc să reducă diferențele dintre părți privind încheierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
Potrivit agenției ruse TASS, citată de publicație, negocierile au început marți, 10 noiembrie, la ora 10:16 (ora locală), iar imagini de la locul întâlnirii au apărut la scurt timp după aceea. Agenda ar include garanții de securitate pentru Ucraina, un posibil armistițiu și mecanisme de monitorizare a respectării lui, precum și un aranjament de securitate pentru perioada de după război.
Delegația ucraineană este condusă de Rustem Umerov, șeful Serviciului de Informații Externe, și îi include, între alții, pe Kyrylo Budanov, Davyd Arakhamia, Serhiy Kyslytsya și Vadym Skibitsky.
Din partea SUA participă Steve Witkoff (trimis special) și Jared Kushner, descris drept ginerele președintelui Donald Trump și trimis special.
Delegația rusă este condusă de Vladimir Medinsky, consilier al președintelui Vladimir Putin, și include reprezentanți ai GRU, ai Statului Major, ai FSB și ai Ministerului de Externe, precum și oficiali din structurile Kremlinului.
Jared Kushner a indicat patru direcții principale ale discuțiilor:
Pe linia umanitară, Ucraina ar urma să insiste pe intensificarea schimburilor de prizonieri, potrivit declarațiilor atribuite lui Budanov. Rusia, în schimb, afirmă că primul punct pe agendă vizează securitatea Rusiei, a Ucrainei și a regiunii.
În paralel, The New York Times a relatat că negociatorii s-ar concentra în principal pe garanții de securitate menite să împiedice reluarea invaziei, mai degrabă decât pe un armistițiu imediat. Bloomberg a scris, citând un oficial american, că prima sesiune ar viza monitorizarea armistițiului și aranjamentele de securitate post-război, iar a doua ar aborda înțelegeri teritoriale. Reuters a relatat, tot pe baza unui oficial american, că discuțiile ar putea include și un angajament de apărare de tip „Articolul 5” (model NATO) pentru Ucraina.
Chestiunile teritoriale sunt prezentate drept unele dintre cele mai dificile. Un oficial american citat de Reuters a spus că atât Rusia, cât și Ucraina ar fi arătat în privat o anumită disponibilitate pentru un compromis privind un posibil schimb teritorial, însă pozițiile publice rămân îndepărtate: Ucraina cere retragerea Rusiei la granițele inițiale, în timp ce Putin continuă să solicite controlul asupra întregii regiuni Donbas.
Davyd Arakhamia a declarat că Ucraina nu se așteaptă la un „breakthrough” în prima rundă, dar vede reluarea negocierilor după o pauză lungă ca pe un rezultat în sine și susține că Washingtonul încearcă să păstreze o abordare „simetrică”, fără a favoriza una dintre părți.
Înaintea negocierilor trilaterale, reprezentanți ai formatului E4 (Marea Britanie, Franța, Germania, Italia), ai UE și NATO au programate întâlniri de coordonare cu delegația ucraineană. Ei nu participă direct la negocieri, ci discută separat cu Kievul pentru alinierea pozițiilor.
Rustem Umerov a declarat că Ucraina încearcă să se asigure că Europa este parte a procesului diplomatic:
„Așa cum a dispus președintele Volodîmîr Zelenski, facem tot posibilul pentru a ne asigura că Europa este un participant în procesul diplomatic.”
Publicația notează că informațiile ar putea fi actualizate pe măsură ce apar detalii noi despre evoluția discuțiilor.
Recomandate
Ucraina a început la Abu Dhabi coordonarea cu SUA și aliații europeni înaintea unor discuții trilaterale cu Rusia , într-un demers menit să alinieze pozițiile și pașii următori ai partenerilor, potrivit Kyiv Post . Întâlnirea de deschidere a avut loc înaintea formatului planificat Ucraina–SUA–Rusia, iar șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov (șeful serviciului de informații externe al Ucrainei), a precizat că aceste consultări sunt etapa inițială a misiunii la Abu Dhabi. Declarația sa nu indică faptul că discuțiile trilaterale cu Rusia ar fi început deja. Cine participă și ce urmărește Kievul La consultările inițiale au luat parte reprezentanți ai Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, NATO și Comisiei Europene, conform lui Umerov. De asemenea, erau așteptați să participe trimișii președintelui SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner. Delegația Ucrainei îi include, între alții, pe: Kyrylo Budanov, șeful administrației prezidențiale; Davyd Arakhamia, liderul fracțiunii parlamentare „Servitorul Poporului”; Sergiy Kyslytsya, prim-adjunct al șefului administrației prezidențiale; Vadym Skibitskyi, adjunct al șefului informațiilor militare (HUR). Umerov a spus că prioritățile Ucrainei sunt oprirea luptelor și obținerea unor garanții de securitate „fiabile” pentru perioada postbelică, alături de redresarea economică și dezvoltarea ulterioară. Miza: o poziție comună înaintea formatului cu Rusia Pe lângă securitate și economie, delegația ucraineană intenționează să acorde o atenție specială problemelor umanitare, fără a detalia ce măsuri ar urma să fie discutate. „Lucrăm pentru a face cât mai mult progres posibil pe aceste teme și pentru a apropia pacea”, a declarat Umerov, citat de publicație. [...]
Premierul Norvegiei avertizează că securitatea Europei nu trebuie pusă la schimb în negocierile pentru pacea din Ucraina, pe fondul presiunilor crescânde ale președintelui american Donald Trump pentru un acord rapid, potrivit Digi24 . Jonas Gahr Støre spune că e nevoie de prudență înaintea discuțiilor de la Abu Dhabi și pune sub semnul întrebării intențiile reale ale lui Vladimir Putin. Støre, aflat în relații tensionate cu Trump, contestă optimismul liderului de la Casa Albă privind un acord „mare și frumos” iminent și indică faptul că negocierile din Emiratele Arabe Unite ar trebui privite ca o etapă intermediară, care să ducă la o nouă întâlnire la scurt timp după aceea. Ce se discută la Abu Dhabi și de ce contează economic Agenda posibilă include, potrivit premierului norvegian, o încetare a focului în zona Mării Negre pentru transportul în siguranță al cerealelor, un armistițiu care să vizeze infrastructura energetică, înghețarea liniei frontului și alte măsuri de „consolidare a încrederii”, precum schimburi de prizonieri. Miza este dublă: reducerea riscurilor asupra fluxurilor de export (în special cereale) și limitarea vulnerabilităților energetice, într-un război care a afectat deja piețele și lanțurile logistice europene. Echipele de negociere de la Moscova și Kiev urmează să se întâlnească cu reprezentanții Statelor Unite la Abu Dhabi, în perioada 10–11 noiembrie, în primul format trilateral din luna februarie, pe fondul intensificării eforturilor diplomatice. Canal direct cu Moscova: „Singura voce care ajunge la Moscova este cea de la Washington” Pe 27 octombrie, Støre și președintele Finlandei, Alexander Stubb, au decis să îl contacteze direct pe Putin, într-o convorbire de 90 de minute. Demersul a fost neobișnuit pentru lideri care susțin Ucraina și a stârnit nemulțumiri în rândul unor vecini nordici, precum Danemarca și Letonia, care ar fi preferat menținerea izolării Rusiei. Støre și-a apărat decizia, argumentând că Europa nu își poate permite să fie doar spectator într-o negociere cu efecte directe asupra continentului. „Să recunoaștem. El nu este izolat. Singura voce care ajunge la Moscova este cea de la Washington.” Cum îl descrie Støre pe Putin și ce semnal vede în discuție Întrebat dacă Putin i s-a părut rațional, premierul norvegian a caracterizat convorbirea drept „profesională” și „rațională”, susținând că discuția a respectat reguli de bază (fără întreruperi, cu respectarea declarațiilor). El a respins și relatările potrivit cărora Putin ar fi ținut o „lecție de istorie slavă” pentru a-și justifica războiul. „Trebuie doar să spun că, știți, am fost de față. Nu a făcut asta.” În privința păcii, Støre afirmă că, dacă Putin și-ar fi dorit cu adevărat încheierea conflictului, războiul nu ar fi început sau s-ar fi terminat deja. Totuși, consideră că simplul fapt că liderul rus „ridică telefonul” poate indica o disponibilitate de a se așeza la masa negocierilor, chiar dacă nu vede „până acum” semne că Putin ar fi cu adevărat deschis unui acord. Linia roșie a nordicilor: arhitectura de securitate europeană, după război Punctul central al avertismentului lui Støre vizează riscul ca Trump și Putin să negocieze o nouă arhitectură de securitate pentru Europa, în contextul temerilor privind reducerea prezenței militare americane sau slăbirea rolului NATO. Premierul norvegian spune că Norvegia nu acceptă ca viitorul rol al SUA în securitatea europeană să fie inclus în negocierile de pace, poziție pe care o atribuie și statelor nordice și baltice. „Orice chestiuni care țin de arhitectura de securitate europeană vor trebui abordate după încheierea războiului.” „Nu este treaba Rusiei să decidă acest lucru.” În paralel, liderii europeni urmează să discute la un summit informal la Dublin cine ar trebui să reprezinte Europa în negocierile privind Ucraina. Støre spune că o formă de reprezentare comună este necesară și indică o orientare către formatul E3 (Germania, Franța și Regatul Unit), cu condiția stabilirii prealabile a mesajelor și obiectivelor comune. [...]
Semnalele de flexibilitate privind un posibil schimb de teritorii cresc șansele unui cadru de negociere, dar miza imediată rămâne arhitectura de securitate pentru Ucraina , înaintea discuțiilor mediate de SUA de la Abu Dhabi, potrivit HotNews , care citează declarațiile unui oficial american relatate de Reuters. Negocierile dintre Rusia și Ucraina, programate pentru 10 și 11 noiembrie la Abu Dhabi , sunt prezentate ca un nou efort al administrației Donald Trump de a obține progrese către încheierea conflictului început în 2022. Oficialul american a spus că, deși pozițiile publice rămân ferme, în discuții private există „o oarecare flexibilitate” de ambele părți în privința unui posibil compromis teritorial. Miza operațională a discuțiilor: garanțiile de securitate Potrivit oficialului american citat, un subiect major al negocierilor îl vor reprezenta garanțiile de securitate pentru Ucraina, inclusiv posibilitatea unei formule de apărare „de tipul articolului 5” din Tratatul NATO (clauza de apărare colectivă). În această logică, un acord teritorial ar urma să fie discutat mai degrabă spre final, după ce se conturează un consens pe alte elemente, inclusiv arhitectura de securitate postbelică. Eforturile de mediere ale SUA urmează să fie conduse de emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner, iar oficialul a indicat că este posibil ca aceștia să meargă ulterior în Rusia pentru o întâlnire cu Vladimir Putin. Deși a avertizat că negocierile vor dura, oficialul a vorbit despre un „optimism prudent” privind posibilitatea unor progrese. Teritoriul, linia roșie publică și spațiul de compromis „în privat” În plan public, pozițiile rămân incompatibile: Ucraina cere retragerea Rusiei la granița inițială, în timp ce Vladimir Putin urmărește obținerea întregii provincii Donbas (Donețk și Luhansk). Totuși, oficialul american a afirmat că ambele părți arată, în privat, o disponibilitate limitată pentru compromis, inclusiv în ideea unui schimb de teritorii. În paralel, Kremlinul a transmis că Ucraina „este deja o altă țară ” din punct de vedere geografic față de 2022, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, care a invocat „realitatea de pe teren”. Mesajul vine după ce Donald Trump a spus că, la finalul războiului, Ucraina „va avea o altă formă” decât în 2022. Context: UE, anexările și condițiile politice ale Kievului Rusia insistă de ani de zile asupra recunoașterii internaționale a celor cinci teritorii anexate: Crimeea, Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie. Moscova consideră Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie parte a teritoriului său în granițele administrative din 1991, deși nu controlează complet aceste regiuni. În același timp, Kremlinul a exclus „vehement” participarea UE la negocieri, însă ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a spus că Europa va fi „bine reprezentată” la discuțiile din capitala Emiratelor Arabe Unite. Dinspre Kiev, președintele Volodimir Zelenski a anunțat în octombrie că Ucraina este deschisă să discute problema teritorială doar într-o întâlnire între președinții Rusiei și Ucrainei, menținând totodată poziția de principiu că nu este dispusă să cedeze teritorii. [...]
Comisia Europeană alocă încă 10 milioane de euro României pentru operațiuni de căutare și salvare în Marea Neagră , într-un demers care întărește capacitatea de intervenție la granița estică a UE, potrivit Wall-Street . Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , într-o conferință de presă alături de președintele Nicușor Dan. Finanțarea suplimentară este prezentată ca parte a eforturilor Uniunii de a răspunde mai rapid la crize „la granițele sale”, în contextul incidentelor recente din Marea Neagră, conform aceleiași surse. Pachet mai larg pentru securitatea la Marea Neagră Pe lângă cei 10 milioane de euro (aprox. 50 milioane lei) pentru căutare și salvare, Ursula von der Leyen a indicat că au fost alocați și 50 de milioane de euro (aprox. 250 milioane lei) pentru crearea unui „hub de securitate” la Marea Neagră, care ar urma să fie gestionat de România și Bulgaria, potrivit informațiilor transmise de Agerpres și preluate de publicație. Mesaj politic: România, „în prima linie” a securității europene În declarațiile citate, șefa Comisiei Europene a legat deciziile de finanțare de deteriorarea mediului de securitate din regiune și de rolul României în arhitectura de securitate a UE. „România este în prima linie a securităţii europene şi ne apăraţi.” Totodată, von der Leyen a afirmat că, în ultima perioadă, provocările de securitate au crescut și că „cerurile de deasupra Mării Negre s-au întunecat”. Ce rămâne neclar Materialul nu precizează calendarul alocării efective a celor 10 milioane de euro, nici mecanismul concret prin care banii vor ajunge la autoritățile române sau ce instituții vor gestiona operațiunile finanțate. De asemenea, nu sunt detaliate componentele hub-ului de securitate și etapele de implementare. [...]
SUA își ridică nivelul de alertă și își redistribuie aeronavele de la baze din Marea Britanie, după o amenințare atribuită Iranului, într-o mișcare cu impact operațional direct asupra posturii de securitate și a logisticii militare în Europa, potrivit Antena 3 . Armata americană a evacuat avioane dintr-o a doua bază aeriană din Marea Britanie, după ce, cu câteva săptămâni înainte, Washingtonul își retrăsese bombardierele de la baza Fairford în urma unui incident de securitate legat de Teheran. Informația este relatată de Wall Street Journal , citat de Agerpres. Concret, două avioane de realimentare care foloseau baza militară Mildenhall a Forțelor Aeriene Regale au fost redirecționate către Germania luni, iar alte aparate au fost mutate tot în Germania mai târziu în aceeași zi, potrivit WSJ. Nivel de alertă ridicat la Mildenhall și Lakenheath Amenințarea de la baza Mildenhall era încă discutată de oficiali americani, potrivit ziarului american. În acest context, SUA și-ar fi modificat postura de securitate la bazele RAF de la Mildenhall și Lakenheath la „ FPCON Charlie ”. „Force Protection Condition (FPCON) Charlie” este al doilea cel mai ridicat nivel de amenințare defensivă în Departamentul Apărării al SUA și este instituit atunci când informațiile indică faptul că un atac terorist este probabil. Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării de la Londra a transmis că nu comentează activitatea altor țări și că avioanele și alte active sunt mutate „cu regularitate”, în funcție de necesitățile operaționale. La rândul său, un purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene americane a refuzat să ofere WSJ detalii despre mutarea avioanelor, dar a spus că aeronavele se rotesc între instalații și zone de operațiuni „dintr-o varietate de motive”. Context: incidentul de la Fairford și acuzațiile privind Iranul În septembrie, cinci bărbați au fost arestați în zona bazei aeriene Fairford, în sud-vestul Angliei, în urma unui incident de securitate. Ulterior, alți doi suspecți au fost reținuți sub suspiciunea că ar fi oferit ajutor serviciilor iraniene de informații. Circumstanțele incidentului au rămas în mare parte neexplicate public, însă au atras atenția internațională pe fondul preocupărilor legate de securitatea statelor occidentale după războiul dintre SUA și Iran. În acel context, Statele Unite au mutat bombardierele B-1 de la Fairford „din motive de securitate”, iar baza fusese folosită pentru lovituri asupra Iranului. Prim-ministrul britanic Andy Burnham a spus luna trecută că activitatea suspectă de la Fairford „este probabil” să fi fost coordonată din Iran. Ambasadorul Iranului la Londra a negat acuzațiile privind implicarea într-un complot împotriva bazei, însă Gardienii Revoluției au afirmat în iulie că Fairford și orice altă bază folosită pentru lansarea de atacuri împotriva Iranului sunt ținte legitime. [...]
Atacurile rusești asupra rețelei electrice riscă să blocheze servicii vitale în Kiev , inclusiv alimentarea cu apă și funcționarea canalizării, ceea ce ar putea împinge capitala Ucrainei spre o criză sanitară în plină iarnă, potrivit Digi24 . Pe fondul întreruperilor tot mai frecvente, locuitorii își fac provizii de alimente, apă și baterii, iar autoritățile se acuză reciproc că nu au pregătit orașul pentru sezonul rece. Întreruperile de curent au devenit parte din rutina zilnică: activitățile sunt planificate în funcție de un program al penelor, anunțat de regulă cu o zi înainte. Nici acesta nu oferă însă predictibilitate, pentru că noi lovituri pot schimba oricând intervalele fără electricitate. Atacurile din 3 noiembrie au agravat situația și au provocat noi perturbări ale alimentării cu energie și apă. Pentru persoanele vulnerabile, efectele sunt imediate. Un locuitor a relatat că a așteptat peste patru ore revenirea curentului ca să poată folosi liftul și să-și ducă mama, imobilizată, în apartamentul de la etajul 13. În paralel, atacurile asupra depozitelor și centrelor de distribuție ale supermarketurilor alimentează temeri privind aprovizionarea, iar unele familii cumpără produse neperisabile și apă. Efectul în lanț: de la electricitate la canalizare Miza operațională depășește disconfortul lipsei de lumină sau imposibilitatea folosirii aparatelor electrice: mai multe servicii esențiale depind de alimentarea cu energie. În acest context, experții avertizează că sistemul de canalizare poate deveni un punct critic, deoarece stațiile de pompare și tratare a apelor uzate au nevoie de electricitate. În cazul unor întreruperi prelungite, funcționarea acestora ar putea fi compromisă, cu riscul refulării apelor uzate și al apariției unor probleme sanitare într-un oraș cu aproximativ trei milioane de locuitori. Directorul Asociației Serviciilor de Apă din Ucraina atrage atenția că o parte din infrastructură este învechită, iar loviturile asupra rețelei electrice pot opri pompele; alimentarea cu apă a fost deja perturbată în repetate rânduri, iar atacurile din 3 noiembrie au produs întreruperi deosebit de severe. Schimbarea tacticilor rusești complică și mai mult protecția infrastructurii: potrivit președintei organizației de analiză energetică DiXi Group, sunt folosite tot mai mult drone cu propulsie reactivă, mai rapide și mai greu de interceptat decât modelele Shahed utilizate anterior. În plus, atacurile vizează nu doar producția de electricitate, ci și liniile de transport, ceea ce poate prelungi penele până la finalizarea reparațiilor. Dispută politică pe pregătirile de iarnă și presiune publică Pe fondul deteriorării condițiilor de trai, pregătirile pentru iarnă au devenit subiect de conflict între președintele Volodimir Zelenski și primarul Kievului, Vitali Kliciko . La 6 noiembrie, Zelenski a criticat administrația capitalei, afirmând că situația alimentării cu electricitate este mai gravă în Kiev decât în alte regiuni și că nu au fost luate toate măsurile necesare. Kliciko a respins acuzațiile și a susținut că guvernul central a întârziat aproape șase luni aprobarea planului de reziliență al orașului, acuzând totodată lipsa fondurilor promise pentru repararea unei centrale de termoficare avariate. Nemulțumirea se vede și în stradă: la 17 octombrie, sute de persoane au protestat în fața primăriei, cerând demisia primarului și reclamând întârzieri la reparațiile clădirilor avariate, probleme legate de adăposturile antiaeriene și lipsa unor informații clare. În lipsa unor garanții privind încălzirea, unii locuitori spun că au strâns bani pentru a cumpăra un generator, iar alții au ales să părăsească temporar orașul. În acest tablou, riscul major pentru iarnă nu mai este doar durata întreruperilor, ci posibilitatea ca serviciile esențiale ale capitalei să nu mai poată funcționa dacă vor urma bombardamente masive asupra infrastructurii energetice. [...]
