Știri
Știri din categoria Externe
Administrația Trump ia în calcul reluarea negocierilor cu Iranul, pe fondul unei blocade în Strâmtoarea Hormuz care lovește direct în fluxurile globale de petrol, însă deocamdată nu există un calendar oficial, potrivit Ziarul Financiar.
Un oficial al Casei Albe a declarat pentru CNBC că o a doua rundă de discuții este „în prezent în discuție”, dar „nimic nu a fost programat oficial încă”. Informația vine după ce negocierile de pace ar fi eșuat cu câteva zile în urmă și ar putea fi reluate înainte de expirarea unui armistițiu „fragil” de două săptămâni.
Oficiali din ambele țări ar putea reveni în Pakistan pentru a relua discuțiile, potrivit Reuters, care citează surse pakistaneze și iraniene. Un oficial al ambasadei Iranului la Islamabad a spus pentru Reuters că următoarele runde ar putea avea loc „mai târziu în această săptămână sau la începutul săptămânii viitoare”, dar a precizat că „nimic nu este finalizat”.
Negocierile dintre negociatorii americani și iranieni, desfășurate în weekend la Islamabad, s-au încheiat fără acord. Potrivit relatării, divergențele privind ambițiile nucleare ale Teheranului au rămas nerezolvate, iar fiecare parte a acuzat-o pe cealaltă că schimbă „regulile jocului”.
Președintele Donald Trump a reacționat la eșecul negocierilor anunțând o blocadă în Strâmtoarea Hormuz, rută comercială vitală prin care trece în mod normal 20% din petrolul mondial. Ulterior, Comandamentul Central al SUA a precizat că blocada se aplică navelor care „intră sau ies din porturi și zone de coastă iraniene”, inclusiv toate porturile iraniene din Golful Persic și Golful Oman.
Măsura este menționată în contextul în care traficul prin strâmtoare rămâne „foarte redus”, deși Trump declarase pe 7 aprilie că un acord de încetare a focului de două săptămâni depinde de redeschiderea completă a rutei maritime.
Vicepreședintele JD Vance, care a condus delegația americană alături de trimișii speciali Steve Witkoff și Jared Kushner, a spus că următorul pas diplomatic aparține Iranului.
„Dacă vom avea discuții suplimentare, dacă vom ajunge în cele din urmă la un acord, cred cu adevărat că mingea este în terenul Iranului, pentru că noi am pus multe pe masă.”
De cealaltă parte, oficiali iranieni de rang înalt au sugerat că SUA nu ar fi acționat cu bună credință după eșecul discuțiilor. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a scris pe X că echipa Teheranului s-a confruntat cu „maximalism, schimbarea condițiilor și blocadă”, iar președintele parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a spus că SUA nu au reușit să câștige încrederea Iranului.
În acest moment, reluarea negocierilor rămâne posibilă, dar neconfirmată printr-un program oficial. Singurele repere de timp din informațiile publice sunt estimările citate de Reuters privind o fereastră „mai târziu în această săptămână” sau „la începutul săptămânii viitoare”, cu mențiunea explicită că detaliile nu sunt finalizate.
Recomandate
Posibila redeschidere a Strâmtorii Hormuz rămâne în așteptare , după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că urmează să ia o „decizie finală” privind un posibil acord cu Iranul care ar putea prelungi armistițiul și ar permite reluarea navigației prin acest culoar strategic, potrivit Al Jazeera . Trump a declarat vineri că s-a întâlnit cu consilieri în „Situation Room” pentru a discuta subiectul. Casa Albă a confirmat ulterior că întâlnirea s-a încheiat, fără să ofere detalii suplimentare. În paralel, Ministerul iranian de Externe a transmis că încă „nu există un acord final” cu SUA. Pe fondul neîncrederii dintre părți, negociatorul Mohammad Bagher Ghalibaf a spus că Teheranul va judeca orice înțelegere „după acțiuni, nu după promisiuni”, pe măsură ce discuțiile continuă. Condițiile enunțate de Trump și miza pentru navigație Într-o postare pe Truth Social , înaintea întâlnirii de vineri, Trump a enumerat mai multe condiții pe care Teheranul ar trebui să le accepte, inclusiv: Iranul să nu aibă „niciodată” o armă nucleară sau o bombă; Strâmtoarea Hormuz să fie deschisă „în ambele direcții” și fără taxe; îndepărtarea minelor rămase în strâmtoare; SUA să „dezgroape și să distrugă” uraniul îmbogățit al Iranului, despre care Trump afirmă că este îngropat. Tot în postare, Trump a susținut că blocada navală americană – pe care o descrie drept „fără precedent” – ar urma să fie ridicată și că navele „prinse” în strâmtoare ar putea începe să se întoarcă. „Nu se vor schimba bani până la noi ordine. Alte elemente, mult mai puțin importante, au fost agreate. Mă voi întâlni acum, în Situation Room, pentru a lua o decizie finală.” Iranul contestă „blocada” și cere dovezi, nu declarații Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat pentru presa de stat că nu a fost finalizat niciun acord și a respins limbajul imperativ atribuit părții americane. Baghaei a calificat ceea ce SUA numesc „blocadă navală” drept o acțiune „ilegală”, susținând că ar fi încălcat armistițiul și ar fi perturbat libertatea de navigație. El a adăugat că Teheranul trebuie să vadă dacă SUA își vor respecta declarațiile. Ghalibaf a reiterat, într-o postare pe rețele sociale, că „nu există încredere în garanții și cuvinte”, iar „niciun pas” nu va fi făcut înainte ca cealaltă parte să acționeze. Ce se știe despre stadiul discuțiilor și unde rămân divergențele Incertitudinea privind detaliile unui memorandum de înțelegere (MOU – document-cadru, fără a fi neapărat un tratat final) a crescut în ultima săptămână, pe fondul neîncrederii dintre cele două părți, care încearcă să pună capăt unui război de trei luni, notează publicația. Cu o zi înainte, surse de la Casa Albă au declarat pentru Al Jazeera că SUA și Iranul ar fi ajuns la un acord provizoriu pentru prelungirea armistițiului cu 60 de zile, pentru a permite negocieri formale, însă Trump nu ar fi semnat încă. Separat, agenția de presă iraniană Fars, citând surse, a relatat că înțelegerea ar fi în „stadiile finale” de ratificare, dar că nu a fost luată o decizie finală. Potrivit acelorași surse, MOU nu ar include prevederi privind distrugerea materialelor nucleare ale Iranului, iar redeschiderea Strâmtorii Hormuz ar putea presupune monitorizarea și inspectarea navelor. [...]
SUA își mențin opțiunea de a relua loviturile asupra Iranului , dacă negocierile nu duc la un acord, a declarat secretarul american al Apărării Pete Hegseth , potrivit Reuters . Mesajul vine în timp ce negociatorii din Washington și Teheran încearcă să depășească diferențe majore care blochează înțelegerea, pe fondul unui război care a alimentat deja scumpirea energiei la nivel global. Hegseth a spus, la Singapore, că SUA sunt „mai mult decât capabile” să reia atacurile „dacă va fi necesar” și a invocat nivelul stocurilor de muniții, atât în regiune, cât și la nivel global. Miza economică: energia rămâne punctul sensibil Reuters notează că războiul lansat de SUA și Israel pe 28 februarie a ucis mii de persoane, în principal în Iran și Liban, și a produs „durere economică globală” prin creșterea prețurilor la energie, după ce Iranul a închis efectiv Strâmtoarea Hormuz — rută critică pentru transportul petrolului. Context operațional: SUA susțin că pot susține simultan două teatre În intervenția de la Shangri-La Dialogue, Hegseth a afirmat că SUA nu „au întors spatele” regiunii Asia-Pacific, deși sunt implicate în conflictul cu Iranul. El a indicat și accelerarea producției din industria de apărare, cu obiectivul de a crește rapid producția de muniții de „2X, 3X, 4X”, pentru a finanța planurile operaționale la nivel global. Ce urmează: decizia lui Trump și fereastra de 60 de zile Potrivit aceleiași surse, Hegseth a spus că președintele Donald Trump este „răbdător” și urmărește un „acord foarte bun” care să se asigure că Iranul nu obține o armă nucleară. Reuters mai relatează că Trump a declarat vineri că se va reuni într-o cameră securizată a Casei Albe pentru a lua o „decizie finală” privind o propunere de încheiere a războiului, care ar prelungi armistițiul de la începutul lunii aprilie cu încă 60 de zile, oferind negociatorilor timp pentru un acord permanent. [...]
Implicarea militară a EAU în conflictul cu Iranul a escaladat riscul de represalii în Golf , după ce Emiratele Arabe Unite au efectuat „zeci” de lovituri aeriene asupra Iranului, coordonându-se cu SUA și Israel și folosind informații furnizate de ambele țări, potrivit The Jerusalem Post , care citează un articol din The Wall Street Journal . Loviturile ar fi vizat în principal infrastructură energetică iraniană și ar fi continuat pe durata războiului până „a doua zi” după anunțarea armistițiului SUA–Iran, la începutul lunii aprilie, conform aceleiași relatări. WSJ susține, citând mai multe surse, că operațiunile au fost un răspuns la atacurile Iranului asupra infrastructurii petroliere și de gaze a EAU. Ținte și amploare: energie și puncte strategice în Strâmtoarea Hormuz Potrivit WSJ, Iran ar fi vizat EAU cu „peste 2.800” de rachete și drone – mai multe decât ar fi fost lansate împotriva oricărei alte țări, inclusiv Israel. În replică, Emiratele ar fi lovit ținte din Iran, inclusiv: insulele Qeshm și Abu Musa, în Strâmtoarea Hormuz; Bandar Abbas; rafinăria de petrol de pe insula Lavan, în Golful Persic. În plus, WSJ menționează un atac asupra complexului petrochimic Asaluyeh, descris ca fiind realizat „împreună cu Israel”, atac care a atras condamnare internațională. În contextul acestui episod, publicația notează că președintele SUA, Donald Trump, i-ar fi cerut Israelului să oprească loviturile asupra facilităților energetice. Cooperarea EAU–Israel și tensiunile cu vecinii din Golf Relatarea indică o apropiere accelerată între EAU și Israel în timpul războiului, inclusiv prin trimiterea de baterii Iron Dome și soldați ai armatei israeliene în Emirate, potrivit WSJ. Sunt menționate și vizite în EAU ale unor oficiali israelieni de rang înalt (inclusiv șefi ai serviciilor și ai armatei), precum și o vizită a premierului Benjamin Netanyahu, care ar fi fost inițial negată de Ministerul de Externe al EAU, apoi reconfirmată de purtătorul de cuvânt al lui Netanyahu. Pe fondul acestei abordări, Arabia Saudită ar fi criticat în aprilie „linia agresivă” a EAU și ar fi reclamat către SUA că loviturile Emiratelor cresc riscul de represalii iraniene în regiune, potrivit WSJ. Separat, The Jerusalem Post mai notează că Bloomberg a relatat anterior în cursul lunii despre frustrarea președintelui EAU, șeicul Mohamed bin Zayed (MBZ), față de state vecine precum Arabia Saudită și Qatar, care ar fi refuzat să coordoneze un răspuns militar la atacurile Iranului. În aceeași logică, materialul leagă deteriorarea relațiilor regionale de decizia EAU de a se retrage din OPEC și OPEC+ la finalul lunii aprilie, menționată de Bloomberg și WSJ. Ce rămâne neclar Informațiile provin din relatări de presă bazate pe „mai multe surse” citate de WSJ, iar articolul nu oferă detalii verificabile independent despre numărul exact al loviturilor, bilanțul sau lanțul complet de comandă al operațiunilor. În plus, există o contradicție relevantă: în timp ce WSJ descrie atacul asupra Asaluyeh ca fiind realizat cu Israel, Netanyahu a declarat jurnaliștilor că „Israel a acționat singur” în acel caz. [...]
Iranul transmite că negocierile cu SUA nu sunt închise , contrazicând mesajele venite de la Washington, potrivit Al Jazeera . Miza imediată este una de stabilitate și predictibilitate: dacă nu există un acord „finalizat”, riscul de escaladare rămâne, iar orice așteptări privind o detensionare rapidă sunt premature. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei , a declarat pentru presa de stat că un acord propus cu SUA „nu a fost finalizat”. Declarația vine ca reacție la afirmațiile președintelui american Donald Trump , care a spus că administrația sa face o „determinare finală” privind un potențial acord cu Iranul. Din informațiile publicate, nu reiese care sunt punctele rămase în dispută, calendarul negocierilor sau dacă există un text agreat în principiu. Publicația notează doar diferența de poziționare publică dintre cele două părți, într-un moment în care semnalele politice pot influența percepția asupra probabilității unui acord. [...]
Incursiunile cu drone pe teritoriul României sunt prezentate ca test NATO, cu potențial de a împinge Alianța în decizii de securitate mai costisitoare , într-un context în care Moscova ar urmări să profite de ezitări și dispute între aliați, potrivit unei analize citate de Digi24 . Paul Goble , analist american de politică externă și fost consilier special al Departamentului de Stat al SUA, respectiv analist CIA, susține că ultima incursiune a Rusiei cu drone în România nu ar fi fost un accident, ci o provocare deliberată „menită să testeze unitatea NATO” și să pună presiune pe Republica Moldova, într-o logică de intimidare la graniță. Declarațiile lui Goble sunt relatate de Kyiv Post, publicație citată în material. În această cheie, negarea publică a implicării de către Vladimir Putin ar fi, în opinia lui Goble, o tactică previzibilă: să încetinească reacția occidentală și să mute discuția de la răspuns colectiv la dispute despre responsabilitate și dovezi. Disputa pe „originea dronei” și miza decizională Digi24 relatează că Putin, aflat la un summit la Astana (Kazahstan), a încercat să devieze vina către Ucraina, sugerând că drona care a lovit o clădire rezidențială din Galați s-ar fi abătut de la curs din cauza unei defecțiuni tehnice. În același context, liderul rus a cerut ca România să predea epava pentru o anchetă rusească. Pe de altă parte, anchetatorii români și președintele Nicușor Dan au declarat că epava aparținea unei drone rusești Geran-2 , iar Goble afirmă că, din ce au comunicat autoritățile române după examinare, drona „nu putea veni de altundeva”. „Aprobată de Putin”: ipoteza escaladării controlate Elementul central al evaluării lui Goble este că astfel de acțiuni nu ar fi posibile fără o aprobare politică la vârf, chiar dacă nu neapărat la nivel de detaliu operațional. „Nu știu dacă el personal cunoștea toate detaliile”, a afirmat Goble. „Dar sunt absolut sigur că a aprobat ideea ca dronele rusești să poată fi folosite împotriva României.” De ce contează pentru România și regiune În lectura prezentată, miza nu este doar incidentul punctual, ci efectul asupra funcționării NATO: dacă aliații se blochează în dezbateri despre „cine e vinovat” și „ce dovadă e suficientă”, reacția colectivă întârzie, iar Rusia câștigă timp și spațiu de manevră. În paralel, Goble leagă aceste provocări de „anxietatea” Moscovei față de apropierea Republicii Moldova de București și de Occident. Materialul Digi24 nu indică ce măsuri concrete ar urma să fie adoptate în urma incidentului, dar pune în prim-plan riscul ca astfel de episoade să fie folosite pentru a testa pragurile de răspuns ale Alianței și pentru a amplifica presiunea în vecinătatea estică a României. [...]
Editorialul The Washington Post avertizează că incidentul de la Galați crește riscul de testare a NATO și vine într-un moment în care semnalele de la Washington despre „împărțirea sarcinilor” în Alianță pot fi interpretate ca slăbiciune, potrivit Adevărul . Analiza pornește de la drona rusească intrată în spațiul aerian NATO și prăbușită într-un bloc din Galați, incident care a provocat un incendiu și a rănit două persoane. În editorialul „Putin este încolțit și atacă violent”, publicația americană plasează episodul într-un context mai larg: presiune crescândă asupra Europei, un lider rus mai imprevizibil și o perioadă sensibilă pentru alianța nord-atlantică. Autorii notează explicit că, în condițiile în care „dronele rusești atacă România”, nu este momentul ca Washingtonul să intensifice presiunea asupra aliaților NATO. De ce contează pentru NATO: incident repetat, într-un atac masiv asupra Ucrainei The Washington Post susține că drona căzută la Galați a făcut parte dintr-un atac masiv cu 232 de drone lansate de Rusia asupra Ucrainei în noaptea respectivă. În același timp, editorialul afirmă că acesta este al 28-lea caz în care aparate rusești pătrund în spațiul aerian românesc de când Moscova a început să lovească porturile ucrainene de pe Dunăre. În acest cadru, publicația îl citează pe Dmitri Medvedev, care ar fi transmis europenilor un mesaj de tip avertisment: „Să se pregătească: asta va continua să se întâmple” Interpretarea editorialului este că mesajul nu indică forță, ci mai degrabă slăbiciune și o escaladare riscantă. Contextul invocat: pierderi în război și o Rusie mai agresivă Editorialul citează evaluări ale serviciilor britanice de informații, potrivit cărora aproape jumătate de milion de soldați ruși ar fi fost uciși în luptă din 2022 până în prezent. Un oficial britanic este citat afirmând că Vladimir Putin „merge înapoi pe câmpul de luptă”. Tot ca element de context, Institutul pentru Studiul Războiului este menționat cu o concluzie potrivit căreia Rusia ar fi pierdut teritoriu net în aprilie, o premieră din 2024, în timp ce dronele și rachetele ucrainene ar lovi tot mai adânc în interiorul Rusiei, inclusiv în Moscova. În lectura editorialului, aceste evoluții ar explica recurgerea Kremlinului la gesturi mai riscante, inclusiv incidente care ating teritoriul NATO. Reglementare și sancțiuni: legea privind intervențiile externe și „flota fantomă” Un alt punct al editorialului este semnarea de către Putin a unei legi care permite armatei ruse să intervină în străinătate pentru a „proteja” cetățeni ruși cercetați penal de alte state. Deși Kremlinul ar fi prezentat măsura ca reacție la „rusofobie”, The Washington Post susține că miza reală ar fi protejarea „flotei fantomă” de petroliere folosite de Rusia pentru a ocoli sancțiunile. Semnale de la Washington și riscul de interpretare la Moscova Editorialul critică, potrivit Adevărul, mesajele recente transmise de Washington: un emisar al Pentagonului ar fi sugerat la Bruxelles că SUA ar putea reduce forțele pe care le-ar pune la dispoziția NATO într-o criză, prioritizând aliații „care se mișcă cel mai repede”. Unii oficiali europeni ar fi interpretat acest lucru ca presiune suplimentară într-un moment nepotrivit. Concluzia editorialului este că Putin „testează limitele”, iar orice semn de ezitare din partea SUA sau NATO ar fi interpretat de Kremlin ca o slăbiciune, cu potențialul de a invita „un comportament și mai nesăbuit”. [...]
